868 matches
-
astfel o formă acceptabilă a itemilor. Gradul de dificultate lingvistică a itemilor este redus, astfel încât considerăm că acest test poate fi completat de orice copil cu vârstă școlară corespunzătoare cel puțin clasei aV-a, normal alfabetizat și fără probleme de comprehensiune a textelor. Testul se poate administra atât individual, cât și colectiv. Timpul mediu cerut pentru completarea sa este cuprins între 5 și 10 minute pentru studenți, iar pentru copiii de vârstă școlară medie completarea sa nu poate lua mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a sensului interior al suferinței. Pentru W. Dilthay, înțelegerea trăirilor individuale și raportul acestora cu ființa celui care le-a trăit, este calea care ne conduce către înțelegerea „fenomenului omenesc” sub toate aspectele sale. Autorul citat, a numit această metodă „comprehensiunea hermeneutică” (hermeneutisches Verstehen). Prin aceasta se urmărește înțelegerea sau aprehensiunea trăirilor interioare, într-un dublu sens: „de la sensul trăirii la persoană” și „de la persoană la sensul trăirii”. Ceea ce rămâne în final, este cunoașterea intimă a trăirilor concepute în interior, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importanțe, de care depind anumite trăiri particulare oferite ca posibile unui om. Psihiatria comprehensivă, a sensurilor, trebuie să găsească, în cadrul trăirilor unei persoane, „contextul psihologic”, în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a introdus principiul hermeneutic ca metodă în psihopatologie. Întrucât metoda hermeneutică în psihopatologie este legată de semnificația istoriei vieții interioare a subiectului, vom avea în vedere faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factori, mulți dintre ei, perturbatori. Vom încerca, totodată, în cadrul demersurilor noastre viitoare, să depășim stadiul unei cunoașteri limitate a fenomenului pe care urmează să îl studiem, prin extinderea investigației personale la sfera relațiilor cauzale complexe, depășind iluzia așa zisei comprehensiuni exhaustive a acestuia.
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
romînilor, Iași, vol. I-II, 1926-1927 Pöggeler, Otto, Drumul gîndirii lui Heidegger, Humanitas, București, 1998 Rey-Debove, Josette, Le métalangage, Le Robert, Paris, 1978 Ricoeur, Paul, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005 Ricoeur, Paul, Metafora vie, Editura Univers, București, 1984 Riedel, Manfred, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 Robins, R. H., Scurtă istorie a lingvisticii, Polirom, Iași, 2003 Rorty, Richard (ed.), The linguistic Turn, The University of Chocago Press, Chicago and London, 1970 Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a conceput în acest mod integralitatea conștiinței (vezi Manfred Riedel, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 96). 247 Henri Ey, Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. 248 La români, de exemplu, moștenirea din latină a cuvîntului romanus a generat, la unii, preocupări
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre "figura" tare a imaginarului social, anume ideologia, și realitatea socială ca expresie rezultată din procesul de instituire a societății. Ceea ce mă interesează în continuare este să încerc o explicație relativă la modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea acestei realități de către membrii unei colectivități organizate și, în acest sens, vorbesc despre construcția înțelesului social. Ținând cont de faptul că ideologia oferă "(...) un set coerent de valori în jurul cărora indivizii și gupurile se pot organiza"14, urmăresc procesul de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
canalizat încât să fie în acord cu cerințele menținerii identității în condițiile acestui veritabil 'fragmentarium' postmodern. Întrebări și exerciții: * Explicați modul în care realitatea socială poate fi înțeleasă ca proiecție ideologică. * Explicați modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele principalelor ideologii ale modernității: liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
întreg vocabular a pătruns în profunzime în științele umane: teatralitate, spectacol, joc, act, gest, dramă, performanță, rol, secvențe etc. În lucrările lui Michel Leiris, Erving Goffman, Victor W. Turner, aceste concepte au fost articulate într-o veritabilă teorie care ameliorează comprehensiunea vieții sociale. Totuși, trebuie să ne ferim de suprainterpretarea pe care o încurajează recurgerea la metaforele teatrale recurgere prematură la nivelul descrierii sau excesivă la nivelul interpretării. Țările anglofone au creat un câmp interdisciplinar denumit performance studies, tradus uneori imperfect
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
le aplică la situația lor personală. Metodele pe care le folosesc se situează așadar la joncțiunea dintre colectiv și individual. Programul antropologului pe teren constă în a încerca să înțeleagă aceste metode, observând comportamentele și analizând discursurile. Efortul său de comprehensiune nu este exact de aceeași natură ca acela al protagoniștilor înșiși, deoarece antropologul își confruntă notițele cu o cunoaștere acumulată din literatură, în legătură cu alte forme sociale, în timp și spațiu. Meseria de antropolog nu se limitează la a trăi o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lui C. Rogers. (apud Hoeksema, S.N., 1998)30. Interesat de dinamica personalității și de valorile umane, C. Rogers a fundamentat o serie de noțiuni care acum reprezintă cadrul desfășurării practice a interviului clinic: acceptarea celuilalt, centrarea pe persoană, empatie, non-directivitate, comprehensiune. Ideea sa este că, în domeniul clinic, pacientul trebuie abordat fără un apriori teoretic, singur pacientul știe unde și cum suferă, astfel trebuie să i se acorde încredere și să fie ascultat cu atenție. Modalitatea practică de desfășurare a interviului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în inferioritate. Rareori se vizează alte sfere sociale, întrucât scriitorul nu se îndepărtează de acele medii pe care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să creeze o galerie de personaje credibile. La aceasta contribuie și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de Meillassoux? De pildă, Bertrand Marchal, profesor la Sorbona și editor al Operelor complete ale poetului în Pléiade consideră că avem de a face cu "o carte diabolic de inteligentă și seducătoare", ce are meritul uriaș de a încerca o comprehensiune globală, nu o simplă descifrare poetico-numerică a textului mallarmean, sau o speculație filosofică. În plus, acest poem e privit în continuitatea unei aventuri intelectuale ce debutase cu treizeci de ani înainte cu "Igitur", trecînd prin obsesia Cărții unice. Chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
victimizare este justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune a hărțuirii psihologice vizează anumite elemente-cheie ale dinamicii puterii, fenomenul având la bază o relație asimetrică de putere surprinsă încă din definițiile anterior expuse. Prin urmare, puterea elevului agresor derivă fie dintr-un avantaj fizic, fie dintr-un statut social
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor, fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
având în vedere intervalul temporar în care pot observa grupul de elevi; • informarea elevilor despre fenomenul de bullying prin vizionarea unor filme, lectura și discutarea conținutului unor cărți chiar și participarea la unele activități dramatizate cu scopul de a facilita comprehensiunea acestuia; • tehnici adecvate de management al clasei, dintre care instruirea efectivă este una dintre cele mai eficiente, întrucât elevii sunt implicați activ în procesul de învățare, neavând timp și predispoziția de a se angaja in acte ostile; de asemenea, un
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
nici soluție divină la pluralitatea valorilor. De aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fixat, astfel încât spiralele revenirilor și ale evaluărilor sunt încă posibile. De asemenea, preluând recomandarea metodologică a lui Matei Călinescu 22, în calitate de termen periodizant, postmodernismul poate fi cercetat cu mai multe rezultate atât timp cât prevalează dimensiunile strategică, euristică, interogativă în scopul unei comprehensiuni focalizate. În strânsă legătură cu eroarea mimetică, "eroarea teatrală" constă în eliminarea etapelor critice și în rapida dogmatizare a unei idei sau teorii (exemplul oferit de Călinescu în legătură cu postmodernismul este tratarea din perspectivă (neo)marxistă a acestuia), conducând la un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1909. De atunci a trecut mult. Poate că unele aprecieri au suferit modificări, mai ales din cauza luminii orbitoare aruncată de război asupra întregii noastre istorii de la 1848 încoace. Poate, deci, entuziasmul pentru generația de la 1848 s-a mai temperat și comprehensiunea pentru atitudinea antiliberală s-a mai lărgit. Constatările însă și explicările mi se par valabile și astăzi. Așadar, dacă ar fi ceva de retușat în acest studiu, ar fi numai în ce privește atitudinea subiectivă, și nu și constatarea obiectivă, în definitiv
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
revistei Convorbiri literare, care va continua - mai liniștit, mai multă vreme și mai ușor, din pricina condițiilor mai prielnice din țară - opera criticilor și a revistelor din trecut, în unele privințe mai cu succes, în unele mai cu îngustime, mai fără comprehensiune, dar adăugând și puncte noi de privire, părăsind însă, din nefericire, unele puncte de privire foarte importante din cele ale vechii critici moldovenești, deosebiri care rezultă și din deosebirea dintre vremea de la 1840-1860 și cea următoare, și din deosebirea de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
jargonul lui Laurian, sau care vrea să fie al lui Laurian. Antipatia lui pentru latiniști nu slăbește un moment. În Scrisorile sale1 nu contenește cu sarcasmele împotriva lor, tratîndu-i aproape ca pe niște dușmani personali. Rar a avut momente de comprehensiune, ca într-o scrisoare din 18722, în care recunoaște că la 1848, și mai înainte, latinismul a avut rost. Dar, ca și dl Maiorescu, de pe la 1880 încetează cu invectivele împotriva latinismului, pentru că de atunci primejdia stricării limbii încetează. În Iorgu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]