1,359 matches
-
inclusiv blocuri atrio-ventriculare prin infiltrarea țesutului de conducere (ex. în leucemii, limfoame), sufluri sistolice funcționale în anemii. Ca manifestări vasculare sunt trombozele arteriale și venoase determinate de hipervâscozitatea sanguină (mielom multiplu, policitemia vera) și sindromul de venă cavă superioară prin compresiune (limfoame mediastinale). Aparatul respirator prezintă semnele clinice ale infecțiilor respiratorii, semne de pleurezie sau de afectare interstițială (fibroză pulmonară) - manifestare a limfoamelor nonHodgkin sau consecința radioterapiei. Sistemul ganglionar trebuie obligatoriu examinat, deoarece furnizează informații valoroase prin existența adenopatiilor (mărirea ganglionilor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hepatomegalie, adenopatii, icter etc) și a datelor sugestive de laborator. Face parte din tabloul clinic al hemopatiilor maligne (leucemii, limfoame, paraproteinemii) și a anemiilor însoțite de hemoliză. Clinic determină dureri în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul homolateral, și prin compresiune digestivă sindrom dispeptic, tulburări de tranzit. Splenomegalia se poate însoți de hipersplenism hematologic, consecința disfuncției splinei. IMPORTANT! Nu orice splenomegalie înseamnă afecțiune hematologică. METODE DE EXPLORARE I. Metode uzuale 1. Numărătoarea elementelor figurate sanguine Este metoda de analiza cantitativă a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tipul de leucemie cel mai frecvent întâlnit la copil. Particularități de diagnostic La tabloul clinic general se adaugă câteva elemente sugestive pentru acest tip de leucemie: adenopatii, hepato-splenomegalie, hipertrofie testiculară, dureri osoase, manifestări viscerale diverse prin infiltrare limfoblastică, sindrom de compresiune mediastinală (edem în pelerină, jugulare turgescente, dispnee), tulburări neurologice. Explorări de laborator Examenul citologic permite diferențierea celulei limfoide prin absența granulațiilor și prin diferite colorații, de ex. reacție pozitivă PAS, negativă pentru mieloperoxidază. Imunofenotiparea permite stabilirea diagnosticului prin precizarea gradului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
axilare) sau de ambele părți, cu extindere previzibilă din aproape în aproape. Extrem de evocatoare este durerea ganglionară după ingestia de alcool. Adenopatiile profunde pot fi mediastinale și latero-aortice. Rar adenopatiile mediastinale îmbracă aspect tumoral (“bulky disease”) și determină fenomene de compresiune cu apariția sindromului de venă cavă superioară. Splina este aproape constant afectată. Tardiv în evoluție apare afectare extraganglionară (sistem nervos central și periferic, ficat, plămân, piele). Manifestările generale "tip B" sunt reprezentate de: scădere > 10% din greutate, astenie, inapetență, transpirații
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
crește cu vârsta, expunerea la radiații și substanțe chimice (benzen, coloranți, azbest, arsenic, cauciuc, îngrășăminte, insecticide). Se discută și rolul virusurilor, asocierea cu anumite anomalii cromozomiale. Diagnostic Debutul poate fi prin manifestări generale tip B sau prin complicații determinate de compresiunea prin adenopatii voluminoase (sindrom de venă cavă superioară, sindrom subocluziv etc). Tabloul clinic variază în funcție de localizarea ganglionară sau extraganglionară a limfomului. Limfoamele ganglionare nu au particularități. Limfoamele extraganglionare prezintă manifestări legate de aparatul afectat: dureri osoase, tulburări digestive nespecifice, neurologice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
o îngustare simetrică a porțiunii inferioare a esofagului, absența undelor peristaltice și dilatarea esofagului toracic); 3) tumorile benigne esofagiene (examenul radiologic evidențiază un defect de umplere bine circumscris); 4) cancerul gastric localizat la nivelul fornixului; (diagnosticul este stabilit endoscopic); 5) compresiunea extrinsecă a esofagului prin tumori mediastinale (diagnosticul este precizat radiologic). Stadializare. Pentru stadializarea tumorii se analizează următorii parametri: 1) gradul de invazie al tumorii în peretele esofagian (T); 2) prezența sau absența invaziei ganglionare (N); 3) prezența sau absența metastazelor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
obișnuit normal. Explorari paraclinice. Examenul radiologic baritat, efectuat cu bolnavul așezat în poziție Trendelenburg sau procubitus (poziție oblic anterioară dreaptă), în timp ce se execută unele manevre care cresc presiunea intra-abdominală și favorizează protruzia gastrică prin hiatusul diafragmatic (Valsalva, Muller, tuse, compresiunea abdomenului), evidențiază HH prin alunecare ca o opacitate rotunjită sau ovalară supradiafragmatică, cu pliuri ale mucoasei de tip gastric, esofagul deschizându-se în vârful acestei pungi, iar HH paraesofagiană ca o imagine rotunjită, situată paramedian, deasupra părții interne a hemidiafragmului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese nocturne de tuse ca urmare a inhalării bronșice a conținutului diverticular, voce bitonală (compresiunea recurentului) și hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul esofagian de care este legat printr-un colet mai larg sau mai îngust. Endoscopia digestivă superioară furnizează date asupra aspectului mucoasei diverticulare. Forme anatomo-clinice
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
și osteomalaciei care apar în timpul bolilor hepatice cronice datorate deficiențelor în metabolismul vitaminei D, al gastrinei, al glucocorticoizilor și consumului de fenobarbital . Osteopatia hepatică este asimptomatică pentru perioade lungi de timp, iar când devine manifestă apar durerile dorsale, fracturi de compresiune ale corpilor vertebrali; FA, nivelul 25hidroxicolecalciferolului și Rx osoasă sunt normale. Ulterior osteomalacia este caracterizată de creșterea valorilor FA, scăderea calciului, fosfaților și a 25-hidroxicolecalciferolului și de modificări radiologice specifice. Tratamentul osteopatiei hepatice. Profilactic, se încurajează exerciții fizice ușoare de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ascensionarea diafragmului. Când sindromul ascitoedematos este subclinic, creșterea în greutate cu peste 1kg în 3-4 zile atrage atenția asupra sa. În 5-10% din cazuri ascita este acompaniată de hidrotorax, de regulă drept. Edemele periferice apar ca urmare a hipoproteinemiei și compresiunii venelor cave inferioare de către lichidul ascitic. Diagnosticul ascitei se face cu ajutorul ecografiei, care o poate evidenția chiar când este minimă (50ml) ca pe un spațiu transonic (semilună în spațiu interhepatorenal a lui Morisson). Orice ascită trebuie evaluată prin paracenteză diagnostică
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mărită. În litiaza coledociană debutul este brusc, cu icter moderat și variabil, cu veziculă biliară mică, simptomele apărând de obicei la o femeie de 40-50 de ani cu stare generală bună. 2. Cancerul nodular secundar al ficatului determină icter prin compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
nodular secundar al ficatului determină icter prin compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în cistic sau istmul colecistului și comprimă coledocul în porțiunea sa mijlocie, determinând obstrucție; episoadele de colangită recurente pot determina erodarea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
internă (189). Chiar și în cazul în care pleura nu este deschisă poate apărea hemotorax prin trecerea sângelui mediastinal prin mici orificii pleurale. De regulă, hemotoraxul trebuie drenat deoarece acumularea de sânge în cavitatea pleurală poate induce disfuncție pulmonară prin compresiune și crește riscul de infecție în plămânul colabat. Organizarea revărsatului și constituirea rețelei de fibrină necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
este esențială pentru realizarea unei suturi vasculare precise care să nu compromită fluxul sanguin. Introducerea stabilizatoarelor mecanice în 1995 a contribuit decisiv la îndeplinirea acestui deziderat (84). Două sunt principiile care stau la baza stabilizatoarelor de perete ventricular: sucțiunea și compresiunea. Tehnologia bazată pe sucțiune asigură o atașare fermă a epicardului de suprafața stabilizatorului. Totodată, în momentul fixării pe suprafața cordului, cele două brațe ale acestuia se îndepărtează unul de celalalt imobilizând aria țintă. Astfel, se realizează o stabilizare optimă prin
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mai multora dintre semnele menționate sau cu manifestări pseudonevrotiforme sau chiar psihotice. Datorită iritației rădăcinilor nervoase lombare de către sângele extravazat poate apărea lombalgia. Uneori există deficite neurologice (pareze de nervi cranieni, hemipareză/hemiplegie, afazie etc.). Paralizia de nerv III prin compresiune anevrismală determină diplopia sau/și ptoza palpebrală. La 20-40% din pacienții cu HSA pot să apară trei tipuri de hemoragii intraoculare izolate sau asociate între ele: hemoragia subhialoidă (preretinală), hemoragia (intra)retiniană ce înconjoară de obicei fovea și hemoragia la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se asociază și cu una sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom subdural. Doar 1 din 3 anevrisme devin simptomatice, restul fiind descoperiri necroptice sau imagistice incidentale. Circa 3-5% dintre anevrisme devin simptomatice prin compresiunea formațiunilor vecine (îndeosebi nervi cranieni) și nu prin ruptură (anevrisme pseudotumorale). Cu alte cuvinte, majoritatea HAS (80%) sunt determinate de rupturi anevrismale și 95% dar nu toate anevrismele simptomatice se manifestă prin HSA. EPIDEMIOLOGIE Anevrismele intracraniene apar cu precădere după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
perioada de timp mai apropiată față de ruptura inițială. Repetarea rupturii este adeseori fatală. În afară de ruptura anevrismală, alte manifestări clinice ale anevrismelor pot fi [3]: a. efectul de masă apare după o creștere anevrismală și uneori poate preceda ruptura. Constă în compresiunea structurilor învecinate: trunchi cerebral, alte zone de parenchim cerebral, chiasma optică, nervi cranieni (mai ales paralizie de nerv 3), compresiune pe glanda sau tija pituitară; b. infarcte de mici dimensiuni sau ischemii tranzitorii datorate embolizării distale (inclusiv amauroza fugace, hemianopsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anevrismelor pot fi [3]: a. efectul de masă apare după o creștere anevrismală și uneori poate preceda ruptura. Constă în compresiunea structurilor învecinate: trunchi cerebral, alte zone de parenchim cerebral, chiasma optică, nervi cranieni (mai ales paralizie de nerv 3), compresiune pe glanda sau tija pituitară; b. infarcte de mici dimensiuni sau ischemii tranzitorii datorate embolizării distale (inclusiv amauroza fugace, hemianopsie omonimă); 389 c. pot apare crize convulsive ca rezultat al gliozei localizate fără a însemna în mod obligatoriu o expansiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau reconstrucție vasculară. Alegerea modalității de tratament celei mai eficiente și sigure pentru fiecare pacient este o decizie terapeutică de maximă importanță. Trebuie tratați pacienții cu anevrisme nerupte care prezintă următoarele caracteristici: HSA de la un alt anevrism, anevrism simptomatic prin compresiune pe structurile nervoase, anevrism mai mare de 10 mm în diametru și anevrismele între 6 și 9 mm dacă pacientul este tânăr sau de vârstă mijlocie. Pacienții cu anevrisme cu diametrul mai mic de 6 mm trebuie supuși unei angiografii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de a permite atât drenarea sângelui intraventricular, scăzând în acest fel și presiunea intracraniană, cât și monitorizarea presiunii intracraniene. Una dintre cele mai mari complicații ale hematomului intraparenchimatos cerebral este hipertensiunea intracraniană, care poate duce la disfuncție cerebrală și la compresiunea structurilor vitale. Scăderea presiunii intracraniene poate pleca de la simple acțiuni cum ar fi elevarea patului la nivelul capului deasupra inimii, sedarea pacientului, administrarea de manitol și furosemid, denajul lichidului cefalorahidian și până la craniectomie decompresivă. Normalizarea temperaturii corporale. Febra apare frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nu există nici un beneficiu în privința „intervenției chirurgicale precoce” față de tratamentul conservator (deși sunt unele beneficii pentru hematoamele aflate la maxim 1 cm de scoarța cerebrală). Spre deosebire de hematoamele supratentoriale, cele de la nivelul cerebelului cu un volum important, ar trebui evacuate datorate compresiunii pe trunchiul cerebral și ventriculul IV [11]. Factorii care ar trebui luați în considerare în favoarea intervenției chirurgicale sunt [12]: - leziuni cu important efect de masă, edem și deviația liniei mediane cu peste 0,5 cm (fig. 5.31); - starea neurologică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bun (fig. 5.34); - eșecul tratamentului medicamentos de a scădea presiunea intracraniană; - deteriorarea neurologică rapidă indiferent de localizarea leziunii (mai ales pacienți tineri cu hemoragie lobară moderată sau mare); - pacienți cu hemoragie cerebeloasă mai mare de 3 cm diametru, cu compresiunea trunchiului cerebral și hidrocefalie care se deteriorează rapid sau cei cu malformații arterio-venoase sau tumori accesibile chirurgical (fig. 5.35) [3,5,6,12-14]. Un studiu retrospectiv efectuat în Clinica de Neurochirurgie Cluj-Napoca, în perioada 01.01. 2008 - 31.12
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și mascați de aceștia (fig. 5.43). Hemostaza definitivă este etapa finală în rezecția MAV. Verificarea hemostazei se va efectua solicitând echipei anesteziologice să ridice progresiv TA până la valori de 150-160 mmHg, iar întoarcerea venoasă va fi verificată prin moderată compresiune pe jugulare. Complicații postoperatorii sunt în principal reprezentate de: - Hemoragia reprezintă complicația postoperatorie cea mai severă dar în același timp cea mai frecvent întâlnită. Poate avea ca sursă un rest de MAV neexcizat, lipsa unei hemostaze riguroase, sau oscilațile tensionale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mai severă dar în același timp cea mai frecvent întâlnită. Poate avea ca sursă un rest de MAV neexcizat, lipsa unei hemostaze riguroase, sau oscilațile tensionale extreme la trezire. Desfășurarea intervenției la o TA normală, creșterea TA după excizia MAV, compresiunea moderată e jugulare constituie tot atâtea măsuri de prevenire a resângerării. - Crizele epileptice. În principiu, prin rezecția chirurgicală a MAV, la bolnavii care au prezentat ca unic semn de manifestare a acesteia crizele epileptice, ne putem aștepta la un control
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
malformații este asigurat de arterele segmentare dorsale iar drenajul venos se realizează prin venele intradurale care penetrează dura mater la 2-3 mm de rădăcina nervoasă, vene ce se deschid la nivelul plexului venos coronal. Simptomatologia clinică se datorează sindromului de compresiune medulară prin congestia venoasă. Tabloul clinic este reprezentat de instalarea progresivă a unui deficit senzitivo-motor. Stabilirea diagnosticului de malformație arterio-venoasă durală spinală se face prin angiografie spinală, procedură obligatorie preoperator. Tratamentul fistulelor arteriovenoase spinale este multimodal și constă de preferință
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]