46,534 matches
-
îl răpi, din Botoșani, unde locuia la sora să Henrietta, plecînd împreună la București. S-a păstrat o ultimă scrisoare, datata decembrie 1888, a lui Eminescu către Veronica. Dar ea provine din fondul Octav Minar, un blasfemator plastograf, care a compus scrisori atribuite poetului pentru vulgara să cărțulie Cum a iubit Eminescu. Dacă textul acesta nu e apocrif, poetul își exprimă, aici, regretul pentru viața dezordonată pe care a dus-o, sfătuind-o pe bălăuca: "Uită totul. Nenorocirea care m-a
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
gest, o culoare. Frînturi de lumi, fără poveste. Rămîne numai pasiunea de a le fotografia sau de "a prinde" clipă ca-ntr-o peliculă de scurt metraj unde ochiul operatorului știe să vadă și să ia în obiectiv tot ce compune un peisaj în care natura se amestecă firesc cu elementele civilziatiei. Nimicul, anonimatul, iluzia, sentimentul derizoriului, toate cîntăresc la fel. Orice zbatere e inutilă și nerecomandabila: "Ai grijă nu te încălzi de loc/ altfel vei fi furat și înșelat/ Se
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
de Colorado aferent, sau luna "întinsă că foaia de tăiței"; pe poet nu-l interesează omul decît în măsura în care el face parte din peisaj (trece, face un gest, privește). Economia de vorbe face să sporească atenția asupra detaliilor, aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
anunțate în titlu, Dublă flacăra fiind în mod fundamental o carte despre iubire. Pare a fi, după declarațiile lui Paz însuși, acea carte care se face singură, insidios, crescînd din scrierile paralele, din reverberațiile unui vers pe care l-a compus, din ecourile interioare la diverse articole, însemnări personale, scrisori. Ros de remușcări pentru a nu fi scris această carte atît de des gîndită de el și ivita în același timp parcă din senin, Paz își pune o întrebare pe care
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
lui Paz. Natură excursului sau filozofic-istoric te îndeamnă să fii foarte atent la fiecare articulație logică a demersului, astfel încît inevitabil remarci fisurile (fie reale, fie aparente) de raționament. De pildă: Paz construiste un fel de tablou semantic al iubirii, compus dintr-o serie de aspecte constitutive, între care și capacitatea ei de subversiune. Această vine din felul în care dragostea răstoarnă ierarhii, încalcă interdicții, isi impune propriile norme, duelîndu-se permanent cu un adversar care altminteri i-ar dictă reguli nimicitoare
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
foarte bun al revistei DILEMĂ, 318, are ca temă visele. Alcătuitorul lui, Dan Stanciu, n-a comandat la întîmplare textele, știind că există riscul să se adune în borcanul tematic bile cu aceleasi nuanțe și gusturi. Poetul și graficianul a compus inspirat numărul, așezînd în jurul nucleului enigmatic al viselor ferestre mai mult sau mai putin transparente prin care îl privesc neurologul, psihanalistul, artistul, criticul, filosoful, chiar și omul străzii, aurolăcuit sau nu. În argumentul sau (ar merita citat în întregime de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
șase se formau echipe mixte, scriitor-ideolog, pentru elaborarea unor texte literare, astfel încât să existe garanția că scriitorul nu se va abate de la "linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții gornistului în colaborare cu Mihai Novicov, Aurel Baranga a compus piesă de teatru Anii negri în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ca frunzișul copacilor după o ploaie de vară. Din acest punct de vedere - dar numai din acest punct de vedere - ea seamănă cu poezia lui Mircea Dinescu. Poeta se comportă ca o ființă liberă, lipsită de complexe. Ea nu-și compune o morgă de "scriitoare" înainte de a începe să scrie și, în general, nu-și asumă nici un fel de obligație față de cititor. Povestește într-un limbaj fantezist tot ce simte, ce vede și ce i se întâmplă. Aproape că n-o
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
care, întotdeauna, suprapun complexe propagandistice și tot felul de amatorisme, camuflate mai convingător sau mai stîngaci. Că selecția a fost riguroasă o dovedesc chiar numele celor care au expus pînă acum: Gheorghe Iliescu-Călinesti, Sorin Ilfoveanu, Aureliu Răzvan Ionescu, grupul Crinul - compus din Valentin Boboc, Cătălin Burcea, Francisc Chiuariu, Marian Maria și Alfred Rece -, una dintre cele mai consecvențe și mai dinamice grupări din ultimul deceniu, și lista nu este epuizata, iar absența bîjbîielilor și a entuziasmelor de circumstanță poate fi și
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
smuls stări de exultare, apoi redevenind omul de lume care a știut să se facă prețuit și la Junimea. Niciodată nu va fi îndeajuns prețuit faptul că, tot primind corespondență de la Ion Ghica, a intuit artisticitatea epistolierului, îndemnîndu-l să le compună, adresîndu-le lui, marele său prieten încă de pe vremea studiilor pariziene. Încît, se știe, nașterea vestitelor Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ghica, operă memorialistica de mare rafinament, exemplu măiestru de expresivitate involuntara i se datorează poetului. Fine sînt aprecierile din
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
chinuri creatoare, nefăcînd un pas fără să imite sau să ironizeze pe cineva. În cei șapte ani berlinezi (1905-1912) îi lipsea, acut, suetă de acasă. O suplinea extraordinar în corespondență expediata, pe care o scria cu acribia cu care își compunea opera literară. Tot scriind corespondență, repet, cu aceeași artă că și în bucățile literare, cheltuind, deci, enormă energie, producția să beletristica s-a anemiat cu totul aproape, lipsindu-i convivii condeiul a rămas paralitic. Dar nu e această corespondență, aparent
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire cele din perioada berlineza) sînt compuse într-adevăr că adevărate opere de artă, rămînînd nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit, plin de substanță. Mărturisesc că nu m-a convins deloc argumentația
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
a cîntat, exaltat, o nesfîrșită horă. În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia departe muzica, a compus opereta sa Crai nou, vestita Baladă și alte compoziții iar, în 1885, cade, și el, victimă tuberculozei, la treizeci de ani un alt fiu, rătăcea fără a se chivernisi și bătrînul preot rămîne singur, neconsolat de moartea lui Ciprian, în
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
potecilor ce se bifurca", al poveștilor ce se desfac la nesfărsit una din cealaltă, La nuit de l'erreur a iesit din havuzul celor 1001 nopți. Autorul ei construiește ăntr-adevăr o poveste numai că, după ce a reunit imaginile care-i compun desenul complicat, o sparge an bucăți pentru a discuta despre condiția literaturii. Nimic altceva decat viziunea postmodernă a ieșirii din literatura prin intermediul ei. El este povestitorul ciung Dahman, care alegea o povestire (din ciclul "Nopților") și "o transformă sau, mai
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
ne trezim, la sfârșit, obosiți și blazați, cuprinși de o greață de literatură de care nu vom mai scapă poate niciodată. Dacă însă păstrăm o anumita distanță - așa cum ne îndeamnă să facem Ana Selejan, prin însăși răceală cu care își compune digest-ul -, descoperim un spectacol de neuitat, al unei literaturi în întregime false. Totul este caricatural în acest spectacol. Succesul scriitorilor de succes este caricatural, teoriile literare sunt și ele o caricatură, polemicile la fel. Într-un celebru film al
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
elev an clasa VII-a liceala și tânăr maestru. Ne vedeam pe atunci destul de des; urmăream exercițiile lui literare cu un amestec de admirație și deșarta invidie. (Reamintesc cititorilor că Vianu a ănceput prin a scrie poezie simbolista n.m.). El compunea și traducea. Am căutat să-l imit. Versul baudelairian m-a demontat; m-am ambarcat ansa, ăn același timp, pentru o carieră literară de 15 ani... an sfârșit, sufletul meu are acum dezlegare și pot trece liniștit la lecturile matematice
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
cu o nouă fizionomie, s-au dovedit până la urmă prea fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună alcătuiesc doar o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate care ar putea-o reanima. "Vedeta" modernă compune o fizionomie modelata uman pe care se aplică mască modei actuale. Vedeta are privilegiul și aptitudinea de a compune acea dorită expresie a frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate care ar putea-o reanima. "Vedeta" modernă compune o fizionomie modelata uman pe care se aplică mască modei actuale. Vedeta are privilegiul și aptitudinea de a compune acea dorită expresie a frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-un reflex fizionomic repetabil, într-o adevărată mască umană. Publicul vede în personajul iluzoriu o realitate umană
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
sau invers, până la finalul, "capcană" pornire an avânt cu elan irezistibil. Nimic violent; echilibrul este marele câștig al acelei seri. La Nuanjo Mena trebuie să luăm an considerare o calitate esențială; el apreciază "nuanță" cu o observare constantă a sonorității compuse ămpreună cu orchestră. Sunet armonios, plăcut, niciodată confuz sau ostentativ. Așa s-au precizat calitățile acompaniamentului la Concertul de Beethoven și timbralizarea tipică a Simfoniei a IV-a de Brahms. Abila distribuire de intensități, raporturi interesante ăntre masivitate și cursivitate
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
ale acestui manual o anxietate de tip paternalist ai ămpiedică să accepte că discernământul nu se termină la ei. Probabil că nu peste mult timp tot acest scandal al manualelor alternative ai va face pe mulți să roșească sau să compună o literatura a justificărilor târzii, daca nu cumva, vom fi, ca de atâtea ori până acum, martori la exprimarea unor mici păreri de rău, ăn numele dreptului de a mai și greși din când an când.
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
și sub semnul lui Constantin Brâncuși, George Enescu și Eugen Ionesco. Printre "Vocile literaturii", Mircea Martin scrie despre o literatura română care ăncearcă să-și facă uitate complexele, ăn timp ce Ion Manolescu, și el una din "vocile" generației ^90, compune, vorba lui Lyotard, o delicioasă pagina de istorie literară pe ăntelesul copiilor (sau al americanilor, tot una-i), unde umorul lui Creangă seamănă cu cel al creatorilor lui "Beavis and Butt-head", iar Ioan Slavici scrie romanțuri cu "subiect similar" povestioarelor
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
-ului și al întregii noastre vieți politice interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe soclu, personajul lui Spătaru este compus strict din trei niveluri expresive și stilistice care sînt, în același timp, și trei modalități de abordare volumetrica a lucrării: primul este acela al capului - realist, sever și hieratic -, al doilea, acela al bustului și al mîinilor, are cea mai
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
ori, din contră, îngîndurat și posac. Extravaganța, agitația baroca sau stridenta expresionista pot fi și ele des întîlnite, după cum ordinea desăvîrșită, hieratismul și atmosfera aseptica se regăsesc de asemenea în configurația să. Spațiul pe care Ion Dumitriu și l-a compus cu multă grijă, căruia i-a dat forma unui adevărat univers, nu seamănă cu nici un altul și nici nu poate fi, în vreun fel, repetat. În linii mari, el trimite fără echivoc, prin obiectele neutre și prin atmosfera, către un
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
Irinei Grigorescu Până aruncă o lumină subtilă, penetranta, asupra psihologiei destăratului, aterizat în deceniul nouă, din Sud-Estul european încă acoperit de pâcla ideologică a dictaturii, într-un tărâm antipodal, prin definiție al alterității. Cele o sută de vignete epistolare ce compun volumul sunt adresate unei surori (închipuite, de fapt moartă în copilărie) a autoarei, o narrataire cu care se stabilește de la început un dialog peste mări și țări, un dialog al memoriei imaginare care este esența exilului. Scrisă în limba de
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
și țări, un dialog al memoriei imaginare care este esența exilului. Scrisă în limba de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]