1,551 matches
-
Deși filologia e responsabilă de semnificația și sensurile atribuite astăzi polemicii, o abordare a conceptului doar din această perspectivă este restrictivă și insuficientă. În încercarea de a circumscrie semantic termenul, de a-i cerceta accepțiunile, de a-i defini valențele comunicaționale, nu putem ignora aria științelor socio-umane, în mod special a antropologiei culturale, pentru că "polemica nu are vârstă sau, mai exact, ea are vârsta limbajului articulat. Traducere verbală a instinctului combativ inerent ființei umane cum indică etimologia sa -, ea a coabitat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ilocuționară ia naștere din uzul performativelor și verdictivelor. Schimbul direct de argumente punctuale și opinii determină o restructurare a schemei actanțiale, în sensul valorizării egale a actanților principali (enunțiator și enunțiatar, vocea citată) ca poli dinamici, interschimbabili într-un spațiu comunicațional normat, în timp ce publicului, în calitatea sa de terț al discursului, îi este atribuit statutul de martor imparțial a cărui prezență este presupusă prin însuși gestul simbolic al polemistului de a-l face părtașul confruntării directe. Când recurge la această formulă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sosește la timp), iar pictura de provocare, normală. Profitabilă este doar distanțarea de cod; datoria de originalitate personală a devenit o necesitate economică materială, iar îngerul bizarului, un oarecare. Fuziunea valorilor de creație și de informație, care duce la "arta comunicațională", permite o orientare destul de bună în dezorientarea contemporană a oricărui domeniu. Căutarea optimului informativ, numit și scoop, se dovedește singurul arbitru performant în arbitrariul general al "turbionului inovator perpetuu". Anything goes? Da, cu condiția să fie contrariul precedentului anything, altfel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
transformările din știință, tehnică, societate, cultură, comunicare impun noi moduri de prezentare, de transmitere a cunoștintelor. Cartea rămâne un suport pedagogic important, toți cei care știu să citească pot utiliza cartea, dar nu toți pot folosi noile tehnologii informaționale și comunicaționale (NTIC), "telematica" ("telecomunicații" și "informatică"), "mediateca" (mijloacele ce stochează informația pe alt suport decât hârtia: filmul, fotografia, discul, caseta audio-video, videodiscul, CD-ROM-ul, DVD-ul etc.), internetul. NTIC au un impact cel puțin pe măsura celui produs de apariția scrierii, a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu handicap. Asistentul personal profesionist este persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile precizate de lege. În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice: să promoveze și să implementeze conceptul Acces pentru toți, pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare; să recomande și să susțină introducerea în pregătirea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice 468, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. Editurile au obligația ca matrițele electronice să poată fi utilizate pentru tipărirea cărților și revistelor în format accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în științe și tehnologii (capacitatea de a face și de a aplica raționamente pentru rezolvarea problemelor vieții de zi cu zi, de a se descurca în lumea de azi); competențe privind utilizarea tehnologiilor societății informaționale, a Noilor Tehnologii Informaționale și Comunicaționale (NTIC); competențe sociale și civice (înțelegerea codurilor de conduită, adoptarea de comportamente adecvate societății democratice); spirit de inițiativă și spirit antreprenorial (creativitate, inovare, capacitatea de a construi și implementa proiecte); conștiința importanței artei sub diversele ei forme. Procesul Bologna are
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
p. 184. 9 Idem, p. 185. 10 Seyla Benhabib, op. cit., p. 194. 11 Daniel Cohen, "La mondialisation immaterielle", în Michel Wieviorka (coord.), Les sciences sociales en mutation, pp. 129-137. //newtabhttp//editions.scienceshumaines. com/les-sciences-sociales-en-mutation fr-281.htm. 12 Noi tehnologii informaționale și comunicaționale. 13 Daniel Cohen, op. cit., p. 133. 14 Mireille Delmas-Marty, "Mondialisation du droit et crise des pouvoirs", în Les sciences sociales en mutation, PUF, Editions Sciences humaines, Auxerre, 2007, pp. 115-129. 15 Hannah Arendt, citată în Les sciences sociales en mutation
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
surse, care influențează crearea unei anumite imagini (concepții) referitoare la posibilitatea și necesitatea desfășurării procesului investițional. Gestiunea imaginii investiționale urmărește scopul creării, dezvoltării și distribuirii, asigurării recunoașterii imaginii investiționale pozitive a teritoriilor. Instrumentele de bază ale marketingului imaginii constituie măsurile comunicaționale, care demonstrează caracterul deschis al teritoriului pentru contacte și care permit investitorilor străini de a-l cunoaște mai bine, de a constata existența și substanțialitatea avantajelor disponibile. Activitatea de promoție a investițiilor - reprezintă totalitatea măsurilor Întreprinse În scopul informării potențialilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Costică Dură îi prezintă stăpânei șirul de nenoriociri abătute asupra moșiei, cu o seninătate care sfidează orice logică a bunului simț și a responsabilității. Blocarea gândirii receptorului, etapă specifică umorului negru, este efectul paralogismelor cauzate tot de incultura și inabilitatea comunicațională: Că umblă prin păsări și moare toate, mai ales la noi, căci nu ne-au mai rămas decât unsprezece găini în afară de cocoș, care l-am tăiat să nu moară de viu [...] și după ce l-a pansat sanitarul s-a făcut
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
transmisă grafic, prin desen și indicatori specifici de sunet, emoție etc. Cu atât mai mult, cuvintele păstrate în textul aferent benzii desenate trebuie alese cu grijă, cu stil, astfel încât să realizeze o simbioză atractivă și eficientă din punct de vedere comunicațional ori artistic cu desenul. Bine realizată, banda desenată deține o covârșitoare putere de influență și constituie un mediu ideal pentru delectare, educație sau, nu în ultimul rând, îndoctrinare. Deși banda desenată nu este o prezență puternică în peisajul cultural românesc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
masculine (violența fizică, forța, tehnica), unora considerate ca feminine (empatie, sociabilitate, introspecție), corespunde unei "psihologizări a societății" petrecută în anii '60, când crește masiv rata școlarizării, simultan cu prelungirea socială a tinereții datorată educației, când sunt valorizate abilitățile psihologice, sociale, comunicaționale, mai degrabă decât cele strict economice.552 Pentru a confirma lipsa de consens în definirea benzii desenate, mai cu seamă în urma experimentelor care ținteau să elaboreze noi tehnici narative și artistice, prin jonglerii textuale și grafice (de la accepțiunile populare la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
americană a anilor '30, care în scurt timp a urcat în topul preferințelor publicului consumator de divertisment și a pătruns chiar în mentalul colectiv, devenind o permanentă sursă de referințe, discursuri și modele (beneficiind, evident, și de supremația economică și comunicațională a Americii).734 Înainte însă de a porni discuția asupra imaginii în banda desenată, este important să reținem cele patru sensuri ale benzii desenate, în special al celei cu super-eroi, identificate de către Richard Reynolds: în primul rând, banda desenată este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau al lui Unamuno cu Augusto, în vis), fără a fi private totuși de o claritate intrinsecă și tăioasă, cum lama unui cuțit care despică argintiu ceața, dar nu o îndepărtează, ca în scenele dintre Augusto și Unamuno. Un regim comunicațional ezitant și nebulos determină și dialogurile interioare, monodialogurile sau cele câteva pasaje în stil indirect liber. Interlocutorii nu sunt însă numai oameni: o partitură însemnată, dar care se face auzită abia în final, e rezervată unui câine, Orfeu, mult speculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
europenii sunt sunt năpădiți de delirul exoticului, de tentația orientalizării, în timp ce extraeuropenii de dorul formalizării și occidentalizării<footnote Idem, op. cit., pp. 40-42. footnote>. Referindu-se la mult dezbătuta problemă a comunicării prin muzică, autorul descrie un interesant traseu al procesului comunicațional. Acesta pornește de la emițător - recte compozitorul, cel care crează mesajul muzical - și este preluat de transmițător - adică restitutorul, sau „executorul testamentar”, cum îl numește Sergiu Celibidache. Muzica este cea care favorizează interacțiunea emițătorului cu receptorul. Drumul străbate un canal de
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
involuntar al lui, sau la adevăratul destinatar, publicul vizat direct, premeditat? Aceste probleme sunt rezumate în concluzia formulată de autor: înțelegerea fenomenului muzical - pe cât de complex, pe atât de eterogen - se bazează pe înțelegerea a două operații fundamentale ale fenomenului comunicațional, recte codificarea și decodificarea mesajului<footnote Idem, op. cit., pp. 68-70. footnote>. Cum era de așteptat, acest pelerinaj prin hermeneutica spațiului sonor nu putea ocoli vasta, spinoasa și actuala problemă a fenomenologiei interpretării muzicale, punct în care se întâlnește, inevitabil, cu
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
corespunzătoare postului. Solicitantului i se acordă astfel șansa de a demonstra că posedă deprinderile necesare ocupării unui anumit post. Testele de acest gen dau managerului măsura potențialului solicitantului de a îndeplini o activitate care solicită înclinații precum îndemânare manuală, capacitate comunicațională, psihomotorie, etc, specifice domeniului în care Body Gym își are ramura de activitate. Decizia de angajare este deosebit de importantă, atât pentru organizație, cât și pentru individ. Ea antrenează o serie de costuri (ale 98 recrutării și selectării, plasării la noul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
al transformării, prin discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Între cele două extreme posibile, vom utiliza un concept de context median ca întindere. Acesta cuprinde două dimensiuni: condițiile de producere și universul. Prima desemnează totalitatea factorilor care determină specificul producerii unui tip de discurs și cuprinde cerințele de ordin comunicațional (scena de producere și suportul material) și de ordin statutar (actorii discursului jurnalistic și contractul de comunicare specific). Cea de a doua trimite la ansamblul de discursuri care interacționează într-o conjunctură dată. Spre exemplu, interpretarea textului unei slujbe religioase
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ghicind volumul (lungimea aproximativă a unui tot discursiv), structura compozițională dată, prevăzând finalul, altfel spus, de la început, suntem sensibili întregului discursiv"28. Pentru Maingueneau, un gen de discurs depinde anumite condiționări ale producerii discursului sistematizate sub două categorii: de ordin comunicațional și de ordin statutar 29. În primul rând, există cerințe de ordin comunicațional, fiecare gen de discurs fiind asociat unui moment și unui loc de enunțare specifice. Acest ansamblu va fi analizat sub două dimensiuni: scena discursului și suportul. Vom
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
altfel spus, de la început, suntem sensibili întregului discursiv"28. Pentru Maingueneau, un gen de discurs depinde anumite condiționări ale producerii discursului sistematizate sub două categorii: de ordin comunicațional și de ordin statutar 29. În primul rând, există cerințe de ordin comunicațional, fiecare gen de discurs fiind asociat unui moment și unui loc de enunțare specifice. Acest ansamblu va fi analizat sub două dimensiuni: scena discursului și suportul. Vom înțelege prin scenă instituția sau ansamblul de organizații responsabile, în mod legitim, de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs, care răspunde la ipoteza că subiectul comunicant organizează și pune în scenă intențiile sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și suport al discursului, și a condițiilor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. I.4 Discursul și universul său de producere Termenul de univers
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pentru discursul jurnalistic, scopul este informarea și comentarea spațiului public; pentru discursul publicitar, scopul este popularizarea unor produse în vederea frecventării sau achiziționării). Tipul de discurs este instanțiat în genuri de discurs prin condiții de producere, presupunând determinarea cerințelor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și la suportul discursului, și a cerințelor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. Identificăm de exemplu, pentru tipul de discurs jurnalistic, genul talk-show, având
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
partea materială, vizibilă, a unui discurs, care cuprinde semne, coduri de producere și interpretare, fapt care se traduce în două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului și pe direcția formei. Condițiile de producere presupun determinarea cerințelor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și la suportul discursului, și a celor de ordin statutar, legate de actorii implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. În sfârșit, universul de discurs este constituit din totalitatea tipurilor de discurs care coexistă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]