25,534 matches
-
Irina Coroiu Lecțiile de morală sînt greu și de administrat, și de asimilat, dar mai ales de conceput. Poate de aceea Oliver Stone niciodată nu s-a erijat și nu și-a arogat vreun rol "pedagogic". Nici în zguduitoarea trilogie a Vietnamului - Plutonul, Născut pe 4 iulie, Cer și pămînt, nici în investigarea mediului bursier - Wall Street, nici
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
urmărit cu sufletul la gură nu doar pe tabelele electronice, ci îndeosebi în pupilele protagonistului, dilatate la dimensiunea ecranului ca să reflecte ce vede, dar mai ales ce retrăiește cu ochii minții. Adică propria viață dedicată întrecerii sportive pe care o concepe doar în termenii tradiționali ai unei confruntări nobile, cu reguli stricte și regim sever, în condițiile austere ale spiritului de echipă suveran. Meciurile propriu-zise sînt înfățișate într-un savant ecleraj ce diferențiază aceste înfruntări "ritualizate" după starea umorală și nu
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
de a deveni un voievod al culturii. Năzuința mea cea mai mare este de a duce cu toată energia lupta pentru ca acest țel să se împlinească". Și, în noiembrie 1931, adăuga tot într-o ședință a Academiei Române: "Eu nu pot concepe că o țară poate să însemneze ceva, oricît ar fi de mare puterea ei armată, dacă nu-și sporește pînă la extrem patrimoniul intelectual. Numai prin această contribuție adusă tezaurului cultural al omenirii, o națiune poate rămîne înscrisă, pentru totdeauna
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
perspectiva dialectică va fi dublată (începând cu 1926, în cazul lui Fromm) de asimilarea entuziastă a freudismului: căci se simte nevoia unei completări de substanță a viziunii macrosociale cu trimiteri la individualitatea concretă, complexă, vie, fără de care nu se poate concepe autentic un tablou de ansamblu. Analizând cauzele care au generat succesul de masă al nazismului, Fromm întreprinde un larg ocol (de proporțiile unui studiu independent) până în epoca Reformei. Argumentele sale sunt, evident, în primul rând psihologice, iar tema de fond
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
dezordine în literatura română contemporană, spunând despre ea vrute și nevrute și evaluând-o capricios, după ureche. Nu putem înțelege (iată că-l parafrazăm) rostul unei cărți de asemenea dimensiuni, în care tot felul de truisme se amestecă imprevizibil cu aprecieri consternante, concepute după logica lui hodoronc-tronc. Românul are o vorbă: Si tacuisses philosophus mansisses. Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. 5, Poezia românească de la al doilea război mondial până în anul 2000, București, Ed. Niculescu, 2000. 688 pag.
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
contestă și se generează reciproc. Există, totuși, ceva care scapă înțelegerii mele în acest roman, ceva care mi se pare mai degrabă confuz. O anume combinație de resemnare și agitație care le stăpînește pe personaje, sau poate finalul în sine, conceput în prea multe registre, și ca răzbunare a femeii care și-a pierdut copilul în tinerețe, și drept confruntare între cele două rivale (soția și amanta), și ca reconciliere între cele două iubite de acum, Otoko și Keiko. Deși mă
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un film despre o cerșetoare româncă la Paris. Ceea ce supără este faptul că filmul lui Haneke e conceput ca "o panoplie de personaje simbolice"... Iar în această panoplie de personaje simbolice, România furnizează cerșetorii Europei! Din această Românie nu mai pot veni, să zicem, un intelectual sofisticat, un pictor extraordinar, un poet genial, un milionar adevărat - pentru că ar
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Barbu Cioculescu Concepută de Dinu Pillat în ultimul an de apartenență la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" din București, ce avea să fie și ultimul său an de viață, antologia de texte privind omul și opera călinesciane a avut de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
martori, dar cu un constant devotament și acea larghețe în dăruire a lui Dinu Pillat, onorate de magistru în zilele lui bune și, credem, în secret și în celelalte. În nota sa de ediție, Dinu Pillat releva a o fi conceput la zece ani de la trecerea în neființă a profesorului, încercând ceva mai mult decât o selecție convențională de texte omagiale, respectiv mergând pe ideea confruntării dintre cele mai interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
a apărut la Paris în 1995 și a fost tradusă în engleză anul trecut de Hassan Melehy, un cunoscut teoretician american. Imperiul semnificației: Umanizarea științelor sociale (The Empire of Meaning: The Humanization of Social Sciences) nu este un studiu teoretic conceput din perspectiva unui filozof cu viziuni personale și o contribuție distinctă la înțelepțirea umanității. Dosse scrie o istorie a filozofiei recente, rezumînd cu o concizie poate chiar suspectă mișcări intelectuale nu doar greu de redus la cîteva pagini de comentariu
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Dorina Bohanțov Cartea lui Ioan Es. Pop Pantelimon 113 bis oferă o imagine a orașului București, o viziune personală, transfigurată a unuia dintre cartierele lui, conceput ca un spațiu-enclavă, generator de himere și obsesii. Experiențele din bas-fond-uri se îngemănează cu un simț acut al religiosului. Dimensiunea de jos ascunde și destupă o dimensiune siderată, a lumii de sus. Poetul pare fixat între bordúrile unei pasarele, ca
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
forme, făcînd - e drept - impardonabila greșeală de a nu-l consulta pe domnul Paul Goma și de a nu lua "simțul" lui drept normă.) Întorcîndu-ne la Sibiu, trebuie să spunem că, spre deosebire de alte reviste care au avut numere tematice similare, concepute după modelul dezbaterilor din universitățile occidentale care au departamente de gender studies, Euphorion merge contra curentului la modă, bărbații fiind tentați să discute, ca niște poeți ce sînt, mai mult despre feminitate și "misterul feminin" decît despre feminism iar femeile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
frumusețe ale unui film. D.I.S. a inventat termenul de "poveste bis", ca un fel de premoniție a ceea ce va face Hollywood-ul din Pe aripile vântului sau din jocurile video cu "n" variante la același scenariu, pe care ți le poți concepe singur, dacă ai destulă imaginație. "Povestea cinematografică nu este o simplă poveste, ci o fotografie a gîndului", spunea Maestrul... Gândirea este totdeauna un act creator, căci a pricepe înseamnă a descoperi că un anumit lucru e altceva decât credeai că
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
nevoalate: toată Italia fierbe pentru că în competiția Cannes-ului 2000 n-a încăput nici un film italian, în timp ce figurează patru filme franceze și o mulțime de filme asiatice! Chiar dacă, teoretic, italienii au dreptatea lor, practic e dreptul Cannes-ului să-și conceapă selecția pe alte criterii decît cele geografice sau diplomatice... Statisticile spun că, pentru viitoarea ediție, selecționerii au vizionat 1397 de filme, față de 1138 anul trecut, drept care ne e anunțată, textual, "o creștere de 23%"! Aceste cifre sugerează, printre altele, ce
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
vigoare uluitoare, e prezentă, vie, actuală, dureros captivantă, nu doar pentru personaje, ci și pentru cititor. Yvonne și Geoffrey pot intra oricînd în analele unei literaturi a iubirii. Povestea lor e introdusă prin intermediul unei scrisori ce nu fusese expediată niciodată, concepută de Consul pentru Yvonne. O epistolă a disperării și resemnării, pe care o citește un al treilea, în locul destinatarului adevărat, un oarecare M. Laruelle al cărui rol este de narator-conducător al cortegiului de naratori ce deslușesc firele acestei complicate narațiuni
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
concert condus de dirijorul Cristian Mandeal. Timiditățile de început, atacurile nesigure, au fost depășite. Pentru prima dată la noi Cristian Mandeal a prezentat ciclul integral al celor șase Concerte Brandemburgice, al celor patru Suite pentru corzi și suflători. A fost concepută și realizată o sonoritate cu totul nouă pentru acest ansamblu, o sonoritate diferențiată timbral, colorată sobru, de o manieră proprie muzicii baroce, o sonoritate ce a îmbogățit imaginea dansurilor de epocă; uverturile suitelor au dispus de tonalitatea sărbătorească, chiar grandioasă
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
crescut ca un copil răsfățat, școlit cît era nevoie, și botezat în religia țării. Treptat, s-a dezvăluit un efectiv priapism sexual la tînărul prinț moștenitor. Năravul îi venea, indubitabil, de la mama sa, ai căror șase copiii nu erau toți concepuți cu soțul ei. Neocupat practic, tînărul prinț Carol s-a dedat principalei sale pasiuni: femeile. Le frecventa asiduu și cam fără alegere. La Iași, în timpul primului război mondial, prințul Carol avea 24 de ani. Era, după regulile protocolului, comandantul unui
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
reuniuni intime se luau și decizii politice. Cînd era singur, regelui îi plăcea să citească, să-și claseze, cu dichis, clasorul cu timbre, care prețuia o avere. Iar Lupeasca, nu mai era un secret pentru nimeni, îl subjugase total, nemaiputînd concepe viața fără ea. Era o subjugare fizică? Cred că mai mult. Pur și simplu o și iubea, ea cunoscîndu-l, ca om, cel mai bine și în compania căreia, apropiată foarte, înțelegea să trăiască. Revenind la cele politice, după ce I. G.
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
cărți, au puterea să declanșeze o operă poetică (sau picturală sau muzicală) cu toată munca și tot curajul pe care aceasta le implică. Există un raport teoretic sau practic între critica literară, eseuri, poeme și romane? Eseurile mele au fost concepute ca răspuns la critici sau la întrebări care se refereau la cărțile mele. Încerc să explic (și să îmi explic) de ce am procedat într-un mod sau altul, moduri care au surprins sau chiar au scandalizat. În acest efort am
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
este lucrarea lui Panaite Chifu. Modulată, împletind orizontala cu verticala și cu traseele curbe, ea oferă privitorului unghiuri multiple de privire care sunt în măsură să elimine stimulii aleatorii de care va fi, inevitabil, înconjurată. Tot în acest registru sunt concepute și lucrările lui Radu Dumitru și Mihai Marcu jr., construcții monumentale ca proporții și volumetrie, dar și extrem de rafinate prin jocurile suprafețelor și prin dialogul componentelor. Lucrările lui Dinu Câmpeanu și Gheorghe Iliescu Călinești, puternic individualizate prin stilistică și prin
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
Preda ajunge la o definiție standard a românismului demnă de toată atenția: "Românismul ni se înfățișează ca un discurs a cărei întemeiere e impură,... un discurs în care textele modernității sînt manipulate în orice sens și în care adversarii sînt concepuți ca absolut opaci; un discurs care clasifică pentru a stigmatiza și care tematizează excelența românească plecînd din puncte foarte diverse. Negarea relevanței pe care o au distincțiile ideologice și, la limită, absența oricărei credințe ferme sînt, în fine, trăsăturile cele
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
provine citatul. Volumul a fost de curând tradus și în românește, într-o ediție selectivă, de Sorin Mărculescu. Ca și primul jurnal, cel de-al doilea s-a bucurat de un succes răsunător. Nici nu-i greu de înțeles de ce. Concepute cu multă ironie (sau uneori numai cu umor), luând în antrepriză viața măruntă, cotidiană, cu o erudiție egalată doar de relaxarea din ton, pastișele lui Eco sunt, s-ar zice, un soi de vehicule (de lux!) între Academie și cafenea
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
scriitura critică �artistică", �de vocație". Singura problemă pe care I.B. Lefter o �lasă în aer" este configurarea noului tip de istorie literară pe care, se pare, îl propune. Autorul menționează că această lucrare nu este decît un început; ar fi conceput-o ca pe un preambul la o amplă sinteză a literaturii române. Avem două opțiuni. Putem crede că acesta este un reflex retoric. încă din articolele de tinerețe, criticul avea gustul �fișelor", al �schițelor", al �dosarelor", al sintezelor rezumate, premergătoare
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
O astfel de solicitare era cu totul neobișnuită. Nimeni, cu atît mai puțin un grup masiv de scriitori, nu cutezase vreodată înainte să ceară socoteală lui Ceaușescu. în epoca Dej, un astfel de gest era încă și mai greu de conceput. Printre cei care i-au spus ce gîndeau lui Ceaușescu s-au aflat liderii Uniunii Scriitorilor, în cap cu Zaharia Stancu, E. Jebeleanu, A.E. Baconsky și alții. Cu acel prilej s-a referit Ceaușescu, în replică, la atitudinile "ciocoiești
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
cineastul își dau seama că numai Dumnezeu a creat ex nihil. Omul nu poate. În orice caz - nu cel cu aparatul de filmat. Iar corolarul acestei smerenii, în actul secund al creației umane, e că, în ce mă privește, nu concep un autor - romancier sau cineast - care să inventeze povești sau să spună povești fără ca ele să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda, și îndrăznesc să trimit chiar la pildele lui Christos. Nu vorbesc de o morală
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]