3,916 matches
-
flexibil și valorificarea segmentului opțional; "-" Promovarea metodelor activ participative; "-" Schimbarea rolului profesorului în procesul de instruire. Un rol important în realizarea cu succes a unei educații centrată pe elev îl reprezintă dezvoltarea și diversificarea curriculară la nivel de școală. Prin conceperea și construirea efectivă de curriculum, prin realizarea diferențierilor explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
și să devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune, implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de înțelegere mutuală. Educația sexuală constituie o componentă
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
Structura unei activități de terapie logopedică implică anticiparea modului în care va fi desfășurată pas cu pas activitatea de corectare a limbajului, astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite cu succes. Pentru realizarea acestui scop este necesară proiectarea didactică, adică schițarea, conceperea și alegerea unei strategii didactice care să ducă la îndeplinirea obiectivelor operaționale propuse pentru fiecare activitate logopedică. Activitatea de corectare a limbajului urmărește în cadrul proiectului didactic: captarea atenției copilului logopat, enunțarea obiectivelor operaționale, reactualizarea cunoștințelor anterioare, transmiterea noului conținut informațional
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
accentul: pe prevederea scopurilor (informativ, formativ, educativ), pe conținutul transmis (menționat în mod detaliat), pe structura lecției, etapele instruirii și timpul necesar, pe metodologia de predare (defalcat pe fiecare eveniment al instruirii) - toate acestea conform unui model relativ fix de concepere, de unde și obligația respectării planului exact așa cum a fost conceput. Planul de lecție este îndeosebi o proiectare prin conținut și pentru conținut. Proiectul este o schițare (desenare, creionare) a instruirii prin obiective, procedânduse la o abordare sistematică ce asigură eficiența
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
dependenței de droguri atât la adulți, cât și la copii; - îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor sociale ale tranziției și în conceperea direcțiilor de politică socială, acumularea de cunoștințe în sistemul academic nu a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebuie să se țină seama de factorii implicați în proces. În funcție de cum interacționează acești factori generali și umani se poate spune dacă acțiunea evaluativă a avut succes sau nu. În absența unor obiective clar stabilite la începutul acțiunii didactice, și conceperea probelor de verificare și notarea acestora sunt compromise. Pornind de la acțiunea de evaluare și mergând pe firul a tot ceea ce generează ea, I. T. Radu a enunțat în lucrarea sa “Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului” o teorie a
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
o resimte un „Eu”. Existența psihică este în mod primar realitatea ta însăți. Evenimentul întâlnirii este însăși realitatea propriu-zisă. „Existența sufletească” este determinată, după H. Tellenbach, de următoarele aspecte: „trupesc”, „lumesc”, „temporal”, „întâlnire” și „limbaj”. Unitatea acestor aspecte rezidă în conceperea psihicului ca pe o realitate bine conturată a existenței în lume a persoanei umane. Să analizăm aceste aspecte ale vieții sufletești. 1) Trupescul (Leiblichkeit) Existența (Dasein) umană în lume înseamnă, în primul rând, o existență trupească (Leib-sein). Datorită realității noastre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educaționali. Câți dintre ei își dau seama că îndeplinesc funcțiile moirelor, întrucât hotărăsc destinele celor care se formează pe baza modelelor curriculare concepute, proiectate și implementate de ei? Chestiunea esențială o constituie responsabilitatea deciziilor luate de toți cei implicați în conceperea și aplicarea unor modele de curricula. Oricare dintre ei își asumă sarcini divine; sunt așadar moire - dar moire într-o lume fără zei, în care Ananke a murit, iar responsabilitatea predestinării nu mai poate fi atribuită unei divinități abstracte. Cercetătorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
4. Curriculumul lériniantc "7.4. Curriculumul lérinian" Primul abate și creator al curriculumului lérinian a fost Honoratus 9. Era un model, un exemplu viu, o paradigma. (Trebuie să facem precizarea că, pentru educația monastică, aceasta avea valoarea unei metode de concepere și conducere a curriculumului - autorul fiind dovada vie, indubitabilă a faptului că exigențele curriculare sunt caliste și realizabile; abatele reprezenta, prin el însuși, „curriculumul realizat”, „produsul educațional întruchipat”.) Honoratus se retrăsese din viața lumească pentru a trăi după modelul pustnicilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei pedagogic. Încă din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a educației înțelese ca știință a conceperii, organizării și conducerii școlilor pe baza acelorași principii tayloriste de eficiență. Lucrarea lui Bobbitt The Curriculum (1918) - considerată de mai toate dicționarele și enciclopediile pedagogice americane first book devoted to curriculum science - propunea totuși doar un model pragmatic de abordare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pare să-și fi dat seama, cea dintâi, Hilda Taba. Hilda Taba a fost, inițial, discipolă a lui Tyler 15. În 1962 ea a propus un model de construire a curriculumului care a introdus o dimensiune nouă și esențială în conceperea și realizarea sistemelor și proceselor de formare umană. Modelul lui Tyler este liniar, aproape determinist, și, fără îndoială, oarecum rigid și simplist. H. Taba a modificat viziunea mizând pe flexibilitate și pe luarea în calcul a interacțiunilor dintre elementele aflate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și instrucționale moderne au triumfat în perioada postbelică. Se poate considera că apogeul a fost atins odată cu identificarea mecanismelor de învățare solicitate în instruire de către Robert M. Gagné, construirea designului instrucțional și a tehnologiei educaționale. Acestea din urmă au permis conceperea curriculumului și a instruirii ca engineering de realizare a unor obiective predefinite și clasificate în taxonomii, precum cea a lui Benjamin Bloom. Raționalismul cuprins în acest mod de a gândi și acționa în educație a părut că atinge cele mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
debutat „epoca lui Tyler”. În 1949, acesta a publicat lucrarea sa capitală: Basic Principles of Curriculum and Instruction. Modelul curricular propus de el (și prezentat de noi în capitolele anterioare) a fost apreciat, la apariție, ca „primul model științific” de concepere a planurilor și programelor instrucționale. Această apreciere era dată de impresia puternică pe care o avea așa-numitul Rațional al lui Tyler. Totuși, era un model care relua tradițiile eficientismului 17, fiind însă un curriculum eminamente modern datorită rigorii și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
solicitările socioprofesionale provocate de acestea; - să armonizeze cele două categorii de date pe baza „principiului minimax” (minimizarea efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a „noului curriculum” - esența optimizării curriculare - ca activitate teleologică și propedeutică fundamentală în educație. Designerii (sau „proiectanții”) trebuie să ia în considerare și să folosească, cu maximum de responsabilitate, un set de concepte de referință și un set de principii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre formarea „personalității creative”. O atare presiune face însă necesară o filosofie a educației creative, pe care însă puțini specialiști ai curriculumului s-au străduit să o contureze. Abia gândirea postmodernă și sinteza „supramodernă” tind să-și orienteze opțiunile pentru conceperea de curricula creative necesare societății informatizate a „satului global”. Criteriile psihologice Dincolo de formele de organizare și de metodele folosite, educația se „consumă” la nivelul unei singure entități bio-psihologice: individul uman dotat cu conștiință de sine și cu potențial de împlinire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
managerii și administratorii de la nivelul statului și de la nivel federal. În figura care urmează este reprezentat modul în care aceste resurse umane pot fi organizate pentru dezvoltarea unor curricula moderne, eficiente. Schema reproduce modul în care s-a lucrat pentru conceperea curriculumului în școlile publice din Sunnyside (Washington). Fig. 12.2 - Modul de organizare modernă a resurselor umane pentru soluționarea problemelor de dezvoltare curriculară în școlile publice ale unei comunități Scopul programului: depistarea trebuințelor copiilor din Sunnyside și formularea principalelor probleme
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar fi vorba despre „raționalizarea” unui curriculum în care fiecare elev să fie liber să-și dezvolte gândirea proprie și valorile și în care să-i fie stimulate răspunsurile creative la realitate. În anii următori, James Macdonald s-a dedicat conceperii acestui tip nou de curriculum, bazat pe „primatul persoanei” (primacy of person). În 1966, ASCD (Curriculum Research Institute) a publicat lucrarea editată de J.B. Macdonald și R. Leeper Language and Meaning. În eseul „Learning Meaning and Motivation”, cuprins în volum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
S-ar putea ca această sfidare divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu s-a sfârșit și că viitorul va continua să rămână, multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personală și comunitară; - renunțarea la ideea de concentrare pe deficiențe individuale și acceptarea ideii de eliminare a barierelor, de revizuire a normelor sociale, politicilor, culturilor și promovarea unui mediu accesibil și de sprijin pentru persoanele cu dizabilități; - renunțarea la ideea conceperii unor procese economice și sociale destinate câtorva persoane și acceptarea ideii de dezvoltare a unei comunități socioeconomice flexibile, accesibile pentru toți; - renunțarea la ideea unei segregări inutile în educație, pe piața locurilor de muncă și în alte sfere sociale și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cum este cazul listei clienților, sunt asemănătoare informațiilor subiective clasificate. Informațiile despre un nou produs comercial sunt păstrate ca secrete ale unei firme pentru a avea prioritatea lansării pe piață și a păstrării unor avantaje în fața concurenților. Similar, informațiile despre conceperea și realizarea unei noi arme sunt considerate secrete naționale pentru a-i oferi țării deținătoare avantaje majore în fața adversarilor săi. Spionajul, mult timp doar o practică a guvernelor, are corespondentul său în lumea afacerilor, prin ceea ce se numește spionaj industrial
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a programelor, printr-un control riguros asupra tuturor activităților de programare. Un caz aparte îl poate constitui protecția programelor și funcțiilor pe linia securității. 6.5.4.1. Securitatea programelortc "6.5.4.1. Securitatea programelor" Controlul în detaliu al conceperii, realizării și implementării programelor calculatoarelor reprezintă problema-cheie a securității sistemului. Conceperea programelor. Activitățile de programare trebuie să se organizeze în jurul echipelor de programare. Într-un astfel de concept, programele sunt scrise de o întreagă echipă, sub coordonarea directă a unui
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Un caz aparte îl poate constitui protecția programelor și funcțiilor pe linia securității. 6.5.4.1. Securitatea programelortc "6.5.4.1. Securitatea programelor" Controlul în detaliu al conceperii, realizării și implementării programelor calculatoarelor reprezintă problema-cheie a securității sistemului. Conceperea programelor. Activitățile de programare trebuie să se organizeze în jurul echipelor de programare. Într-un astfel de concept, programele sunt scrise de o întreagă echipă, sub coordonarea directă a unui șef, care are rolul de arhitect al întregii lucrări, stabilind interfețele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
încredere (Trusted Computer System Evaluation Criteria, TCSEC), clasa C2, căreia i se adaugă practicile din industria calculatoarelor și specificațiile tehnice privind cerințele comerciale pe linia securității. Scopul tuturor eforturilor este acela al producerii unui standard federal al prelucrării informațiilor pentru conceperea, descrierea și evaluarea produselor de securitate a tehnologiilor informaționale care să răspundă următoarelor cerințe: • să corespundă exigențelor pieții internaționale; • să ofere posibilitatea recunoașterii reciproce a rezultatelor evaluării securității între SUA și Europa; • înlocuirea „criteriilor de evaluare a sistemelor informatice de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
încredere” (TCSEC) cu o generație îmbunătățită; • luarea în calcul a extinderii mediilor informatice deschise distribuite ale anilor ’90 și din cel de-al treilea mileniu. Cerințele minime de securitate (CMS) descriu mecanismele de protejare a sistemelor informatice, în fazele de concepere, utilizare și gestionare a lor. Măsurile vin în slujba administratorilor, protejându-i împotriva folosirii neautorizate a sistemului de către utilizatorii proprii sau de către „spărgătorii” de sisteme. Recunoscându-se faptul că furnizorii de produse din domeniul IT operează pe piețe internaționale, s-
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
componente esențiale ale spațiului cibernetic: 1. mecanismele Internetului; 2. sistemele de control digital/sistemele de control pentru supraveghere și achiziția de date; 3. remedierea vulnerabilității software-ului și hardware-ului; 4. infrastructura fizică și interdependențele ei. 1.Securizarea mecanismelor Internet Conceperea și implementarea mecanismelor de securizare a Internetului sunt responsabilități ce cad în sarcina proprietarilor, operatorilor și utilizatorilor. Sectorul privat este responsabil de asigurarea funcțiilor esențiale ale Internetului din punct de vedere al securității lor. În mod corespunzător, guvernul va continua
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]