1,143 matches
-
conducerii se va datora modului specific în care liderul ia decizii, felului în care el va conceptualiza obiectivele grupului și metodele de atingere a lor, în fine, diferitelor forme de înțelegere și interpretare a comportamentelor și intențiilor altora; or, decizia, conceptualizarea și interpretarea/înțelegerea sunt activități fundamentale ale gândirii. De data aceasta, liderul apare ca procesor de informații, de felul concret în care informația va fi procesată depinzând direct eficiența activității sale. Teoriile cognitive amplasează în centrul lor tocmai activitatea de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se găsesc la un moment dat, `ntr‑un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum și Schmidt a prefigurat încă din anul 1958 lărgirea opticii de conceptualizare și interpretare a conducerii. Clasificarea stilurilor de conducere propusă de Tannenbaum și Schmidt a avut un larg ecou în epocă, stând la baza altor numeroase clasificări. Înșiși creatorii ei au reluat‑o peste ani (1973) și au perfecționat‑o din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interacțiune între toți participanții care determină o politică de alegere (Pye, 1969, apud Cristian, 1972). Decizia în organizații este executarea unui număr de opțiuni luate în calitate de obiective și alegerea unor alternative pe baza informațiilor colectate (Cyert, March, 1963). Decizia este conceptualizarea unei situații de alegere, fie sub forma unei imagini mentale, fie a unui model explicit (Morris, 1964). Decizia este o alegere între mai multe alternative (Le Maitour, 1967). # Lăsând la o parte faptul că fiecare definiție accentuează un anumit aspect
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1. Modelul procesual al conflictului Acest model încearcă să surprindă dinamica episoadelor conflictuale. După Thomas, în conflictele diadice intervine următoarea procesualitate: Stadiul 1: Frustrarea - apare când individul/grupul/organizația nu-și poate atinge obiectivele sau îndeplini sarcinile concrete. Stadiul 2: Conceptualizarea - presupune perceperea existenței conflictului și formularea unor idei/explicații cu privire la unele aspecte ale acestuia (cauzele apariției; comportamentele celor implicați etc.); Stadiul 3: Comportamentul - vizează reacțiile/răspunsurile celor implicați în conflict. Stadiul 4: Rezultatul - este dublu: fie conflictul este soluționat, fie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elemente separate care își mențin distinctivitatea când intră în raporturi cauzale ci, dimpotrivă, sunt definiți/definite relațional. Ceea ce contează de data aceasta sunt mecanismele psihologice care asigură funcționarea și exprimarea relației respective. Cel care a adus o contribuție magistrală la conceptualizarea noii paradigme a fost Richard S. Lazarus, care, singur sau împreună cu unii dintre colaboratorii săi, a publicat numeroase lucrări în care fundamentează paradigma tranzacțională a stresului (vezi Lazarus, Launier, 1978; Lazarus, Folkman, 1984). Nu dorim să intrăm în amănunte, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezastrelor naturale (cutremure, inundații, incendii devastatoare). Cum asemenea situații sunt mai puțin specifice mediilor organizaționale, deși nu total exclusive, nu mai stăruim asupra ei. Constatări conclusive Cele patru paradigme ale stresului au, după opinia noastră, o întreită semnificație: ajută la conceptualizarea și înțelegerea unui fenomen atât de complex și omniprezent cum este stresul (general și organizațional/ocupațional); constituie materia primă pentru cercetătorii care și-au propus elaborarea unor modele explicativ-interpretative ale stresului (ne vom convinge de acest lucru mai departe, când
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anilor ’70 a creionat semnificația noului fenomen și a încercat să precizeze conținutul termenului care îl desemnează. Perioada anilor ’80 aduce cu sine mari restructurări conceptuale și mai ales contribuții remarcabile din punct de vedere metodologic. Un aport deosebit la conceptualizarea și operaționalizarea constructului de burnout l-au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de „constituția” internă a fenomenului avut în vedere. 3.2.2. Modele specifice ale burnout-ului Prezentăm în continuare, în ordinea strict cronologică a aparițiiei lor, trei modele explicativ-interpretative ale burnout-ului, cele mai influente și devenite puncte de referință, atât în conceptualizarea, cât și în măsurarea burnout-ului. Modelul procesual (Cherniss, 1980) Este unul dintre primele modele teoretice propuse pentru explicarea burnout-ului, de aceea relativ simplul și suficient de general. Cherniss (1980), recurgând la analiza calitativă a întreținerilor aprofundate cu debutanți într-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
bunăstări economice. După cum nota Fred Constant, cele trei etape sunt: cea a drepturilor-libertăți, cea a drepturilor-participare și cea a drepturilor-creanțe (Constant, 2000, p. 30). Teza lui Marshall implică o consolidare progresivă a drepturilor cetățeanului. Cu toate că are virtuți pedagogice incontestabile, această conceptualizare nu trebuie adoptată fără rezerve. Deși, Într-adevăr, descrie cu suficientă acuratețe situațiile engleză și americană, nu este deloc aplicabilă În cazul Franței; aici, cele trei etape se suprapun În momentul Revoluției. Regăsim așadar diversitatea tradițiilor de care am vorbit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa. Deși este evident prezumțios să dorim să dăm răspunsuri pe deplin satisfăcătoare tuturor acestor Întrebări, pare totuși posibil: ă să specificăm mai clar contextul instituțional În care se Înscriu aceste reglementări; ă să acționăm În favoarea unei apropieri Între anumite conceptualizări (teoriile referitoare la „investițiile de formă” și la „drepturile de proprietate” ar putea astfel să fie Îmbinate mai strâns); ă să prelungim această discuție sprijinindu-ne pe bazele metodologice ale unei sociologii a acțiunii. G. F. & BOLTANSKI Luc și THEVENOT
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este esențială. Senzațiile de plăcere, de mânie sau de frică Îi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conceptele de „diversitate” și „biodiversitate” au apărut mai demult, chiar dacă au intrat În circulație abia după Summitul Pământului, ținut la Rio de Janeiro În 1992. De altfel, reflecția asupra lor a fost dusă cel mai departe În domeniul biologiei. Urmează conceptualizarea și teoretizarea (Lévêque, 1997) pentru o știință care Își stabilește acum primele jaloane: probleme de inventar și de distribuție, luarea În considerare a funcționării sistemelor ecologice, mizele În planul resurselor naturale vii, al activităților din timpul liber sau al salvării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica și cu aristotelismul, care constituiau baza noii conceptualizări ce se anunța. Unitatea de semnificație dintre suflet și trup pe care o pretindea această antropologie era respinsă În favoarea unui dualism care Își avea rădăcinile În filosofia platoniciană. Așa cum constată Georges Gusdorf, omul lui Descartes și al lui Malebranche este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui Gustave Le Bon consacrate psihologiei mulțimilor, au pus accentul pe mecanismele și procesele de contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismul instituțional ar fi mai greu de recunoscut și de combătut decât rasismul individual. Vom remarca În treacăt că modelul teoretic al „rasismului simbolic” (Sears, 1988), construit la câțiva ani după apariția celui instituțional, poate fi abordat ca o nouă conceptualizare a rasismului „disimulat”, dat fiind că acesta constituie o subtilă combinație de categorisiri mai mult sau mai puțin implicite cu valori și norme individualiste și meritocratice, prin care societatea americană se autocelebrează. Pentru a recurge la o celebră maximă leninistă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic ucis la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la acest termen, să-i dea un conținut conceptual, fără pretenția unei definiții definitive, ca Întindere și semnificație. Or, cercetând literatura savantă care-i este consacrată, trebuie să constatăm că avem de-a face cu abordări extrem de diferite și cu conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
umană, prezență postulată mereu, fără a fi În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportamentelor lor, putem Încerca să căutăm și să găsim elemente periferice (care sunt ilustrări, exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relief). Se poate constata însă că desemnarea nu este definită decît prin raportare la denominație, încît, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu se poate stabili o conceptualizare specială a denominației, care să fie contrară desemnării. În structura discursului, denominația se distinge prin prezența unor enunțuri metalingvistice precum: x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
povestirile (mitice, epice, istoriografice), pe care comunitatea le produce și le explică pentru identificare. Narațiunea apare astfel ca o practică de producere a sensului, prin care subiecții își reafirmă periodic ipseitatea, pentru a o antrena într-o nouă acțiune. Această conceptualizare a devenit operativă din punct de vedere analitic în schema narativă realizată pe baze stricte de C. Lafont, în 1983. Povestirea se definește ca o înlănțuire dinamică de transformări și ea nu se poate structura decît prin fraze cu acțiuni
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
german. Ca filozof al limbii, trasează direcții complexe de investigare pe care le vor exploata succesorii din secolul al XX-lea (N. Chomsky, E. Coșeriu și alții), cum ar fi viziunea dinamică asupra limbii (limba fiind simultan érgon și enérgeia), conceptualizarea raționalistă a formei interne și externe a limbii, stabilirea unor criterii pentru gruparea în tipologii a limbilor, relativismul lingvistic etc. Lucrări de referință: Über das vergleichende Sprachstudium in Beziehung auf die verschiedenen Epochen der Sprachentwicklung, 1820; Über die Aufgabe des
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]