1,306 matches
-
vieței sale politice. Viața noastră politică a naționalilor liberali Bârlădeni, fiind contopită în viața politică a lui Ioan Popescu, socotim ca o sfântă datorie să aducem prin coloanele ziarului d-stră independent, acest slab omagiu de recunoștință fostului și ilustrului nostru concetățean, și al iubitului d-stră părinte. Faptele mari ale lui Ioan Popescu pentru noi, Bârlădenii, și țara întreagă, vor fi imagini întipărite în mintea noastră a tuturor și care nu se mai pot șterge. Bătrâni ca Ioan Popescu, care formau o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele cinci decenii de presă comunistă merită o u șoară analiză. Scriam mai sus că toată presa anilor 1946 - 1989, însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului. Concetățenii no ștri obțineau rezultate după rezultate în domeniul agriculturii (cu erou al muncii socialiste, la Berezeni) și industrializării : blocuri, 20 macarale, combinate, export. Și fuga creatorilor peste hotare ! A existat un singur ziar pe regiunea Iași, Flacăra Iașului, și tot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
felicit din toată inima pentru împlinirea a 15 ani de la înființare și, în mod special, pentru dimensiunea civică a programelor pe care le-ați promovat de-a lungul vremii, și mă gândesc în mod special la demersul de educare a concetățenilor în spiritul adevărului, al democrației și al responsabilității fiecăruia. Acestea sunt motivele pentru care doresc să felicit echipa TV Vaslui și în mod deosebit pe domnul prof.dr. Dumitru V. Marin, cel care a imprimat acestei echipe spiritul valorilor și al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
simpozioane la Laza și Văleni, cu spectacole mai mult sau mai puțin ample la Deleni, Bunești-Averești și focuri de artificii (Dodești). Peste tot participarea comunității a fost masivă, ceea ce arată că primarii, principalii organizatori, au realizat acțiuni culturale conform așteptării concetățenilor. Mi-a plăcut că nu aspectul de bâlci, a fost determinant ci comunicarea și petrecerea cu fanfara a fost caracteristica. De oriunde, cu băutura, sau nu,"nunta fără miri" a însemnat posibilitatea reînoirii legăturilor sufletești de informare și... educație. Evidențiez
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trebuie să combatem jigodismul, oriunde s-ar descoperi. Oamenii au nevoie de încredere în ei, deci de omenie ! (MERIDIANUL, An X, nr.27 (756), joi, 17 iulie 2008, Editorial) NICHIPERCEA - șeful ! Nichipercea (la plural?) de care vorbim ar fi un concetățean de-al nostru care se comportă oarecum la fel dacă nu l-ar zghihui oarecari stări (greu de explicat) determinate de ceva specific drăcesc, dacă nu de paranoia. Așa se face că personajul devine malefic și greu de suportat, contradictoriu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe noii guvernanți, parlamentarii aleși cu "dragoste și recunoștință" de cât mai multă suflare vasluiană. Așa cum se desfășoară ostilitățile vor fi la vot doar susținătorii fiecărui partid, ceea ce nu va provoca nici un fel de cutremur. Lehamitea de care sunt cuprinși concetățenii noști îi va face ca pe 30 noiembrie să doarmă liniștiți mai toată ziua. Se vor agita cei din partide, cei din comiții și comitete, agitatorii plătiți, șoferii, ziariștii și... bețivanii. Poate în jur de 40% din tot ce s-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
frumos cu buruieni de urât ? în plină criză de competențe (pornind de la Guvern și terminând cu aurolacii) nu trebuiesc luate măsuri de criză ? Un cuvânt pentru Porumboiu: prietene, calificarea nu era numai visul și dorința domniei tale... scuză-i pe concetățenii noștri care au plecat mai din timp de la meciul internațional cu Slavia Praga pentru singurul motiv: nu mulți au voința noastră, a celor care am reușit câte ceva în viaț ă ! Nu uita de singurătatea alergătorului de cursă lungă ! (MERIDIANUL, An
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dormi, pentru că nu le mai ajunge salariul și mai ales pensia... o îNTREAG| categorie de oameni sunt ne-buni la cap, prin ceea ce fac. Tot așa, pentru cum înțeleg ce înseamnă o slujbă și pentru cum își bat joc de concetățenii lor ! E vorba de bugetari și funcționari sau polițiști fără scrupule. Nu discut despre prăpădiții abia angajați care vor înțelege mai târziu cum e cu jecmăneala oamenilor (și atunci... Să zicem că V.A.V. este contabil la o Primărie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ca organizator a numeroase deplasări și excursii am crezut absolut întotdeauna că șansa mea de a vedea mai mult decât alții și a simți ce este pe alte meleaguri (nu de a bea și mânca) ar putea fi folositoare și concetățenilor noștri. Care, prieteni, dușmani sau indiferenți, ar putea interpreta ce-am scris, spus sau gândit. Am relatat astfel din Ankara, Istambul, Paris, Londra, Moscova etc. etc. Acum, dacă am avut șansa să vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase orașe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
informațiile privind starea psihică și comportamentul bolnavului, în momentul internării, măsurile terapeutice luate (medicamente, psihoterapie, ș.a.) și evoluția bolii; - anchetă socială care să cuprindă informații despre : 1. comportamentul și modul de relaționare al bolnavului cu membrii familiei, vecini și alți concetățeni; 2. atitudinea sa față de normele legale și etico-morale ale comunității; 3. modul în care s-a achitat de responsabilitățile pe care le-a avut; 4. activitatea profesională sau ocupațională și veniturile materiale; 5. antecedente de violență comportamentală în familie sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
zdruncinat ceva în această credință. Prietenii și apropiații mei știu cu câtă ușurință mă declanșez în tirade de condamnare a celor care au atacat America. Am această reacție - poate ușor exagerată, mai ales o dată cu trecerea timpului - și din cauză că observ că concetățenii mei nu realizează la dimensiune reală cele întâmplate în ziua fatidică de 11 septembrie, atunci când au fost lovite civilizația, libertatea, democrația. Am auzit chiar comentarii stupefiante de genul acesta: „America trebuia să plătească odată și odată pentru politica și orgoliul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe o recompensă pe care mi-o oferea destinul după ani lungi de privațiuni, înșelăciune și umilințe, sub sceptrul imperiului de la răsărit. Totodată, am înțeles această șansă a destinului și ca pe o obligație de a mărturisi, de a transmite concetățenilor mei lecția libertății pe care am învățat-o în America. Am scris, în urma acelui sejur, un jurnal american, din care am publicat ample fragmente și în revista noastră, Contrafort, încercând să prezint niște realități cunoscute de peste Ocean și, totodată, formulându
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai mult în culise decât la vedere, în paginile presei, sunt un bun prilej de a evalua adevărata stare de lucruri de la Uniunea Scriitorilor, o instituție care si-a pierdut pozițiile de cândva - o spun majoritatea membrilor săi și mulți concetățeni ai noștri. Unele reproșuri pe care le face Druță la adresa conducerii Uniunii Scriitorilor sunt adevărate: gestionarea amatoristă a patrimoniului, „colaborarea” dezonorantă cu un fals mecena al artiștilor, aflat acum în arestul poliției, transformarea sediului US într-un imens și frecvent
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un subiect de dezbateri extralingvistice, un semn științific într-un prilej de delimitări pasionale. În plus, în Basarabia mai există și o altă linie de separare printre vorbitorii de română/”moldovenească”. Una mai mult decât politică - antropologică, aș zice. Numeroși concetățeni de-ai mei nu știu să se exprime elementar, să-și formuleze gândurile cu glas tare, vorbesc monosilabic sau dau la iveală un slang ciudat, ea niște naufragiați recuperați după o jumătate de secol de izolare pe o insulă în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nici mesajul afectiv, așa cum erau deja cunoscute și vehiculate prin fragmentul despre "Însemnătatea Unirii", prin textul suplimentar dedicat tricolorului sau prin obișnuitele imagini de grup cu participanții la Adunarea de la Alba Iulia 375. De altfel, la sfârșitul anilor '80, mulți concetățeni erau obișnuiți încă din copilărie 376 cu ideea că "cel mai fericit moment din istoria noastră s-a desfășurat la 1 Decembrie 1918"377. Motivele erau de domeniul evidenței: atunci "s-a înfăptuit Unirea tuturor românilor, adică Unirea cea mare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
furturi cu caracter violent 44. Salvatore Carai, primarul localității Montalto din Castro, membru al P.D, el însuși un fost emigrant sard în Lazio, într-o declarație făcută în octombrie 2009, realizată cu scopul de ai apăra pe doi tineri concetățeni ai săi ce erau acuzați că ar fi violat o fată de 15 ani, afirma cu tărie: "Pe aici pe la noi singurele bestii sunt emigranții români. Ei da, au violul în sânge"45. În fine, un text "cult", care provine
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
al votului exprimat de populația nonitaliană (dintre care românii reprezintă marea lor majoritate). În provincia Genova, dăm un exemplu, cetățenii comunitari care au votat candidați italieni au fost în număr de 1 017, un număr mult superior voturilor acordate propriilor concetățeni prezenți pe liste 97. La Monterotondo, unde s-a văzut, a existat un candidat român, marea parte a comunității a preferat să-și orienteze în mod diferit votul. Interesant de prezentat, pentru că nu este singurul, este cazul de la Fonte Nuova
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la curent cu evenimentele care apar în paginile ziarelor, la radio, televiziuni și consideră că aceste fapte nu sunt prezentate întotdeauna în mod corect. Mai exact, 92 % dintre românii din Italia au urmărit prin intermediul mass-media cazurile în care sunt acuzați concetățeni de-ai lor că au încălcat legea, 63 % consideră că aceste mijloace de informare în masă prezintă în mod părtinitor evenimentele, iar 72 % consideră că imaginea lor s-a înrăutățit ca urmare a mediatizării excesive a acestor presupuse fapte"100
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de externe al epocii era Cristian Diaconescu. În timpul unei întâlniri avute la sediul ambasadei României de la Roma cu reprezentanții asociațiilor românești din Italia, în anul 2009, pe lângă faptul că a condamnat atitudinea românilor din Peninsulă de a se disocia de concetățenii lor incriminați pentru delicte, a venit și cu o afirmație cel puțin tulburătoare (dar foarte semnificativă pentru atmosfera perioadei). Nu ar trebui să facem un efort prea mare dacă am dori să declanșăm o campanie anti-italiană în România. Și nu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
un grad de integrare crescut. Mulțumită campaniilor de informare realizate de statul român înainte și după intrarea României în Uniune, românii din patrie cunosc foarte bine care sunt drepturile lor ca cetățeni comunitari. Nu același lucru am putea spune despre concetățenii lor care trăiesc în Italia, care aproape nu știu că au drepturi egale cu concetățenii lor italieni. Însă această greșeală este reciprocă, deoarece nici măcar italienii nu cunosc acest lucru. Din când în când, apare câte un lider politic care afirmă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
după intrarea României în Uniune, românii din patrie cunosc foarte bine care sunt drepturile lor ca cetățeni comunitari. Nu același lucru am putea spune despre concetățenii lor care trăiesc în Italia, care aproape nu știu că au drepturi egale cu concetățenii lor italieni. Însă această greșeală este reciprocă, deoarece nici măcar italienii nu cunosc acest lucru. Din când în când, apare câte un lider politic care afirmă cu tărie: "Trebuie să limităm prezența românilor din Italia"; fără să observe că, tratându-se
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Tăriceanu a definit ca fiind "absolut preocupant" valul de xenofobie care se dezvoltă în Italia, încurajat cu precădere de grupuri și asociații extremiste care pun la cale adevărate instigări față de români; și a subliniat cu tărie că marea majoritate a concetățenilor săi sunt "cetățeni onești". "Iar eu cer guvernului italian să-i protejeze", a încheiat domnia sa. Al doilea episod. Într-un interviu acordat postului Repubblica Tv,119 Tăriceanu critică cu tărie declarațile antiromânești ale unor oameni politici italieni, care au pus
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o națiune în sine. Dacă până la Caracalla nu toți locuitorii Imperiului se bucurau de cetățenia romană (211 p.Chr.), Apostolul i-a îndemnat să nu se simtă inferiori, pentru că prin botez și adeziunea sinceră la Evanghelie erau superiori cetățeniei romane, concetățeni ai sfinților din ceruri și fii ai lui Dumnezeu (Efes 2, 19); această diferențiere spirituală devenea cauza primă și originea tuturor acuzațiilor filozofilor păgâni. Concepția absolutistă și tiranică a puterii nu se putea concilia cu esența creștinismului, apărut în numele eliberării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sau nu îngăduit a lua armele: Cine poartă sabia nu o poartă în zadar; prin folosirea ei, acela își asumă rolul de răzbunător al lui Dumnezeu, împotriva acelora care săvârșesc răul, dar și ca apărător al țării sale și a concetățenilor săi. În opinia sa: Autoritățile constituite, care îi impun să facă aceste lucruri, îi legalizează faptele războinice (...). În legătură cu uciderea oamenilor, nu-mi place sfatul ca nimeni să nu fie ucis de aceștia dacă nu e soldat sau nu deține vreo
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre religia creștină și serviciul militar. Comunitatea creștină primară a considerat oportun să transmită mărturiile creștinilor care au părăsit armata pentru a trăi Evanghelia în forma ascetică. Sfântul Vasile din Cezareea Capadociei a pronunțat o rugăciune în amintirea lui Gordius, concetățean de-al său, care a pătimit martiriul sub Maximianus, după ce a renunțat la gradul său de centurion și începuse o viață ascetică; aceiași soartă a avut-o sfântul Mena în Egipt sub Dioclețian. La Anazarb, în Cilicia, sub Dioclețian a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]