1,646 matches
-
că astfel de concluzii infirmă analiza lui Bochenski? În mod evident, nu. Gânditorul polonez cercetează relația de autoritate în planul categoriilor, adică a "tipului cel mai general de obiecte" cu care lucrează filosofia; în același timp, trebuie subliniat, condițiile de concretizare a relației de autoritate s-au modificat, ceea ce presupune că fundamentarea relației de autoritate în aceste condiții noi va fi (cel puțin) diferită (ne referim aici, cu precădere, la specificul mediului virtual). Cu alte cuvinte, acea încredere a subiectului autorității
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
contactul cu el. Relațiile reale și normale dintre copii și adulți, ce apar din faptul că oameni de toate vârstele sunt întotdeauna simultan împreună în lume, sunt astfel rupte". (Arendt, 1997, p. 189) De fapt, grupul reprezintă forma optimă de concretizare a celor două tendințe fundamentale ale oamenilor cooperarea și competiția; acestea, la rândul lor, constituie solul din care se hrănește tendința de a deține o poziție preeminentă în cadrul grupului, de a fi lider; liderul are nevoie de o ierarhie care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lucrurile ar sta așa, am putea cerceta factorii ce declanșează reacția și i-am elimina". (Lorenz, 1998, pp. 62-63) Konrad Lorenz subliniază aici caracterul autonom al agresivității, adică prezența sa constantă în comportamentul uman, indiferent de scopul și forma de concretizare a acestuia. Reiese că orice manifestare agresivă a unui individ este dificil de anticipat, ca urmare a componentei sale înnăscute; în plus, o izbucnire agresivă este oricând posibilă, în ciuda eforturilor noastre de a înlătura posibilii factori declanșatori externi, deoarece sursa
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o fereastră prin care se pot analiza conflictele și variațiile în și dintre societăți"172. 6.2. Valorile sociale și influența culturii dominante Teoriile conflictualiste văd valorile ca având un rol important pentru grupurile sociale, economice și politice dominante în concretizarea dorinței acestora de a controla celelalte grupuri sociale. " Valorile sunt acele părți ale sistemelor puterii sociale care oferă cadrul ideologic ce configurează discursul public despre modul în care lumea socială funcționează și despre cum ar trebui să funcționeze"173. Pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
propus nouă funcții care acoperă evenimentele esențiale ale predării, prin funcție înțelegându-se orice act de predare produs de profesor. Aceste funcții sunt: de organizare, de impunere, de dezvoltare, de personalizare, de feed - back pozitiv, de feed - back negativ, de concretizare, de afectivitate pozitivă, de afectivitate negativă. Una dintre concluziile cercetării a fost că, un număr mare de funcții de dezvoltare, de feed - back pozitiv, de personalizare, de afectivitate pozitivă, evidențiază o personalitate și o metodologie democratic - liberală. Profesorul aparținând acestui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
obicei prezentarea informațiilor sintetic, rapid, corect și integral. ¾ Comparația Se alatură doua ființe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările și deosebirile. ¾ Generalizarea, abstractizarea Reprezintă operațiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupă de ființe, obiecte, fenomene. ¾ Concretizarea Reprezintă verificarea (validarea, motivareaă generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete. ¾ Înțelegerea Este activitatea creierului de a descoperi relațiile între obiecte, ființe și fenomene. ¾ Cristalizarea, imprimarea, stocarea și reactualizarea (reamintirea însoțită de verificare și corectare a informației memorate
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
formele de gândire divergentă se antrenează, fiind favorizate de multitudinea de situații de învățare ce se prezintă elevilor. „În procesul de învățământ se dezvoltă operațiile de gândire absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică.“ Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Toate acestea presupun modificări în structura asociativă a gândirii și a înțelegerii. Asemenea modificări constau în creșterea elasticității și
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
mare eficiență și concretizate În elemente și procedee tehnice. Elementele tehnice reprezintă acțiunile fundamentale de mișcare, caracteristice atacului sau apărării, având un caracter general - noțional (de exemplu: aruncarea la poartă, deplasarea În teren, pasa etc.) (Cercel, 1993). Procedeele tehnice reprezintă concretizarea și adaptarea elementelor tehnice la diferite situații specifice jocului (Cercel, 1993). Obs.: Fiecare element conține un număr diferit de procedee tehnice Procedeul tehnic este un complex de mișcări și acțiuni ale corpului și ale segmentelor acestuia, executate conștient și Într-
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi unici. între cei doi există vizibile similitudini, mângâieri ancestrale: „eternități de-o clipă...”, concretizare a unor idei percepute ca un „prim sărut”, prin unicitatea conceptuală. Fațetele celor doi creatori ne sunt reflectate într-o simetrică ascensiune, pe de o parte artistul: „Când un pictor / scrie versuri / o face cu penelul / într un fel magic
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de decalajul între școală și dezvoltarea socială (autonomia relativă a școlii) în ciuda absolutizării caracterului conservator al sistemului de învățământ aflat în relație izomorfă cu socialul, susținute de Bourdieu. În timp ce Bourdieu este preocupat de structura reproducției culturale și de modul de concretizare a sa în sistemul de învățământ, B. Bernstein (1990, 1996)19, prin teoria referitoare la transmiterea, reproducția și schimbarea socioculturală, se concentrează asupra procesului și mecanismelor ce mediază acest proces. El distinge între conceptele de cod elaborat și cod restrâns
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la un obiect sau grup limitat de obiecte, la o categorie, pe baza unor însușiri comune sau constante. Este o operație înrudită cu abstractizarea, prin care obiectele ce prezintă însușiri generale, comune și constante, sunt incluse într-o categorie. e) Concretizarea este operația mintală inversă abstractizării. Ea poate fi înțeleasă în următoarele sensuri : ca o ilustrare, exemplificarea ideilor și principiilor generale într-un obiect concret sau într-un caz particular; ca o reconstituire dintr-o multitudine de elemente abstracte a obiectului
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
emițător și receptor, trebuie că semnele să-și mențină semnificația atât în cazul utilizării individuale, cât și în cel al combinațiilor dintre ele, numai în acest fel relația semnelor cu obiectele la care semnele sunt aplicabile ( C. Morris) aflându-și concretizarea. Fiecare dintre noi ne dorim ca prin apariția fizică să creăm o anumita impresie, mărturie stând, în acest sens, modul in care ne ocupăm de aspectul exterior, cu care ne prezentăm mediului. Suntem însă percepuți și "caracterizați" în funcție și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
plecare în abordarea problemei. Voința este o funcțiune psihică ce orientează omul spre realizarea unor scopuri, ținte și alături de un efort depus se tinde spre atingerea acestora. O voință puternică și eficientă este marcată de rapiditatea în luarea unei decizii, concretizarea implementării rapide a lor, perseverență în lupta cu obstacolele, curaj în cazul acțiunilor riscante. Voința poate fi înnăscută sau dobândită prin educație și autoeducație. Există calități opuse voinței: teama de critică și autocritică, care îl împiedecă pe individ să-și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
încadrează în profilul strategic actual/de viitor al firmei vizează : a. Alocarea strategică a resurselor către tema/soluția inovatoare și b. Identificarea acelor oportunități (capacități extinse, piețe, clienți, resurse competitive, tehnologie) care trebuie dezvoltate în perspectiva aplicării inovării. Dificultățile de concretizare sunt legate de funcționarea « sistemului imunitar » al structurii organizatorice. Teama de risc și rezistența la schimbare pot crea o veritabilă reacție de respingere a acțiunilor orientate spre abordarea și dezvoltarea unei noi oportunități. Toate cele patru criterii sunt așezate într-
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
melodramei ("failed tragedy"85), mult mai adecvată sensibilității moderne. Dar Brooks apropie totodată melodrama și de expresionism, gândindu-se probabil la stereotipia "fabulei" (modelată pe structura mitului) și la caracterul abstract al pasiunilor, în raport cu care "personajul" nu e decât o concretizare aleatorie, un simplu "vehicul" (filosofia melodramei postulează că niciun om nu e o insulă "no man is an island" și că individul face parte dintr-o "structură", fiind legat în mod fundamental de ceilalți 86). În această privință cel puțin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
întâmplarea, experiența muzicală) vor fi continuate prin muncă, știință și spontaneitate, operând cu materialul sonor prin gândire muzicală, dezvăluind universul interior al muzicii prin creația muzicală ce devine obiect sonor și mijloc de comunicare. Această realitate muzicală are nevoie pentru concretizare de participarea interpretului. Acesta este obligat de a parcurge fluxul sonor, realcătuind muzica, punându-se în slujba compozitorului, ca imperativ fundamental, retrăind chiar, procesul creator cu elocvență, originalitate și diversitate în același timp. Dacă interpretul este o verigă importantă și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
și referențiale și practice pentru fiecare. Putem trece în mod formal de la universurile semnelor privitoare la ansamblul obiectelor din lume la limbajele-U ale fiecărui observator. Acestea din urmă sînt definite prin însoțirea dintre un obiect și un limbaj-U. Actualizarea sau concretizarea unei RS corespund "venirii în context", în gîndirea fiecărui subiect, a unei articulații, a unei asocieri sau a unui aranjament între elementele constitutive ale unei reprezentări și scopurile de îndeplinire a practicilor sociale. Legătura între indivizi (reprezentare personală) și colectivitate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
într-o astfel de concepție. Se numesc "periferice" deoarece sînt raportate la influența nucleului central și sînt determinate de acesta în sensul, gradul de centralitate, valoarea și funcțiile lor. Dar ar trebui mai degrabă să fie calificate drept "scheme de concretizare" sau de "ilustrare" a reprezentării căci, spre deosebire de unitățile sistemului central, par să fie prezente, prin însăși diversitatea și flexibilitatea lor, într-un număr mai mare în discursuri. 10. Funcții ale schemelor periferice Sistemul periferic îndeplinește trei funcții: adaptarea la realitatea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ci mai degrabă de a sublinia importanța obsesiei pentru structurile formale din aceste practici. Ce este o formă estetică? În muzică, este vorba, cum am văzut mai sus, despre o aspirare a realului de către un sistem simbolic și despre o concretizare a unui stil, o reprezentare care irigă o lume a artei (Becker, 1988). Universurile artistice și convențiile îmbracă forme similare. Ele cristalizează influența RS. Atracția pentru combinațiile dintre ele și explorarea lor conține o puternică componentă ludică. Această proprietate (jocul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a unor aspecte pro-cedurale, care trimit, dacă este cazul, la codificări rigide sau suple; unui calcul sau analiză evaluativă și cognitivă, prealabil acțiunii. În acest caz, putem distinge între "calcule" mai mult sau mai puțin lungi, urmate sau nu de concretizări "acționate", colineare, apropiate de elaborarea reprezentațională. Schimbarea structurală a unei RS se confirmă atunci cînd un element central devine periferic sau invers. În opinia structuraliștilor, supraactivarea unei părți a SP, din motive ideologice, de influență sau circumstanțiale, nu implică o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în acest caz, pe varietatea reprezentărilor mai mult decît pe percepție monolitică și unipolară a schemei de gen. Astfel se evită închiderea indivizilor în forme invariabile și fixe de conduite și se autorizează o înțelegere nuanțată. Acest lucru explică de ce concretizarea alegerilor androginice se face mult mai ușor în grupurile masculine, unde este activată o schemă a diferențelor individuale, identică modelului occidental de individuație. Bărbatul nu resimte astfel nevoia permanentă de a se gîndi că este bărbat. Poziția sa socială îi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de procese. Credință, valoare, ideologie: trimite la forme sistematice, de tip religios, moral, științific sau politic, mai permanente, transistorice, ritualizate sau instituționalizate, ale reprezentărilor. O valoare se compune din principii generale și orientări generale. Corespunde dimensiunii ideale (model) a normei (concretizare). Ideologia (comunism, de exemplu) include același gen de tensiune între utopie și realizarea sa. Trimite și la o dorință de a justifica existentul (ideologie liberală a individului autonom și rațional). Ca alte ideologii, liberalismul se prezintă ca un program utopic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
individualității auctoriale. Printr-o sinteză a tuturor compartimentelor conștiinței creatoare, perspectiva estetică definește conceptul creației artistice asemenea unui proces specific de realizare a operei de artă, cuprinzând atât etapele desăvârșirii interioare, în mintea și spiritul artistului, cât și cele ale concretizării ei exterioare (materiale). În acest fel, creația artistică reunește atât sensurile referitoare la ipostazele mecanismelor creatoare, cât și cele privitoare la opera de artă în sine. Diversitatea definițiilor termenului avut în discuție conduce, așa cum arată și teoreticianul român Adrian Marino
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fără a fi sfânt?"522. În ce ne privește, suntem sceptici asupra faptului că o asemenea reprezentație artistică poate deține un caracter de sacralitate, cel puțin în sensul strict al termenului, însă recunoaștem totodată și calitatea acesteia de reactualizare și concretizare a anumitor fapte, evenimente sau personaje de importanță majoră în cadrul cultului religios, capabile să anime trăirile spirituale ale privitorului. Tendințele descrise nu se limitează însă la exemplele oferite, care tratează, în mod evident, subiecte de ordin religios. Există însă o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Este atunci necesară examinarea gradului de delegare a competențelor decizionale către unitățile centrale, precum și a măsurii controlului de către membrii activi ai rețelei 91. În fine, consultarea, schimbul de informații, o mai bună coordonare a acțiunilor independente, cooperarea pentru formațiunea politică, concretizarea și legitimarea constituie principalele sale funcții 92. Robert Ladrech definește două dintre ele: consultarea "permite partidelor membre să trăiască într-o Uniune mai puțin nesigură"93, iar coordonarea acțiunilor "permite liderilor de partide să strîngă rîndurile la nivel internațional și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]