5,667 matches
-
acestea conduc, de regulă, la un plus de performanță economică a firmei cu capital internațional atât prin comparație cu propria performanță a fostei firme locale pe care s-a grefat investiția străină, cât și prin comparație cu performanțele firmelor locale concurente. Iar din unghiul de vedere al țării-gazdă, o performanță superioară a unui agent economic realizată pe baza unui capital antreprenorial Înseamnă un spor de venituri bugetare, o posibilă creștere a exporturilor, dar și a importurilor, a investițiilor și, mai ales
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sau beneficiare a unor bunuri furnizate de firma străină; firmele locale-concurente ale firmei străine. În funcție de ipostaza concretă, efectele generate de ISD vor fi mai mult sau mai puțin intense, mai mult sau mai puțin directe, iar, În ceea ce privește situația de firme concurente, chiar benefică sau adversă. Respectivele efecte de antrenare și externalități sunt prezente, cu deosebire, atunci când transferul de tehnologie este realizat prin intermediul investițiilor străine directe. În general, se apreciază că impactul cel mai puternic asupra ameliorării performanței economice a firmei locale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de noutate și de importanță și deci un previzibil efect de ameliorare a performanței economice și a competitivității filialei străine. Dinspre aceasta, efecte de antrenare și externalități vor iradia și spre firmele interne furnizoare sau beneficiare, precum și spre firmele locale concurente, cum ar fi : formarea de personal local calificat, cu un plus de experiență, fapt atestat de cota ridicată de foști angajați ai filialelor CTN, care lucrează, ulterior În relații de subcontractare cu foștii lor patroni, precum și de numărul mare de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dintre piață și om, în care Karl Polanyi a găsit esența politicii moderne (Polanyi 1983). Simplificarea "ofertei ideologice" ar putea să clarifice viața politică a Uniunii, fără să producă schimbări instituționale majore. În momentul în care s-ar degaja viziuni concurente clar identificate asupra viitorului Uniunii, guvernele și parlamentarii europeni ar fi forțați să își justifice acțiunea în acești termeni. Comisia, la rîndul ei, ar putea să-și prezinte programul sau proiectele de decizie sub forma unei alegeri între diferite opțiuni
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
bilanț previzionat; Se analizează impactul financiar (câștig/pierdere) al constituirii de provizioane, vânzărilor de active și al investițiilor/dezinvestițiilor în valori mobiliare; Se compară rezultatele obținute în timp (cu rezultatele anterioare ale companiei) cât și în spațiu (cu raportările companiilor concurente). Mai concret, Benjamin Graham, pionier al analizei fundamentale, a propus o serie de criterii de selecție în special pentru acțiuni, bazate pe evaluarea patrimonială a societăților emitente și pe studiul documentelor contabile de sinteză. După experimente îndelungate, în anii '80
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pot avea competența de a aplica și dreptul comunitar al concurenței. Efectul direct și întâietatea regulilor comunitare impun acestora să dea efect deplin dreptului comuniar, funcție de regulile lor interne de procedură și de competență. Rezultă că există situații de competență concurentă pentru aplicarea dreptului comunitar. Regulamentul nr. 1/2003 se aplică procedurilor urmate de Comisie în aplicarea dispozițiilor art. 101 și art. 102 T.F.U.E. dar nu și procedurile de urmat de autoritățile naționale chiar în cazuri în care aceste proceduri au
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
dreptul comunitar. Aceasta datorită efectului direct și întâietății regulilor comunitare care impun jurisdicțiilor și autorităților naționale să dea un efect deplin dreptului comunitar, conform regulilor interne de competență și de procedură. Într-o asemenea situație suntem în prezența unor competențe concurente în aplicarea dreptului comunitar. Regulamentul 1/2003 reprezintă, fără îndoială, o schimbare radicală în ceea ce privește implementarea regulilor de concurență prevăzute în art. 101, art. 102 T.F.U.E. Principalele noutăți prevăzute se referă la înlocuirea sistemului notificării prealabile; abolirea monopolului Comisiei în aplicarea
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
tip de societate asociații răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile sociale. Ținând seama de aceste particularități art. 82 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale prevede că asociații nu pot lua parte, ca asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate, nici să facă operațiuni în contul lor sau al altora, în același fel de comerț sau într-unul asemănător, fără consimțământul celorlalți asociați. Observăm că se interzice atât concurența directă (nu pot să facă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
sistemul dualist, interdicția de a fi, fără autorizarea consiliului de administrație, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate și interdicția exercitării aceluiași comerț sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării și a răspunderii pentru daune, potrivit art. 153 indice 15 din Legea nr. 31/1990 privind
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
care fac parte sau în cadrul căreia funcționează; • concurența indirectă: membrii directoratului și directorii nu pot fi "directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate". Este necesar ca între activitatea desfășurată de societatea pe acțiuni lezată și activitatea concurențială să existe identitate sau o suficientă asemănare. Consiliul de administrație, respectiv comitetul de supraveghere, în cauză poate să autorizeze, în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. Pornind de la această situație prin dispozițiile art. 197 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, se interzice administratorilor să primească, fără autorizarea adunării asociaților, mandatul de administrator în alte societăți concurente sau având același obiect de activitate, nici să facă același fel de comerț ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice. Și cenzorii sunt supuși interdicție de concurență, sub cele două modalalități. Sancțiunea care
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
constată admisibilitatea unor clauze de neconcurență inserate în contractele colective cât și în cele individuale de muncă 48. Scopul clauzei de neconcurență este interzicerea salariatului ca în timpul derulării contractului de muncă precum și o perioadă după încetare acestuia, să desfășoare activități concurente în cadrul întrepriderilor comerciale sau să își organizeze o activitatea concurentă. Potrivit art. 21 Codul muncii, clauza de neconcurență îl obligă pe salariat să nu presteze, în interesul propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
cât și în cele individuale de muncă 48. Scopul clauzei de neconcurență este interzicerea salariatului ca în timpul derulării contractului de muncă precum și o perioadă după încetare acestuia, să desfășoare activități concurente în cadrul întrepriderilor comerciale sau să își organizeze o activitatea concurentă. Potrivit art. 21 Codul muncii, clauza de neconcurență îl obligă pe salariat să nu presteze, în interesul propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său ori să nu presteze o
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
în numele și pe seama comitentului. Agentul, care nu este prepus al comitentului, prestează serviciul contra unei remunerații. Agentul nu poate negocia și nu poate încheia, pe contul său, fără consimțământul expres al comitentului, în regiunea determinată prin contract, operațiuni de comerț concurente privind bunuri și/sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agenție. În lipsa unei stipulații contrare agentul poate reprezenta mai mulți comitenți, iar comitentul se poate folosi în același timp, în aceeași regiune și pentru același comerț de mai
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
înscrise în același registru al comerțului, pentru același fel de comerț, precum și de emblemele altor comercianți de pe piața pe care titularul își desfășoară activitatea. Noutatea are caracter relativ, și nu absolut ca în cazul firmei, adică trebuie apreciată în raport cu firmele concurente sau potențial concurente și nu trebuie apreciată absolut prin raportare la toate firmele existente. Criteriul diferențierii are în vedere evitarea confuziei între întreprinderi având același obiect de activitatea și aceeași arie geografică. Firma are un conținut diferit în funcție de forma societăți
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
registru al comerțului, pentru același fel de comerț, precum și de emblemele altor comercianți de pe piața pe care titularul își desfășoară activitatea. Noutatea are caracter relativ, și nu absolut ca în cazul firmei, adică trebuie apreciată în raport cu firmele concurente sau potențial concurente și nu trebuie apreciată absolut prin raportare la toate firmele existente. Criteriul diferențierii are în vedere evitarea confuziei între întreprinderi având același obiect de activitatea și aceeași arie geografică. Firma are un conținut diferit în funcție de forma societăți, având o constituire
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
constituindu-l numeroasele acorduri verticale în domeniul distribuției care pot să excludă pe terți de la posibilitatea de a comercializa anumite produse sau de a ajunge la o anumită piață. Soluția potrivit căreia înțelegerile verticale încheiate între întreprinderi care nu sunt concurente între ele (producător și distribuitorii săi, agenți economici care intervin în stadii diferite ale procesului de producție sau de distribuție) sunt supuse dispozițiilor art. 5 Legea 21/1996, respectiv art. 101 din T.F.U.E. a fost consacrată de practica C.E.J. 6
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acceptarea unui obiect suplimentar care nu are nici o legatura cu primul. f) Constau în participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte. Concertarea presupune ca două sau mai mute întreprinderi concurente sa se înțeleagă cu privire la oferta care urmează sa se prezinte fiecare la licitație sau la concursul de oferte fie ca este vorba de preț fie de alte componente ale ofertei. Trucarea ofertelor reprezintă pregătirea ofertelor de către părțile la înțelegere astfel încât
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
adesea integrați în politica comercială a fabricantului. Aceste servicii sunt fie anterioare sau concomitente cu actul cumpărării (promoție, cadrul special de vânzare, consiliere) fie posterioare (acordarea de garanții, piese de schimb). Unele rețele de distribuție permit distribuitorilor să comercializeze produse concurente, cum este de exemplu, cazul parfumeriei de lux. Acordurile de cooperare comercială, prin care fiecare partener pune la dispoziția celuilalt rețeaua sa de vânzare, sunt considerate a fi de natură a ameliora distribuția întrucât permite fiecărui partener să pătrundă mai
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Legea 11/1991 privind combaterea concurenței conscară cu titlu de principiu în art. 1, obligația comercianților de a-și exercita activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerințelor concurentei loiale. Ulterior este definită concurență neloială, ca fiind orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de efectuare a prestărilor de servicii. Mai mult, legea prevede expres în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
rezultat: crearea unei situații de favoare, în dauna concurenților. e) Comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmații mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor sau serviciilor sale, afirmații de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente. Această contravenție constituie fapta de denigrare și constă în răspândirea de informații peiorative și răuvoitoare cu privire la persoana, întreprinderea sau produsele unui concurent ori la produsele unui grup determinat de concurenți. Scopul acesteia este diminuarea forței concurentului și, simetric, creșterea propriului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
prin aceasta s-ar determina un important transfer de clientelă. Ceea ce primează este principiul libertății de inițiativă și, în consecință, este necesară probarea neloialității concurentului 183. h) concedierea sau atragerea unor salariați ai unui comerciant în scopul înființării unei societăți concurente care să capteze clienții acelui comerciant sau angajarea salariaților unui comerciant în scopul dezorganizării activității sale. Această contravenție reprezintă ca și cea de la lit. a o formă de atragere a personalului comerciantului concurent, diferența constând în scopul urmărit. În cazul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o formă de atragere a personalului comerciantului concurent, diferența constând în scopul urmărit. În cazul în discuție cel conscarat de art. 4 lit. h este necesar ca atragerea sau concedierea personalului să se facă fie în scopul înființării unei societăți concurente care să capteze clienții acelui comerciant fie în scopul dezorganizării activității sale . Comerciantul concurent nu este responsabil chiar dacă oferă noilor salariați condiții mai avantajoase, afară de cazul în care salariile au fost excepțional de ridicate sau de situația în care printr-
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
132 P.M. Cosmovici, R. Munteanu, op. cit., p. 281. 133 Idem., pp. 295-314. 134 De exemplu: angajamentul de a nu mări suprafele consacrate culturii piersicilor; angajamentul unei părți de a cumpărara de la celaltă cantități minimale de produse;crearea de către două întreprinderi concurente a unui grup de interes economic având sarcina de a centraliza și repartiza comenzile urmărind un sistem de cote fixe. 135 C. Butacu, op. cit., p. 43. 136 C. Butacu, op. cit., p. 47. 137 P.M. Cosmovici, R. Munteanu, op. cit., p. 402
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Hoffman-la Roche. 157 Exemple de situații în care se manifestă, în practică, puterea abuzivă a unor întreprinderi: restricțiile impuse unor vânzători cu ridicata, reducerea de livrări în perioada de penurie, interdicțiile impuse acestor vânzători cu ridicata privind vânzarea unor produse concurente și refuzul de a aproviziona un comerciant străin, practicarea de prețuri care discriminează între beneficiari, determinarea distribuitorilor independenți de a nu realiza anumite comenzi pentru export, acordarea de reduceri de prețuri unor utilizatori cu compensarea concomitentă a acestor reduceri printr-
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]