909 matches
-
fiecare dată că la proștii ăilalți nu dau bună seara. (M. Preda, Moromeții). Stilul indirect liber are de asemenea efect polifonic, dar discursul naratorului și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trebuie să se comporte cu obiectul sau în situația denotată în vederea unei acțiuni eficiente; c) apreciative: oferă o descriere a calităților obiectului sau situației denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează despre proprietățile obiectului sau situației denotate; b) incitative: îndeamnă la perfecționarea proprietăților de prelucrare a obiectului; c) evaluative: apreciază proprietățile de satisfacere ale obiectului; d
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX-lea, și multe altele. 4.2.2.3. Ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau încheind-o; comportamentul explicativ marcat textual prin: "structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, întâi, apoi...), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare, până aici am văzut cum, o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc." (Șerbănescu, 2007
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene ridicate, privire întrebătoare) primit de la interlocutor. Într-o situație de comunicare didactică/educațională, locutorul-profesor poate folosi tehnica simplificării 46, utilizând anumite scheme/modele, cuvinte-cheie, idei principale prezentate într-un plan logic, conectori logici (numerotarea ideilor, sintagme de tipul "în primul rând", "în al doilea rând", "în concluzie" etc.) și presupunând un anumit tip de relație cu interlocutorul copil/elev relație de tip profesional, în care copilul/elevul recunoaște, în general, autoritatea cognitivă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tonalități emoționale. Sunetul vocii cuiva amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco, 2004, p. 69); * structurarea mesajului folosind mărci/conectori de diferite tipuri (cf. Reboul & Moeschler, 2010, p. 59; Erickson, 2009, p. 128; Popescu, 2007, p. 91 etc.): * mărci ale inițierii actului comunicativ: pentru început; mai întâi; înainte de toate; înainte de a începe; aș începe prin a...; * mărci cotextuale/de tranziție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aceea, logica polivalentă a extins grila de evaluare prin admiterea probabilului (alături de adevăr și de falsitate) cu diferite grade (posibil, realizabil, improbabil etc.). Dincolo de granițele propoziției, la nivelul frazei, gama nuanțelor se extinde și atenția logicienilor se oprește deseori asupra conectorilor (a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale în primul rînd). Din perspectivă strict filozofică, valoarea este o noțiune practică ce capătă conținut prin experiența voinței și acțiunii umane. Ea implică, pe de o parte, un aspect dinamic, manifestat în tendința spre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care ne ocupăm vor intra în discuție o serie de trăsături constitutive și/sau funcționale ale conectorilor avuți în vedere, ca și ale enunțurilor/discursurilor în care sunt utilizați, trăsături pe care este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
B (atunci când se produce) - așteptare care poate fi însă contrazisă explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu oricum nu mă inviți niciodată, și eu nici n-am nevoie de invitația ta, vin zilnic la sora ta. Pentru un conector monoplan ca nu numai A, ci și B implicatura conversațională generalizată identificabilă ar fi "ne-am fi așteptat ca dacă A, să nu aibă loc și B" - dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
bună parte din utilizarea manipulatorie a limbajului - în publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional: distanța inferențială între informația efectiv prezentă în mesaj și/sau în contextul lingvistic și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
contemporane") pentru care este validă, pentru fiecare, predicația globală a întregului enunț - deci propune o perspectivă exocentrică, inclusivă 9 (care îl include pe alocutor) în locul celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
enunț - deci propune o perspectivă exocentrică, inclusivă 9 (care îl include pe alocutor) în locul celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării) să încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita la tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz în care sunt intersubstituibili nerestricționat), ori pot fi doar compatibili (matricea logică a unuia include, ca un caz particular, matricea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]