1,079 matches
-
a fost semnalată și într-o replică românească pe care am coordonat-o recent (2010), în care 58 de subiecți naivi (studenți) au fost implicați într-un scenariu experimental similar cu cel folosit de S. Asch în procedura standard, rata conformismului fiind mai ridicată decît în experimentul de referință (41%). În cadrul studiului originar, S. Asch a avut ca subiecți studenți care nu se cunoșteau reciproc. în unele proceduri, acest lucru nu a fost precizat, cu toate că gradul de cunoaștere interpersonală juca un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din propriul in-grup și nu de la niște parteneri de rol necunoscuți. Tendința a fost semnalată în Japonia, în studiul lui Frager (1970). în condiția subiecți studenți, care nu se cunoșteau între ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu se cunoșteau între ei, rezultatele obținute au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au evidențiat un nivel scăzut al conformismului (25%, chiar mai mic decît cel de 37% din experimentul lui S. Asch). Astfel, se poate afirma că există o relație direct proporțională între interdependență și conformism, căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căci pe măsură ce crește interdependența, sporește și conformismul. În urma studiilor realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizate în Marea Britanie (1981) avînd ca subiecți șomeri ce proveneau din rîndul populației de culoare, precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt omogene, dezvoltînd în cadrul lor diverse subculturi, toate cu propria
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum și asupra populației indiene din Fidji alcătuită din profesori, se înregistra un nivel foarte înalt al conformismului. Se sugerează, așadar, că o anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt omogene, dezvoltînd în cadrul lor diverse subculturi, toate cu propria lor funcționalitate socială. Abrams și colaboratorii (1990) au obținut, de exemplu, rate mai ridicate al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt omogene, dezvoltînd în cadrul lor diverse subculturi, toate cu propria lor funcționalitate socială. Abrams și colaboratorii (1990) au obținut, de exemplu, rate mai ridicate al conformismului cînd subiecții supuși presiunii unei majorități cantitative erau făcuți să creadă că "ceilalți" sînt colegi de la Psihologie (cu care împărtășesc o doză mai ridicată de interdependență) decît dacă erau de la Istorie antică. După cum se observă, puterea contextului și particularitățile rolului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei majorități cantitative erau făcuți să creadă că "ceilalți" sînt colegi de la Psihologie (cu care împărtășesc o doză mai ridicată de interdependență) decît dacă erau de la Istorie antică. După cum se observă, puterea contextului și particularitățile rolului social modelează specific nivelul conformismului, mai mult decît activarea unei identități sociale prescrise (precum apartenența la o anumită naționalitate). 5.5. Devianța socială Festinger, Schachter și Back au semnalat, în 1950, prezența unui proces intragrupal caracteristic de presiune spre uniformitate. Astfel, dacă în cadrul grupurilor există
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și mai redusă în alte țări, în care se ajunge mai greu la un acord, existînd o cultură a unanimității puternic înrădăcinate. Semnificativ este cazul Franței și al României, care întrețin o neobișnuită sincronizare comportamentală, unde există o cultură a conformismului puternică și unde devianța este sever sancționată. Faptul că francezii și românii se "înregimentează" repede într-o tabără, după care întrețin o "cultură a unanimității", în care nuanțele sînt greu de asimilat, poate explica rezultatul contrariant prin care, deși rejectează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivelul de anxietate și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce îi conduce la căutarea siguranței și menținerea structurilor existente, protejînd conformismul. în ceea ce privește factorul individualism, acesta include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi, calitatea vieții. Cele patru dimensiuni au fost corelate cu șapte indicatori economici, demografici și geografici. De exemplu, dimensiunea distanței față de putere corelează pozitiv cu conformismul și negativ cu independența și autoritarismul scăzut. Culturile naționale în care s-a obținut o distanță față de putere scăzută evaluează negativ supravegherea strictă și preferă luarea deciziilor în manieră consultativă. Un predictor semnificativ al distanței față de putere în cele 40
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută a individualismului, conformismul e acceptat, iar E autonomia este puțin valorizată, în timp ce în țările cu o valoare crescută a individualismului se aspiră spre varietate, iar securitatea nu este considerată importantă. 6.4.1. Relația cultură-valori Folosirea valorilor pentru a descrie și interpreta cultura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să coreleze cu importanța scăzută atribuită unei valori opuse. De exemplu, o persoană care a atribuit un scor mare valorii de direcționare individuală (independență, alegerea propriilor idealuri) ar trebui să atribuie un scor mai scăzut tipului de valori care denotă conformismul. Schwartz a definit valorile în termeni de criterii transsituaționale, repere ale dezirabilității umane, care servesc ca principii directoare în viața oamenilor. Raționamentul care a stat la baza distincției celor zece tipuri de valori a fost susținut de trei cerințe ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
frumusețe, unitate cu natura, protecție a mediului, armonie interioară. 4. Securitate siguranță, armonie și stabilitate a societății, a relațiilor și a sinelui. Valori reprezentative: siguranță a familiei, siguranță națională, ordine socială, curățenie, reciprocitate a favorurilor, sănătate, sentiment al apartenenței. 5. Conformism restrîngerea acțiunilor și înclinații spre a nu deranja pe ceilalți sau așteptările și normele sociale. Valori reprezentative: politețe, ascultare, disciplină de sine, ascultare a părinților și a bătrînilor. 6. Realizare succes personal obținut prin demonstrarea competenței raportată la standardele sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschiderea spre schimbare va fi pusă în evidență de scoruri ridicate la valorile care reprezintă universalismul (deschidere, dreptate socială) și stimulare (îndrăzneală, diversitatea vieții, o viață interesantă), pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un capăt e ilustrată de valori care evidențiază consecințele diverselor acțiuni asupra sinelui, cum ar fi hedonismul, iar la celălalt capăt de valori cu impact social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori agregați, care combină categoriile valorice individuale. Reprezentarea spațială a mediilor într-un spațiu bidimensional reunită în cele zece regiuni valorice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
regiuni valorice distincte este înfățișată în figura 1. Fiecare regiune este desemnată printr-o orientare valorică dominantă, în care se regăsesc valorile particulare situate în interiorul lor. Astfel, de exemplu, în cadrul acestui proiect de amploare se observă, că securitatea (5) și conformismul (4), prin faptul că sînt vecine spațial, sînt și puternic corelate intercategorial. S. Schwartz a propus organizarea celor zece tipuri de valori în două perechi opuse de categorii de nivel de generalitate mai crescut. în prima opoziție, unele valori reflectă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cinismul social și interesul de sine ierarhic, care se referă la percepția relațiilor interpersonale ca fiind ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unui grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Structura personalității Funder (1997, apud Triandis, 2001, p. 908) definește personalitatea ca "patternul caracteristic de gîndire, emoție și comportament al individului, împreună cu mecanismele psihologice care susțin din fundal acest tipar". în culturile colectiviste, în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este explicat de autori prin dezastrul ecologic experimentat de români în ultima jumătate a secolului trecut din pricina politicii de industrializare forțată promovată de Ceaușescu, care nu a ținut cont de efectele negative asupra mediului. Un alt rezultat se referă la conformism, în mod surprinzător americanii dovedindu-se mai "supuși" decît românii. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de ceea ce sugera M. Rokeach: uneori oamenii atribuie o importanță mai mare unor valori pe baza cărora nu trăiesc în prezent, dar către
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rezultatele au indicat că pentru subiecții majorității culturilor naționale, valorile bunăvoință, autodirecționare și universalism erau apreciate ca fiind cele mai importante, iar valorile de putere, tradiție și stimulare, cele mai puțin importante. între aceste limite s-au situat valorile securitate, conformism, realizare și hedonism. Ierarhia valorilor, la 83% dintre eșantioane, corelează semnificativ, în proporție de cel puțin 80%, cu această ierarhie transculturală. Toate cele 63 de națiuni, cu excepția a șase țări din Africa, au avut un coeficient de corelație Pearson cuprins
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument de lucru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]