972 matches
-
au "ajustat" (deformat, schilodit) numele de familie românești, denumirile localităților etc., conform bunului lor plac și în concordanță cu "stilistica", cu "eufonia" politică a timpului. Chit că, mai târziu, studiind arhivele și documentele din perioada austriacă, am descoperit că cei mai mulți consăteni ai mei poartă în acte numele Sucevan. Doar pe câțiva i-am identificat, în actele din perioada următoare, românească, a Bucovinei (1918-1945), cu numele de Suceveanu. Inclusiv pe tatăl meu, care figurează cu acest nume atât în livretul militar cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
verde în față, dacă ai curaj, ce altă modalitate de a-ți exprima ostilitatea să fie mai pregnantă dacă nu înjurătura în care numele lui, atunci când o spui, explodează printre buze? Înjurătură spusă sau numai subînțeleasă, ca în cazul unui consătean din vecinătatea bisericii, care, apostrofat de preot, promisese că nu va mai recurge la înjurăturile blesfematoare, când își dezaproba fiul, și recursese la următorul cod ce-i scăpa preotului: înălța brațul spre cer sau îl îndrepta spre biserică. Și ce
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
care a fost la „Noră pentru mama“). Ploua. Stăteam împreună pe prispă, uitându-ne în ploaie. Și vine taică-su să ne cheme să privim Milcovul. N-am înțeles exact în ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și adune animalele priponite la albie. Ne-am așezat pe un pod dintre Moldova și Muntenia și-am așteptat să vedem dacă se adeveresc spusele sătenilor despre năpasta care se apropie. Zvonul părea cumva neîntemeiat. Râul într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
meu de vedere personal este acesta... * A greșit, dar nu s-a gândit însă la consecințe. * Iar din nou a întârziat! * A greșit iar încă o dată. * Și-a scris biografia sa în câteva zile. * Părerea mea personală este aceasta... * E consătean cu tine? * Despăgubirea păgubiților era prioritară. * Au colaborat împreună la realizarea lucrării. * Au subliniat dedesubt cuvintele-cheie cele mai importante ale textului. * Preferă să meargă mai bine la munte decât la mare. * Au conviețuit împreună în înțelegere. * Planificarea cu mare atenție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tot ce era de făcut, inclusiv să-l trimită pe domnia-sa în persoană acolo, ceea ce nu s-a mai întâmplat vreodată, nici în istoria României, nici a Europei și nu am mai înțeles eu bine în a cui istorie. Consătenii ucigașului și-au arătat stupoarea că acesta a putut face așa ceva: în afară de faptul că era recidivist, că nu muncise niciodată, că trecuse printr-o școală de corecție, nu-i puteai reproșa nimic, fusese în sat un băiat drăguț, care saluta
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
persistența sa pe aceste meleaguri în cei peste 46 de ani în învățământ. Organizarea sărbătoririi în vara anului 2002 a centenarului Școlii din Vatra al cărei director era, dar mai ales eforturile multiple pe care le-a făcut în fruntea consătenilor săi pentru ridicarea unui nou local de școală la centru de comună, aproape finalizat în 1989, spațios și modern, în care se spera înființarea unui liceu pentru fii de țărani buni la învățătură dar cu o stare materială precară, desemnează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în inima săteanului iubirea de Dumnezeu, iubirea de neam, de moșie și solidaritatea morală între individ și națiunea din care face parte”...învățătorul și preotul trebuie să fie icoana vie a dragostei de țară, de muncă și a datoriei față de consătenii lor. în calitate de Ministrul al Instrucțiunii și Cultelor, Spiru Haret a susținut înființarea corurilor religioase, organizarea serbărilor școlare și a petrecerilor duminicale. Biserica Adormirea Maicii Domnului din parohia VatraHudeștilor este foarte veche ca instituție. Având în vedere documentele istorice care atestă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să se construiască locuințe confortabile și satul încetîncet iese din vale. Lângă șoseaua națională au mai rămas câteva construcții ale fostului CAP, desființat după 1989. în ultimul timp s-a construit lângă șosea „Centrul Penticostal, clădire modernă, prin preocuparea unui consătean numit Ungureanu. Pe locurile fostelor case care erau situate lângă șosea, de o parte și de alta apar case noi, construite din cărămidă. După harta rusă șoseaua spre Darabani trecea prin satul Mlenăuți. Probabil că satul, cu timpul s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cine comunica, doar cu câteva rude apropiate, dar nici acestea nu sunt de vârsta mea, nu putem avea un limbaj comun. Este nefiresc să te simți străin în satul unde te-ai născut și ai crescut, să întâlnești unii oameni, consăteni, dar pe care nu-i cunoști, pentru că sunt din altă generație și ai impresia că te privesc cu invidie, că-i deranjezi și atunci îți crează sentimentul plecării și reveniri la cuibul tău, să-ți reconsideri dorința pentru care ai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Crimeiei. Mihai s a întors după vreo 7 ani de lagăr în Siberia, însă Pavel nu a mai venit nici acum, cine știe pe unde i-a fost îngropat trupul acela frumos și mândru, sau dacă a fost îngropat. Un consătean a lui, a povestit că bietul Pavel a fost zdrobit de un obuz de tun venit de la inamic, în tranșeea în care se afla cu alți camarazi ai săi. I-a fost trimisă o notiță părinților că a fost dat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cunoaște pe tatăl său numai din fotografii. L-au tot așteptat pe bietul Mitru, mulți ani, dar nu s-a mai întors acasă... Am cunoscut pe mulți din sat care au plecat pe acel drum blestemat numit al hotarului de către consăteni, pentru că trece pe latura de Nord a satului, unde erau petrecuți cei care plecau, din familie sau rude. Treceau dealul Tarinei, și acesta blestemat de oameni,pentru că deacolo îi așteptau rudele să vină înapoi acasă, dar mulți dintre ei nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Drobotă, cinci persoane la număr: Mihai, Vasile, Constantin, Dumitru și Ioan. Nu au fost ei al aceleiași familie, dar din aceeași încrengătură genealogică. Și familiile Ghițun patru persoane,familia Mititiuc cu trei persoane, Familia Roșca cu trei persoane și alți consăteni, totalizând 60 de oameni din aceeași comună. Parcă mi se pare prea mare sacrificiu, pentru prea puțin câștig, având în vedere scopul pentru care s-au jertfit atâția oameni. Scopul, a fost readucerea la sânul Patriei-Mamă al provinciilor: Transilvania, Basarabia
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
intra în acest "Palat", care în realitate, este o cazarmă, cu toate normele de restricție și vitregiile specifice unei unități militare.Nu trebuiesc invidiați cei care locuiesc în ea, pentru că nu au nici un fel de program distractiv. Din povestirile foștilor consăteni și prieteni mai mari ca mine,spuneau că pe orice poartă de cazarmă pe dinafară scria "bine ați venit" și prin interior "dracu va găsit." Eu nu am întâlnit așa ceva pe nici o poartă de cazarmă, de și am vizitat multe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în perioada respectivă, am constatat că este o greșeală a confunda satul Stâncășeni cu satul Stănigești (menționat în 1455 și 1502) situat pe cursul inferior al văii Iezerului, la marginea pădurii de lângă satul Gâlțești. Pentru certitudine, m-am deplasat, împreună cu consăteanul Gh.Hriscu, în satul Gâlțești. Chiar la intrarea în sat, pe prispa unei case străvechi, se odihnea un bătrân, moș Pintilie (76 ani): Moșule ai auzit de un sat Stânigeni sau Stănigești? Păi, cum nu, în copilăria mea mai erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Stâncășeni, ca și multe alte sate în condiții similare din Colinele Tutovei, se găsesc încă în epoca feudală. În această vară (a anului 2007) nu am mai putut rezista dorinței de a-mi revedea, după mulți ani, satul copilăriei. Un consătean binevoitor, domnul Gh.Hriscu, diplomat universitar economist, cetățean de onoare al municipiului Bârlad (fost director al Băncii Agricole....) s-a oferit să mă ducă cu mașina sa personală până în Stâncășeni, unde mai are o soră. A fost un drum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
adus în discuție acest aspect pentru a evidenția deziluzia totală trăită în vara aceasta, când, așa cum spuneam mai sus, m-am dus să-mi revăd satul și meleagurile copilăriei. Căci, la întoarcere, de data aceasta am convenit cu vrednicul meu consătean să folosim drumul ocolit, prin Gârdești-Voinești spre Bârlad, pe de-o parte pentru a-i testa starea în comparație cu cel pe care am venit, pe de alta pentru a participa la un eveniment inedit, surprinzător, în satul Gârdești, acela al înfrățirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
anul 1960, prin strădania față de autorități și supravegherea personală a construcției de către fratele meu mai mic Barbu Petru, învățător, școala a dispus de un local propriu. În prezent, a ajuns în prag de ruină, motiv pentru care, împreună cu acel inimos consătean Gh.Hriscu, am apelat la bunăvoința primarului și a consiliului comunal Voinești pentru rezolvarea primelor urgențe în stoparea declinului satului Stâncășeni: drum, fie și semimodernizat, de legătură a satului cu sediul comunei Voinești și cu șoseaua județeană Bârlad-Bacău, precum și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
jos în speranța că mă va ajunge ceva din urmă. Deșartă speranță ... Circulația rutieră era pe atunci foarte anemică, neorganizată. Am ajuns acasă pe la miezul nopții ... obosit frânt ... dar mulțumit că de acum înainte voi fi în mijlocul familiei și al consătenilor mei ... Chiar de a doua zi am intrat din plin în treburile gospodărești și câmpenești, pentru a o lăsa pe mama doar cu treburile casei și a fraților mai mici. Dar ... tânăr fiind ... flăcău așișderea ... nu înseamnă că ignoram evenimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza era capabilă nu numai să le învețe copii carte, dar și să le conducă localitatea. În casa Luizei Zavloschi se citea presa vremii. Coana Luiza, cum îi spuneau consătenii era abonată la „Lumea” și ca mare admiratoare a sociologului Petre Andrei, se ducea și la conferințele acestuia, la Iași. Budenii, așa cum îi plăcea să-i numească pe consătenii ei, veneau „la Deal” să mai afle ce „spun gazetele”, să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Luizei Zavloschi se citea presa vremii. Coana Luiza, cum îi spuneau consătenii era abonată la „Lumea” și ca mare admiratoare a sociologului Petre Andrei, se ducea și la conferințele acestuia, la Iași. Budenii, așa cum îi plăcea să-i numească pe consătenii ei, veneau „la Deal” să mai afle ce „spun gazetele”, să ceară un sfat, să-și spună durerile și bucuriile. În februarie 1930, Luiza Zavloschi a fost aleasă primar. Erau primele alegeri când, prin Legea din 1929, privitoare la organizarea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
poate doborî toate adversitățile”. Ea a condus destinele satului Buda timp de două mandate consecutiv. De fapt, în anul 1934, ca urmare a meritelor sale, a fost aleasă primar și peste satul Rafaila. Se pare că nu și-a dezamăgit consătenii de vreme ce a fost aleasă primar și a doua oară. În calitate de primar al satului Buda, Luiza Zavloschi a organizat pentru prima dată evidențele de stare civilă, a reușit să instaleze un post telefonic la primărie și să facă primii pași spre
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pasivitate incorigibilă”, o „lașitate congenitală iremediabilă” (cuvinte grele!), justificate de mitul mioritic al „liturghiei cosmice” oferit de Eliade. Iar toate acestea, agrementate de o disponibilitate pentru trădare: a ideilor, a tovarășilor, a grupului. N-a fost Horia trădat chiar de consătenii săi? Și ca o confirmare recentă: n-am asistat cu toții, În ultimele săptămâni, pe scena politică, la acte de trădare (a ideilor, camarazilor, mentorilor, binefăcătorilor) deghizate sub eticheta realismului, pragmatismului, dezamăgirii și indignării politice? „Formele fără fond” junimiste, crede Marino
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nițchidorf, ori poate niște ajutoare, haine, alimente, nu contează, dar să le dea”. tare sunt dezamăgite de indiferența Hertei și de supărare mai trag câte o dușcă dintr-o sticlă cu rachiu care stimulează socializarea de grup. Cine sunt acești „consăteni” ai celebrei scriitoare? Ca peste tot În Banat și Ardeal, o lume de adunătură, din zeci de județe, „vinituri” care s-au instalat În casele zdravene, lăsate goale de exodul nemților; și toți se descoperă acum mari admiratori ai celor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
jos. Când ajung spre seară acasă, găsesc totul devastat, camerele goaleăgoale, doar niște țoale pe două paturi pe care le-a folosit pentru învelirea copiilor, că celelalte fuseseră confiscate de ruși odată cu căruța și boii. Înseam nă că, în urmă, consătenii se puseseră pe jefuit, dar pe cine să învinovățești, când nici condiții pentru aceast a nu existau? Au venit anii 1946-1950, ani de secetă și foame , anii grăbitei, insistentei și asprei colectivizări, a transformării socialiste a agriculturii - cum ziceau ziarele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]