1,866 matches
-
Doamna Doctor” (așa o strigă cu toții, respectuos), o femeie mărunțică, în jur de 60-65 de ani. Merge hotărât, are o autoritate naturală în voce („Acum toată lumea merge să vizităm muzeul mănăstirii, apoi ne regrupăm frumos la intrare” - spune accentuând voit consoanele). Doamna Doctor poartă un keffieh palestinian, negru cu alb, împletit. Mă apropii de ea rapid, cu Matei în brațe, și-i spun, ca și cum ne-am cunoaște de când lumea : „Doamnă Doctor, ce mai faceți ? Mă țineți minte, am fost amândoi acum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o contrafacere, frumoasă, bine gândită și care poate scăpa de sub control. Doar numerele pot reprezenta un cod aparent virtual. Dar și ele reprezintă materia sau geneza ei. Limba prin care se exprimă universul din matricea sa informațională cuprinde vocale și consoane ce au valori numerice, asemenea planetelor și oamenilor ce le poartă numele. Apa, aerul, focul, pământul și eterul ca a cincea esență ne însoțesc dintotdeauna. Pitagora, Da Vinci și chiar eu suntem tributari pentagramei și multiplilor de cinci. Facem parte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
exterioare într-un proces mnemic ale lobului limbic. Aceasta este partea ai cărei neuroni integrează și identifică afectivitatea și personalitatea sinelui cu mediul înconjurător. Originea vorbirii dintru început este mai mult decât o relație de comunicare mamă-copil, de combinații vocale- consoane. Sunetul primar, strigătul de separare trece în timp sub control cortical și elaborarea elementelor de prosodie în care corzile vocale, gura, laringele și limba cooperează cu respirația, bătăile inimii, dezvoltarea sexuală și activitatea sistemului nervos vegetativ. Ritmul, volumul, tonul, muzicalitatea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ea poate fi unilaterală sau bilaterală. Surditatea congenitala sau dobândită precoce înaintea achiziționării limbajului se însoțește de mutitate, iar când este dobândită tardiv, după achiziționarea limbajului, se constată că se pierde controlul asupra propriei voci și perceperea greșită a unor consoane. Scăderea sau abolirea unilaterală a auzului este compensata în cea mai mare parte de către urechea controlaterala, iar deficiență funcțională generată este practic inobservabila în viața de toate zilele. În cazul unei asimetrii între pragurile auditive tonale ale celor două urechi
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunica și a dicției În cadrul probei se verifică: capacitatea de a comunica; pronunția cuvintelor, în general, si a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: recitarea a 1-2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; citirea unui text dialogat
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
evoluția corectării ne-a dezvăluit aceste categorii diferite de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat greutăți în analiza și sinteza fonetică a cuvintelor. Aceștia ori 93 repetă numai prima silabă, ori omit consoana finală din silaba inițială (Sandu; pușcă; carte; vulpe; castel.) Pentru unii din această categorie trecerea la cuvinte multisilabice, presupune mai mari dificultăți. Ei rețin doar silabele marginale, pe celelalte le omit sau le adiționează. La acest lot, sunt întâlniți copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de articulare și de repartizare în timp a enunțului. După forma sa clinică și după deficitul motor este vorba de o dizartrie pseudobulbară, care comportă diminuarea forței de articulare și o deperdiție nazală care reduce suflul, vocalele închise și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plânsul spasmodic). Vorbirea este neclară, estompată, trunchiată din cauza tensiunii nervoase și excesive a mușchilor, organelor fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aplicarea unui sistem bine chibzuit de exerciții motricomuzicale, care urmăresc formarea simțului ritmului și dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se fenomenele de înlocuire, omisiune și inversiune. Din punct de vedere al dezvoltării vocabularului și al însușirii structurii gramaticale a limbajului cercetările au relevat că mai mult decât în alte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a-și corecta tulburările, alții fiind marcați puternic de tulburări. Din punct de vedere al tulburărilor de limbaj, acești preșcolari au dezvoltare anormală, dizartrii (tulburări în ritmul și articularea sunetelor ca și în expresivitatea vocii); afonie, dislalii polimorfe (tulburări de consoane pe toată linia) sau cu diferite aspecte predominante (sigmatisme, parasigmatisme, rotacisme, pararotacisme etc.); rinolalii închise, deschise și mixte înnăscute sau dobândite postoperator; bâlbâieli caracteristice prin tulburări convulsive ale vorbirii, însoțite uneori și de mișcări aritmice ale mâinii, capului sau piciorului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui Seeman cuprinde psihoterapia, exercițiile logopedice și tratamentul medical. Baza o pune pe psihoterapie, și în cadrul acesteia pe reeducarea bâlbâitului. Se cere însă ca psihoterapia să fie strâns legată de exercițiile logopedice. Inițial sunt efectuate exerciții de destindere care cuprind consoanele și combinațiile de consoane. Se fac și exerciții de respirație, dar acestea nu ocupă un loc central în cadrul terapiei. Apoi urmează exercițiile de asociere. Seeman e de părere că noțiunile copilului sunt mult timp nerânduite, lipsite de coerență, deoarece capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exercițiile logopedice și tratamentul medical. Baza o pune pe psihoterapie, și în cadrul acesteia pe reeducarea bâlbâitului. Se cere însă ca psihoterapia să fie strâns legată de exercițiile logopedice. Inițial sunt efectuate exerciții de destindere care cuprind consoanele și combinațiile de consoane. Se fac și exerciții de respirație, dar acestea nu ocupă un loc central în cadrul terapiei. Apoi urmează exercițiile de asociere. Seeman e de părere că noțiunile copilului sunt mult timp nerânduite, lipsite de coerență, deoarece capacitatea de integrare superioară se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
La alții înțelegerea este aproape în limitele normalului. La unii retardul de limbaj se menține și la vârsta de 6 ani, pe trei trepte (articulare, vocabular și construcții de ansambluri verbale). Ei au un vocabular sărac, articularea, în special a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aproape în limitele normalului. La unii retardul de limbaj se menține și la vârsta de 6 ani, pe trei trepte (articulare, vocabular și construcții de ansambluri verbale). Ei au un vocabular sărac, articularea, în special a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atitudinea celor din jur (ironia, compătimirea, intimidarea, bătaia, neînțelegerea, oboseala); supraîncărcarea; vorbirea în inspirație. Metodica corectării Dezvoltarea capacității pulmonare, dozând volumul de aer în funcție de lungimea sintagmei de comunicat. Se introduc în mesaj cuvinte scurte, care încep cu vocale, apoi și consoane. Se fac exerciții de numărare după o inspirație prelungă, iar în expirație se numără, se vorbește în ritm mediu. În prima etapă exercițiile sunt asociate cu logopedul, în etapa a doua le execută reflectat (singur, după model), iar în etapa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]