1,368 matches
-
la vot în proporții mai mici de 50% din alegători (44,5 milioane din 90), cît și dezinteresul explică faptul că al doilea Congres al muncitorilor și soldaților deputați au luat toate decretele cele mai importante, astfel că formarea Adunării Constituante nu a fost clară pentru multi. Revoluționarii Socialiști de Stînga au fost susținuți de bolșevici pentru a da puterea Sovieticilor. Astfel bolșevicii și Revoluționarii Socialiști de Stînga au acumulat mai mult de 30% din voturi. Rezultatele alegerilor au arătat că
Alegeri pentru Adunarea Constituantă Rusă, 1917 () [Corola-website/Science/319515_a_320844]
-
majoritatea voturilor (aproximativ 80%) le-au primit partidele socialiste. Diferite surse oferă diferite informații despre alegeri; de-a lungul mai multor ani au fost strînse informații de către diferiți cercetători și publicate în anul 1930 că o colecție de documente «Adunarea Constituanta Rusă». În 1917 toate documentele și materialele legate de procesul verbal al reuniunii Stenografilor de la 5 ianuarie se menționa: Discrepanta la datele digitale pentru unele regiuni de alegători, în cazuri speciale foarte semnificative. Nu se exclud și sursele moderne; de
Alegeri pentru Adunarea Constituantă Rusă, 1917 () [Corola-website/Science/319515_a_320844]
-
amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Gheorghe Flondor (1892-1976) a fost un om politic bucovinean, fiind fiul compozitorului Tudor Flondor și nepotul de frate al lui Iancu Flondor, conducător al Partidului Național Român din Bucovina și viitor președinte al Adunării Constituante care a votat Unirea Bucovinei cu România. După absolvirea studiilor juridice la Facultatea de Drept de la Viena și la Universitatea din Praga, a fost mobilizat în armata austro-ungară, luptând în primul război mondial. A fost rănit pe front și decorat
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
pe listele PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. De asemenea, între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României. A fost supranumit „Părintele Constituției” deoarece, fiind singurul senator independent, a îndeplinit funcția de Președinte a Adunării Constituante. s-a născut la data de 9 august 1948, în satul Gornea din comuna Sichevița (județul Caraș-Severin). După ce a absolvit studiile elementare în satul natal și două clase la Liceul Mixt Reșița, s-a înscris în anul 1964 ca elev
Antonie Iorgovan () [Corola-website/Science/305290_a_306619]
-
singurul parlamentar ales în afara listei de partid în Parlamentele României de după 1990. În această legislatură, el a făcut parte din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. A condus în calitate de președinte Comisia de redactare a proiectului de Constituție a României (Adunarea Constituantă). De asemenea, a făcut parte și din Comisia de redactare a proiectului de regulament al Senatului. A demisionat la 9 iunie 1992 din Parlamentul României, deoarece a fost numit de către Senatul României în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a
Antonie Iorgovan () [Corola-website/Science/305290_a_306619]
-
Consiliul superior al Instrucțiunii (octombrie 1863) și vicepreședinte al Consiliului de Stat (1864). Vasile Boerescu a făcut parte din delegația care a reprezentat România la Conferința de la Paris în 1866, susținând aducerea unui prinț străin. A fost ales în Adunarea Constituantă care a dezbătut și a adoptat Constituția din 1866, iar mai târziu în același an, Boerescu a fost ales în Parlamentul României. S-a distins ca un foarte bun traducător, avocat și orator, fiind unul dintre principalii artizani ai Convenției
Vasile Boerescu () [Corola-website/Science/306196_a_307525]
-
Așa fiind, nu se poate susține că prin acceptarea introducerii în circuitul social a unei hotărâri judecătorești penale care nu s-a pronunțat și asupra cererilor de constituire ca parte civilă a unor persoane sunt afectate scopurile pentru care legiuitorul constituant a înțeles să definească rolul Ministerului Public în activitatea judiciară. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
Legislativul se numea Marea Adunare Națională. Aceasta era condusă de Prezidiul Marii Adunări Naționale, iar fiecare legislatură era supervizată de un președinte și doi vice-președinți. Legislativul a redevenit bicameral, iar camera inferioară a redevenit Adunarea Deputaților, ca parte a Adunării Constituante, aleasă împreună cu Senatul pentru a forma în același timp corpul legislativ și corpul ales să scrie o nouă constituție. Adunarea era condusă de un președinte ales. După votarea Constituției, Adunarea și-a schimbat numele în Camera Deputaților și este condusă
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]
-
de continue neplăceri, încît claritatea hotărârilor noastre trebuie de astă dată să înlătureze pe deapururea chiar pretextul pentru un viitor amestec al cuiva în afacerile statului român. În privirea modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a argumentelor aduse contra convocării. Constituția zice: Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. "Romînul " crede a putea comenta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi și Rusia încît să aibă nevoie de așa o rășluitoare schimbare sau rectificare? Tocmai contrariul e adevărat. N-am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De aci însă rezultă că teritoriul statului, declarat inalienabil de cître o Constituantă, trei mari părți ale lui nu se pot declara alienabile decât iar printr-o Constituantă. De va voi Constituanta s-o facă aceasta sau nu e altă cestiune, care desigur că e foarte grea și merită un studiu separat. Pe lângă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contrariul e adevărat. N-am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De aci însă rezultă că teritoriul statului, declarat inalienabil de cître o Constituantă, trei mari părți ale lui nu se pot declara alienabile decât iar printr-o Constituantă. De va voi Constituanta s-o facă aceasta sau nu e altă cestiune, care desigur că e foarte grea și merită un studiu separat. Pe lângă aceste întrebări mai vine o alta. În vremea alegerii actualelor Adunări erau cu totul alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De aci însă rezultă că teritoriul statului, declarat inalienabil de cître o Constituantă, trei mari părți ale lui nu se pot declara alienabile decât iar printr-o Constituantă. De va voi Constituanta s-o facă aceasta sau nu e altă cestiune, care desigur că e foarte grea și merită un studiu separat. Pe lângă aceste întrebări mai vine o alta. În vremea alegerii actualelor Adunări erau cu totul alte cestiuni la ordinea zilei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începerea evenimentelor? Apoi pot Camerele să se mai pronunțe în cestiuni pe cari le-au hotărât odată? [20 august 1878] [""ROMÎNUL" PUNE ÎN REVISTA SA... "] "Romînul" pune în revista sa de la 21 august următorul neadevăr: Organele opoziției cer convocarea unei Constituante care să introducă Dobrogea din capul locului fără nici o tranzițiune în viața constituționala a României... (opoziția) fiind sigură că nici un guvern nu va putea să aplice din capul locului în Dobrogea Constituțiunea și întreaga noastră legislațiune; că prin urmare în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oamenii aceștia - de se vor învoi a trăi alături cu noi - vor trebui neapărat să trăiască în raporturi bine hotărâte, legiuite, drepte. A stabili aceste raporturi însă nu e treaba unei Camere ordinare și încă foarte ordinare, ci a unei Constituante. Camera de astăzi a fost aleasă sub alte împrejurări, alegătorii aveau în vedere cu totul alte chestiuni, nu cesiunea unei bucăți din pământul patriei, nu anexarea unui teritoriu de preste Dunăre. Întreg sistemul reprezentativ, dacă e vorba ca să nu fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că înstrăinarea Ismailului, Bolgradului și Cahulului nu-i decât o rectificare de fruntarii. Totdauna la comentarea unui articol de lege trebuie să se ție seamă de intenția legiuitorului și de ocazia legii, de obiectul care i-au dat naștere. Intenția Constituantei n-au fost de-a prevedea înstrăinarea Basarabiei, iar obiectul care au dat naștere acelui articol n-au fost un război pierdut sau o provinție pierdută. Acum trecem însă și mai departe. Ce are a face dreptul public european cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
omului că, națiunea română fiind chemată a se rosti în niște cestiuni cari-i ating Constituțiunea, răspunsul nu-l poate da decât un corp care ar avea puterea de a o modifica, de va voi. Se poate prea bine ca Constituanta să nu admită nimic din stipulațiunile Tratatului de la Berlin, se poate să admită pe unele, să respingă pe altele, se poate în fine să le admită pe toate; dar chiar pentru a le respinge pur și simplu trebuie convocarea unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să nu admită nimic din stipulațiunile Tratatului de la Berlin, se poate să admită pe unele, să respingă pe altele, se poate în fine să le admită pe toate; dar chiar pentru a le respinge pur și simplu trebuie convocarea unei Constituante, căci numai ea ar fi în drept a se rosti, fie pozitiv, fie negativ, asupra acelor stipulațiuni. Tot ce ar face o Cameră în această privire ar fi nul și neavenit. C-un cuvânt, nici un fel de sofismă și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al Constituțiunii prusiane cu art. 2 al Constituțiunii române și să-și aducă apoi aminte [că] acest articol n-a oprit de loc pe Prusia de a-și modifica de mai multe ori fruntariele fără să convoce pentru aceasta o Constituantă. În privirea dreptului internațional codificat renunțăm de-a urma citatul: 1. pentru că " Romînul" însuși prin fraza "dar se va zice etc. " recunoaște că citatul nu e ad rem; 2. pentru că nu există nici un drept internațional, dar și mai puțin încă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
art. 2 al Constituției prusiane cu cea română, e un model de bună-credință. În faptă Bluntschli cere ca înstrăinarea teritoriului statului să nu se facă decât în formele dreptului public, prin o lege. Neapărat că prin o lege, căci și Constituanta face legi. Dar forma dreptului nostru public nu e o Cameră ordinară. Constituția noastră nu dă competință Camerei decât în privirea rectificărilor de granițe. În nota 2 Bluntschli arată foarte clar ceea ce e rectificare de graniță, pe când " Romînul" asuda s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Constituției prusiene, el poate fi oricât de identic cu art. 2 a Constituției noastre, argumentul "Romînului" va fi tot absurd de vreme ce Prusia nici nu are altă cale de a hotărî decât aceea prin Camerile ordinare. Prusia n-a avut nici Constituante, nici Adunări de revizuire - puterea legiuitoare nu emană de la popor, ci de la rege. Camera Prusiei n-are dreptul de inițiativă, voturile ei de blam nu influențează puterea executivă a statului, a treia parte din membrii Senatului sânt numiți de rege
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfârșit lucrarea prin propunerea unei moțiuni de următorul cuprins: guvernul să fie autorizat a se conforma Tratatului din Berlin. Totodată să fie autorizat a lua în posesiune Dobrogea și s-o administreze prin regulamente de administrație publică până la convocarea Adunării constituante. Totodată comisia propune Senatului de a angaja pe guvern ca, atât pentru soluțiunea definitivă a cestiunii Dobrogei, cât și pentru celelalte cestiuni ce rezultă din Tratatul de la Berlin să convoace cel mult în cursul sesiunii viitoare ordinare de trei luni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
propune Senatului de a angaja pe guvern ca, atât pentru soluțiunea definitivă a cestiunii Dobrogei, cât și pentru celelalte cestiuni ce rezultă din Tratatul de la Berlin să convoace cel mult în cursul sesiunii viitoare ordinare de trei luni o Adunare constituantă de revizuire, conform art. 129 din Constituțiune. E prea adevărat cumcă moțiunea aceasta cuprinde în sine capitulația liberalilor în privirea dreptului ce îl pretindeau pentru Camerele lor, că pot ceda, lua, face și desface toate celea după plac. "Romînul" a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Adunare de revizuire să aibă numai a aproba post festa fapte îndeplinite, de a cărora răspundere voiește să se spele de pe acuma prin autorizarea ce o cere de la Adunări. Tot un tertip e termenul de trei luni pentru convocarea unei Constituante. Interesul cel mai mare al statului nostru ar fi să aibă cât se poate de curând o poziție definitivă, întărită printr-un tratat internațional, mai ales când acel tratat internațional poate fi mâni sau poimîni controversat și când atuncea situațiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a refuza tot. Dovadă de duplicitate e misiunea d-lui G. A. Rosetti. A fost ales de preferință pentru misiunea aceasta în vederea antecedentelor sale în favoarea izraeliților: emanciparea evreilor spanioli, pronunțată de guvernul provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]