241,935 matches
-
putea să-l suporte, Eu m-am dăruit celuilalt suflet pe care - nu mă îndoiesc - îl cunoșteam dintru-nceput prea bine și pe care l-am iubit cu nemărginită duioșie întotdeauna” (p. 121-123). Sensul salvator al dragostei se investește în construcția fragilă și ingenioasă a unui limbaj al seducției: „Și atunci, ca un omagiu, ca un prinos de respect pentru marele și eternul feminin care zace în Domnia-ta Lucia, și pe care numai eu am știut să-l văd și
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
membru al comunității armenești, n-a făcut absolut nimic pentru salvarea de la o iminentă prăbușire măcar a turlei principale. Într-o stare jalnică se află Palatul Conachi-Cantacuzino, de pe Bd. Carol I, deși a găzduit zeci de ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
este ușor de sesizat tendința către sinteză, permanența ținutei lirice și reluarea poetică a unei amprente onirice, feminine. Pictura ei este, În ultimă instanță, inconfundabilă. Pentru că dincolo de influențele firești, Maia Martin demonstrează un stil personal cu o admirabilă libertate a construcției. Stilizarea inteligenta, emoția lucidă, ideile Îndrăznețe și, probabil mai mult decât orice, vocația ineditului o plasează indubitabil În avangarda actuală a artelor plastice. Să o primim cu iubire, așa cum ne Îndeamnă? Fără discuție. Ea și-a cucerit prin Îndrăzneala tușei
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
ar paraliza cultura întreagă pentru a o revizui, totul în literatură i se pare deformat. 25 martie - ziua Bunei Vestiri, ziua nașterii mele. Acum cincizeci de ani mă iveam în casa Mariei de pe strada Frumoasă. Când pot, trec prin zonă; construcția se află la numărul 14, nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în mahalaua Buzeștilor. Leagănul prunciei mele s-a nimerit sub acoperișul unei înjghebări pricăjite, la care n-au tras pașii vreunei odrasle
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
a fost calmă, pentru că cei doi protagoniști au indus o stare de relaxare și bună dispoziție, ei Înșiși fiind calzi și modești, oricât de multe cărți au scris, cu talent și substanță pură. Romanul „Așa le-a fost datul”, o construcție armonioasă, curge liniștit, Împletind viețile unor personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Ivan Karamazov Marele Inchizitor, motivele filosofice legate de orînduirea divină, cosmică, și de cea socială, de suferința fără de vină, de libertata-robie și de protest sînt interferente. Operele analizate sînt legate între ele și prin fantastic și mit, dar și prin construcția subiectului. Comunicarea a provocat o dezbatere pe o serie de probleme de principiu. G. Șcennikov din Petersburg, cunoscut specialist în domeniu, a declarat că vrea să mă completeze și chiar să mă "corecteze". În opinia sa, nivelul determinant în Faust
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
chiar determinat să revirginizeze limbajul, spiritul poetic ține seamă de memoria acestuia, astfel încît "caracterul (său) referențial" nu se pierde cu totul. Acte extreme de revirginizare semantică a limbajului sînt elocvente în cazul lui Mallarmé, al simboliștilor, suprarealiștilor, expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea acestuia, de un unic punct
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
în acest sens la Romanul adolescentului miop, "un exemplu de autoreferențialitate într-un roman rămas în manuscris" . Chiar și așa, observă criticul, Eliade le premerge târgoviștenilor Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu, precum și câtorva dintre "tinerii textualiști" care "folosesc o construcție similară (roman indirect, jurnal, note despre roman, comentariile autorului care scrie un roman etc.)". "Metaromanul este, așadar, o descoperire veche", conchide în acest punct, cu o nuanță de maliție, Eugen Simion, cu gândul, după cum se poate înțelege, nu doar la
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
clasic al romantismului" pușkinian. Discuția ceva mai amplă despre deschiderea operei pușkiniene spre poetica realismului își găsește locul în cadrul analizei romanului în versuri Evgheni Oneghin; caracterizat ca o operă aflată "la confluența romantismului - ca aspect și stare de spirit și construcție tipologică - cu realismul - ca viziune totalizatoare a vieții și ca discurs narativ, detașat, obiectiv", acest "roman liber" (l-am citat pe Pușkin) este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
este rodul aceleiași revolte satirice, rostite, tocmai de aceea, dezinvolt, vioi; impetuozitatea șăgalnică a discursului e măsura de reprimare a hîrșîitului în istorie a unui mit mucezit: Avem și noi o rampă de lansare. Îi zice Miorița. Fii atent, / printre construcțiile de-acest gen, / se pare, / că-i cea mai veche de pe / continent. // Un cosmodrom în fiecare tîrlă / de oi avem, / desigur, / conservat. / Din cîte vise ni s-au dus pe gîrlă, / iată și unul net, / realizat". Involuntar, în această cavalcadă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în speranța că mai știi ce minune ar fi putut face poezie din năzbîtiile astea lăbărțate, scrisul lui este cumpănit, adunat cu grijă laolaltă într-o construcție sobră, în care orice frază pretinde o anumită semnificație, de obicei refractară percepțiilor nemijlocite. Declarațiile, teatralitatea, gesticulația generoasă îl frustrează, forțîndu-l să se baricadeze în parabole, în care însă are grijă să taie cîte o vizieră prin care să putem
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
și un duo violonistic (Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi, citată in integrum, în partea I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie 1950, Ligeti finalizează o variantă a Duoului, utilizând același material într-o nouă prelucrare, destinată unei orchestre școlare (Baladă și Joc / Ballade und Tanz, pentru orchestră școlară, după cântece populare românești). CONCERT ROMÂNESC / Román koncert, pentru
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
spontaneitatea pură naște sporadic și rezultate simpatice. Dar expedientele acestea nu provin dintr o articulare logică, din punerea în pagină a unei realități prestabilite. Ele nu se fondează pe un concept, pe o strategie, nu au o intenționalitate clară de construcție, necum o idee forță în sfera conținutului. Atari înfiripări sunt frecvent puse în „cârca” acestui postmodernism. Deasemenea, constatăm abolirea criteriilor de edificare și de evaluare. Practic se deduce - implicit, explicit - că tot ce ființează pe piață e obiect estetic. Nu
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
chip firesc mi s-ar fi cuvenit de la început, fără caznă și zbucium. Telle est la situation." Robert de Flers, marchiz al Franței, dă numele străzii dinspre Batiște către Romană, pe care, la nr. 9, se afla reședința Sion - o construcție cu un cat datând din 1865, solidă, sobră, încăpătoare. Mateiu îi calcă pragul prima oară în 1923 pe 21 mai, invitat la ceai de stăpâna casei, domnișoara de șaizeci și trei de ani Marica Sion. O lună mai târziu se
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
energie , forța) cu cele ale mușchiului biologic . Datorită comportamentului similar polimerii electroactivi sunt cunoscuți sub denumirea de mușchi artificiali .Lucrarea are drept scop determinarea unor parametri electromecanici ( deformare, coeficient electrostrictiv și timp de raspuns) în vederea studierii posibilității folosirii acestora la construcția unor actuatori cu performanțe similare cu cele ale mușchiului natural. Studiile prezentate fac parte dintr-un Grand încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării.
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
Autor:ADINA ISTRATE, IONUȚ RUSU Coordonator: PROF. DR. OCTAVIAN CIOBANU Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Lucrarea prezintă modul de obținere a unor modele craniofaciale prin prelucrarea construcțiilor grafice 3D cu mijloace specifice proiectării cu ajutorul calculatorului (CAD). Modelele craniofaciale s-au obținut cu ajutorul unui program AutoCAD, prin modelarea suprafețelor unei reprezentări 3D standard. Sunt prezentate modalitățile de modificare a suprafețelor și de redare a culorilor și a detaliilor
MODELAREA CRANIOFACIALA by ADINA ISTRATE () [Corola-journal/Science/84114_a_85439]
-
mijloc de expresie. Rădăcina comună a operei și a teatrului este textul literar, dar libretul se deosebește de textul dramatic prin faptul că este mult mai aerisit, esențializat, chiar schematic, reprezentând doar scheletul pe care urmează să se dezvolte întreaga construcție sincretică. Aceasta, însă, nu va completa din punct de vedere epic, textual, ceea ce îi lipsește libretului în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
și român a fost, prin Gogu Constantinescu, părintele sonicității mondiale. România stă, de asemenea, la temelia creări i pr imei compani i aeriene multinaționale din lume, cum nu s-a realizat nicăieri până la noi În transportul aerian. Fără Îndoială, În construcția viitoare a unei Europe unite un asemenea proiect se va Înjgheba pornindu-se de la premizele create cu 85 de ani În urmă, când s-a Înființat, după ideea lui Nicolae Titulescu, și prin colaborare franco-română, „La Compagnie Franco Roumaine de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
sugrumat nevasta și și-a vîndut copiii unui sirian”. Cathartica evadare din planul istoric aduce o scindare ontologică În care „copiii apoi, plângînd, fură urcați În coș, deasupra coșului flutura, ca o zdreanță, o zdreanță umflată cu aer cald”. Dincolo de construcții difuze, de disonanțe accentuate, redate Într-o vitalitate de cuvinte haotică, „Fric” se coagulează În “Lucrarea Creației” Într-un ansimbol, 1715. Mozaicul uman cristalizat Într-o istorie. Aceasta este impresia pe care o lasă, cronotopic, volumul lui Ștefan Agopian, Fric
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
și Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate. Și totuși, uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului În construcția identitară, biografică și literară a poetei. O formă rară de imunitate dobândită prin datul nașterii Într-o lume ce nu avea vreme pentru complicate eșafodaje rațional justificative cu privire la problemele vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]