KorAP: Find »[drukola/base=constructivist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...65 >

1,615 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

prioritatea formării competențelor. Or, acest context este proiectat specific spre realizare de către profesor, prin precizarea strategiilor de organizare și desfășurare a etapelor construirii cunoașterii/învățării, în variante metodologice. În acest context, am putut contura următoarea clasificare a metodelor de învățare constructivistă: ► Metode, procedee adecvate strategiilor axate pe relevarea esenței și a etapelor construirii cunoașterii, prin înțelegerea mentală a învățării de tip științific: • Metode inductive specifice, conform tipurilor de procesări mentale ale informațiilor, • Metode deductive, conform etapelor superioare ale procesărilor mentale (în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ale procesărilor mentale (în rezolvarea de probleme și situații, reflecții personale în luarea de decizii), • Metode de construire a înțelegerii și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice (de comunicare, de explorare, de acțiune, de raționalizare, apud I. Cerghit) cu valențe constructiviste. ► Metode, procedee care valorifică constructivist condițiile externe (sociale) și interne (metacognitive) ale cunoașterii și învățării științifice: • Metode pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de probleme și situații, reflecții personale în luarea de decizii), • Metode de construire a înțelegerii și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice (de comunicare, de explorare, de acțiune, de raționalizare, apud I. Cerghit) cu valențe constructiviste. ► Metode, procedee care valorifică constructivist condițiile externe (sociale) și interne (metacognitive) ale cunoașterii și învățării științifice: • Metode pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
metacognitive) ale cunoașterii și învățării științifice: • Metode pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia clasică, ca bază pentru cea constructivistă, nu a exclus utilizarea unor metode euristice, pentru "descoperirea", prin explorare directă a unor elemente ale cunoașterii unei probleme, fie empiric (metode inductive), fie rațional (metode deductive), pe baza procesărilor mentale (conform psihologiei cognitive) și pe baza tipurilor de raționament

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente Rezolvarea constructivistă a problemelor: • Nu se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date, • Privește problemele slab/rău structurate, situațiile-problemă care generează conflict cognitiv, • Căutare a soluției prin construire progresivă, cu depășirea obstacolelor cognitive • Prin analiză critică a contextului problemei, schemelor mentale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ca operatori: tabele criteriale de analiză, liste sau pachete cu algoritmi implicați, liste de întrebări și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist format. • Prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de întrebări și ipoteze formulate în timpul studiului sau al experiențelor, observații și interpretări multiple, analize critice redactate, scheme sau rețele cognitive restructurate, fișe de muncă independentă comentate, proiecte sau scenarii elaborate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
moduri de prezentare a acestor instrumente, pe măsura ridicării schelăriei cunoașterii, au arătat cât de importantă este învățarea procedurală, cum poate fi aplicat principiul flexibilității cognitive în diversificarea modurilor de abordare și interpretare mentală, cum pot fi multiplicate rolurile educatorului constructivist, cum pot fi soluționate erorile, dilemele în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și soluțiilor necesare în eficientizarea aplicării metodologiei constructiviste în învățare, formare a competențelor (Joița

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cum pot fi multiplicate rolurile educatorului constructivist, cum pot fi soluționate erorile, dilemele în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și soluțiilor necesare în eficientizarea aplicării metodologiei constructiviste în învățare, formare a competențelor (Joița, 2008, pp. 204-205). Tabel 12: Metodologia constructivistă în învățare obstacole Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educații se acomodeză cu greu acestei metodologii. • Nu respectă o ordine fixă a etapelor activității

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și soluțiilor necesare în eficientizarea aplicării metodologiei constructiviste în învățare, formare a competențelor (Joița, 2008, pp. 204-205). Tabel 12: Metodologia constructivistă în învățare obstacole Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educații se acomodeză cu greu acestei metodologii. • Nu respectă o ordine fixă a etapelor activității, derutează deprinderile formate de desfășurare sau scenariul inițial al educatorului. • Să se aplice

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
se recurge la stimularea efortului, la atingerea nivelului superior, la aprecierea calității progresului în capacități, abilități. • Educații nu citesc materialele suport date, nu contribuie la alcătuirea de portofolii tematice în mod individual. • Necunoașterea experienței, a particularităților educaților fac ineficace procedurile constructiviste prin neadaptare, nevalorificare, neutilizare a punctelor tari, utilizarea nepotrivită în raport cu obiectivele, conținutul, organizarea, celelalte metode. • Dominarea educatorului în predare prin: explicație, expunere, • Ar trebui mărit rolul muncii independente cu materiale-suport, pentru deprinderile de a lucra cu texte. • Să fie anticipate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări și restructurări, reflecția personală, cooperarea în grup. 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste În activitățile concrete de centrare pe învățarea educatului, dar și pe scopuri și obiective specifice (nu operaționale), metodele, ca elemente de bază ale strategiilor, devin eficiente dacă sunt selectate și utilizate în sistem, căci practic ele acționează complementar sau prin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sau sugestii de ordonare în raport cu formele, etapele învățării. Atunci propunem o prezentare a unora dintre principalele metode clasice, care permit mutarea accentului pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Conversația • Vehiculează informația prin dialog. • Activizează experiența de învățare prin întrebări. Permite introducerea în cunoaștere, clarificare, sintetizare, consolidare, sistematizare, verificare. Întrebările: conform sarcinilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cu modificarea condițiilor, a mijloacelor, a conținutului, a organizării, a gradului de complexitate, a modului de introducere a noului, a diversității. • De comentare și completare, adaptare a unor îndrumări date asupra tehnicilor de rezolvare. 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe sau interne ale învățării Numeroasele strategii, modele de învățare constructivistă în raport cu contextul extern în care se realizează și sintetizate anterior (Joița, 2006, pp. 172-192), denotă nu numai că educații pot fi formați pentru și prin știință, promovând experiențe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
complexitate, a modului de introducere a noului, a diversității. • De comentare și completare, adaptare a unor îndrumări date asupra tehnicilor de rezolvare. 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe sau interne ale învățării Numeroasele strategii, modele de învățare constructivistă în raport cu contextul extern în care se realizează și sintetizate anterior (Joița, 2006, pp. 172-192), denotă nu numai că educații pot fi formați pentru și prin știință, promovând experiențe de învățare prin căutare, interpretare proprie, dar sunt necesare oportunități, situații, contexte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
nu numai că educații pot fi formați pentru și prin știință, promovând experiențe de învățare prin căutare, interpretare proprie, dar sunt necesare oportunități, situații, contexte anume organizate. Ilustrăm chiar cu modele, metode care integrează condiții externe și interne ale învățării constructiviste. Tabel 14: Valorificarea contextului în construirea învățării Categorii Caracteristici. Procedee. Instrumente Metode de integrare a condițiilor externe • Câștigarea experienței directe, într-un context real, autentic sau simulat sau modelat în clasă, pentru a înțelege amplu problemele. • Situația creată (de cunoaștere

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a diferite contexte, de inițiere în cunoașterea științifică, de schimbare a perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între interpretări date, de rezolvare a situațiilor-problemă, de punere în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin apelul la feedbackul continuu, prin raportarea la aprecierile grupului sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în alte situații, prin procedee de autoîncurajare și consolidare a încrederii în sine. • Modelul metacognitiv ARCS (Attention, Relevance, Confidence, Satisfaction), ca strategie pentru antrenarea automotivării în clădirea indepenedentă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
comportamentului propriu, ca și observarea celorlalți, în procesele implicate în construcția învățării, cu formularea de reflecții critice, cu raportarea la criteriile obiective, la nivelul așteptărilor, la condițiile de progres. • Valorificarea metacogniției se concretizează și în aplicarea modelelor, metodelor de învățarea constructivistă în acțiuni independente, în alte situații reale, externe de realizare a diferitelor construcții propriu concepute (în activități extracurriculare) și realizate, dar nu și durabile, la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
situații reale, externe de realizare a diferitelor construcții propriu concepute (în activități extracurriculare) și realizate, dar nu și durabile, la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și în problematica pregătirii, conceperii și realizării acțiunilor educative este adesea raportată general la consecințele racordării educației la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va aborda o manieră constructivistă, bazată pe interactivitatea cu educații, flexibilă în adaptare la specificul și dinamica activității și a clasei, cu utilizarea metodologiei specifice în îndrumarea învățării, va proceda doar la o anticipare-schiță, structurată pe dimensiunile esențiale, cu alternative de soluționare, cu deschideri metodologice

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
căuta oportunități pentru găsirea, construirea condițiilor psihopedagogice care să faciliteze cât mai eficient influențarea acțiunilor, pașilor pe diferite obiective ale educației standardizate, ale învățării cunoștințelor, ale comportamentelor în sine (cognitive, afective, psihomotorii). Dar au crescut presiunile teoretice (noile teorii cognitiviste, constructiviste, umaniste ale învățării) și practice (noile așteptări socio-profesionale, complexitatea noilor contexte), mai ales în sens formativ astfel, pentru finalitățile prioritare de esență calitativă (capacități, competențe, atitudini). În acest sens, educatorul cercetează acum diferite ipoteze, soluții metodologice de construire a conceperii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cercetării (empirice), în baza reflecției, pe care o face educatorul aici ca o manifestare a nivelului profesionalizării pedagogice științifice. Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a educaților, la procesul de analiză rațională, critică a acestuia, la identificarea secvențelor particulare ca situații-sarcini problematizate și a relațiilor între ele și până la cunoașterea dificultăților, anomaliilor lui și a faptelor-puzzle, cu ipoteze și soluții-alternative de rezolvare. Atunci ca rezolvare constructivistă de situații-problemă specifice procesului de educare, formare a capacităților, competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context pedagogic, în proiectarea astfel necesară, educatorul poate structura, adopta ca strategii: fie prin ghidare și îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]