1,467 matches
-
este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia este elementul ce intermediază contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia este elementul ce intermediază contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale ființei noastre (P. Comarnescu). Tot ce putem face bine sau devine onorabil depinde de stăpânirea ordinii și bunătății. Acesta este tocmai fructul contemplației
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale ființei noastre (P. Comarnescu). Tot ce putem face bine sau devine onorabil depinde de stăpânirea ordinii și bunătății. Acesta este tocmai fructul contemplației și re-prezintă o trăsătură caracteristică omului superior, care se gândește mai mult la virtute, frumusețe, bunătate și adevăr decât la confort, favoruri, conveniențe și relativitate. Din păcate, acești oameni nu constituie nici pe departe majoritatea. Despre sâni emeia este predispusă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nu poate contempla frumosul fără emoție, chiar dacă plăcerea estetică are o latură subiectivă. În ultimă instanță, vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înșine. Opera de artă este zona în care actul creației în interferează actul contemplației. Emoția artistică e un fapt sufletesc, deci s-ar putea cerceta de către psihologi. Esteticianul pretinde că există un aspect al unor emoții care le autonomizează, făcând ca emoția estetică să depășească emoția psihologică. Anumite emoții sunt valoroase pentru simplul fapt
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul în sufletul său, omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin lacrimile pocăinței care curăță și pacifică sufletul: (. . .) lacrimile pocăinței sunt considerate ca o cale ducând la contemplație și la unirea cu Duhul Sfânt. De altfel, o adevărată pocăință transformă caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 65. footnote>. Sfântul Simeon vorbește despre pocăință ca despre o ușă prin
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
picioarelor ce-au stat / întinse goale-n umbră sub brațe de smochini”. Începând cu poezia din Marathon (1936), poate sub influența grupării Iconar, al cărei program îl împărtășește, intimismul muzical e copleșit de vizualul iconografic, efuziunea sentimentală se condensează în contemplație. Iubitei frenetice i se substituie „o fată ca Iisus de doisprezece ani”, sunt contemplați „patriarhi biblici cu barba ca iernile / și mantii albe ca helgile”, care ies din cer făcându-și loc „prin miriștea de stele”. Poetul visează și aventuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
delfini eșuați pe uscat sau membri ai celebrelor trupe SEAL, în plină intervenție urbană. La fel ca și alți pelerini cu experiență, aleargă pentru a intra cât mai rapid în rând, știu că în astfel de cazuri orice minut de „contemplație” inutilă înseamnă zeci de minute de așteptare efectivă în plus. Apuc totuși să aud cum el, băiatul, îi spune iubitei sale cu o voce încărcată de uimire și de mulțumire, concomitent : „Ia uite, Isaura, câtă lume-i adunată aicea ! Asta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a ajuns cu două etaje mai jos. Ai lăsat cheile la cineva? Nu. Ce facem? Sparge ușa, distruge totul, fă ce vrei. Amicul meu e puțin derutat și închide telefonul nemulțumit. Din nou îmi revin și cad în tăcere și contemplație. Fac totul aproape mecanic și urăsc ceasul care se apropie, cu mare viteză, de ora plecării. Ingela ne povestește. Înainte, anul trecut, străinii nu aveau voie pe această insulă... Un om ne turna la poliție... pînă a venit și fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu este necesar tabloul opozițiilor pertinente care urmează dihotomiei primordiale Cer/Pămînt, Spirit/Materie, Sacru/Profan. Fiecare cultură istorică, fiecare personalitate afectivă poate broda pe canavaua originară antitezele preferate: calitate contra cantitate; individ (sau elite) contra colectivitate, civilizație contra barbarie, contemplație contra activitate; nobil și om de rînd, eteric și greu, curat și murdar, unul și multiplul, artificial și natural, oraș și sat, negru și verde, trecător și peren, lemn și plastic etc. Combinații nedefinite care dau retoricii sacre a blestemului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
jumătatea goală e, totuși, transparentă. Ea îți oferă, deci, posibilitatea unei perspective, a unei așteptări. Jumă tatea plină e un fapt împlinit, nu te mai incită. Am cutezat odată să-l contrazic pe domnul Andrei Pleșu, care le recomanda bătrânilor contemplația, recapitulările, concentrarea curiozității doar pe esențe. Dimpotrivă, eu cred că motorul supraviețuirii e vitalitatea, dina mismul în limita puterilor, setea de nou, curiozitatea pentru tot ce se întâmplă în jur, senzația impusă că ești încă în cir cuit. Nu recapitularea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
datorită forței generatoare a structurii lor. În primul rând, aceste scrieri se prezintă ca un șantier al unor posibilități nemărginite de a genera alte scrieri. Dacă în Exerciții i se recomandă exercitantului să însemneze lucrurile cele mai importante trăite în contemplații, și anume înțelegeri sau mișcări afective 1, Jurnalul ne permite să vedem cum Ignațiu însuși practica acest lucru în fiecare zi notând ceea ce observa că se petrecea în sufletul său. Scriitura ignațiană se naște dintr-o experiență în stare să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a acestuia: „Exercițiile de acest fel trebuie adaptate la starea persoanelor care vor să facă exerciții spirituale, și anume la vârstă, studii, înzestrări”5. Exercitantul este la rândul său autorul celui de-al treilea text, format din rugăciunile, dialogurile, meditațiile, contemplațiile și imaginile (de aici provine și numele de text alegoric) înfiripate în timpul exercițiilor făcute. În sfârșit, Barthes menționează și un patrulea text, numit anagogic, prin care este desemnat răspunsul pe care Dumnezeu îl dă exercitantului prin semnele și mișcările lăuntrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care se meditează despre nevoia de mântuire a fiecărei creaturi și în mod special a persoanei proprii. Un accent deosebit se va pune în acest context asupra examinării conștiinței (nr. 24-44). Următoarele trei Săptămâni propun o serie de meditații și contemplații asupra vieții, morții și învierii lui Isus. Aici putem lua în considerare câteva contemplații, care constituie tot atâtea chei de înțelegere a pericopelor evanghelice propuse spre meditare, pe de o parte, și a propriei situații în lumina lor, pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a persoanei proprii. Un accent deosebit se va pune în acest context asupra examinării conștiinței (nr. 24-44). Următoarele trei Săptămâni propun o serie de meditații și contemplații asupra vieții, morții și învierii lui Isus. Aici putem lua în considerare câteva contemplații, care constituie tot atâtea chei de înțelegere a pericopelor evanghelice propuse spre meditare, pe de o parte, și a propriei situații în lumina lor, pe de altă parte: este vorba despre contemplația „Chemării Regelui” (nr. 91-99) și aceea a celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lui Isus. Aici putem lua în considerare câteva contemplații, care constituie tot atâtea chei de înțelegere a pericopelor evanghelice propuse spre meditare, pe de o parte, și a propriei situații în lumina lor, pe de altă parte: este vorba despre contemplația „Chemării Regelui” (nr. 91-99) și aceea a celor „Două Steaguri” (nr. 136-148) și, respectiv, despre meditarea celor „trei perechi de oameni” (nr. 149-157) și a celor „trei feluri de umilință” (nr. 164-168). În Săptămâna a doua sunt contemplate scenele Întrupării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
criteriu de diferențiere pentru ca amăgirile spiritului rău să poată fi demascate și evitate. Dacă Exercițiile încep cu „Principiul și Fundamentul”, se poate spune că ele se termină cu un nou „fundament” pentru viața de zi cu zi, sub forma unei „Contemplații pentru a dobândi iubire” (nr. 230-237). Într-adevăr, ea este fundamentală pentru înțelegerea maximei ignațiene „să-L găsesc și să-L iubesc în toate pe Dumnezeu, Domnul nostru”, și ne permite să recunoaștem astfel nebănuita valoare a vieții zilnice, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului se numește exerciții spirituale. 2. A doua este că persoana care îi propune altcuiva modul și rânduiala de a medita sau a contempla trebuie să povestească în mod fidel istorisirea 3 școrespunzătoareț meditației sau contemplației, atingând doar câteva puncte și explicându-le pe scurt sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși, aflând ceva care să o facă să priceapă și să simtă ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
obțină ceea ce caută, ca și cum nu ar spera să afle nimic bun în cea de-a doua. 12. A douăsprezecea. Acela care propune exercițiile trebuie să-i atragă atenția celui care le primește că, în fiecare din cele cinci exerciții sau contemplații care se vor face în fiecare zi, trebuie să rămână vreme de o oră, dobândind astfel mulțumire sufletească la gândul că a rămas o oră întreagă înexercițiu, și mai degrabă șsă rămânăț mai mult decât mai puțin. Pentru că, nu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de o oră, dobândind astfel mulțumire sufletească la gândul că a rămas o oră întreagă înexercițiu, și mai degrabă șsă rămânăț mai mult decât mai puțin. Pentru că, nu de puține ori, dușmanul izbutește să-l facă să scurteze ora unei contemplații, meditații sau rugăciuni. 13. A treisprezecea. De asemenea, trebuie atras atenția că, așa cum în vreme de consolare îi este simplu și ușor să rămână în contemplație o oră întreagă, în vreme de dezolare îi este foarte greu să o ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Pentru că, nu de puține ori, dușmanul izbutește să-l facă să scurteze ora unei contemplații, meditații sau rugăciuni. 13. A treisprezecea. De asemenea, trebuie atras atenția că, așa cum în vreme de consolare îi este simplu și ușor să rămână în contemplație o oră întreagă, în vreme de dezolare îi este foarte greu să o ducă la capăt. Așadar, cel care face exercițiile, ca să lupte împotriva dezolării și ca să învingă ispitele, trebuie să rămână mereu ceva mai mult de o oră întreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vale, între fiare sălbatice 3. Spun: întreaga alcătuire din suflet și trup. 48. Cea de-a doua introducere este să cer lui Dumnezeu, Domnul nostru, ceea ce vreau și doresc. Cererea trebuie să se potrivească cu materia propusă, și anume, dacă contemplația este despre înviere, să cerem bucurie cu Cristos cel bucuros; daca este despre pătimire, să cer durere, lacrimi și chin cu Cristos cel chinuit. Aici va fi să cer răvășirea și rușinarea de mine însumi, văzând câți au fost osândiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
va fi să cer răvășirea și rușinarea de mine însumi, văzând câți au fost osândiți pentru un singur păcat de moarte și de câte ori am meritat eu însumi să fiu osândit pe veci din pricina multelor mele păcate. 49. Notă: înaintea fiecărei contemplații sau meditații trebuie să se facă mereu rugăciunea pregătitoare, fără nici o schimbare, și cele două introduceri de mai sus, schimbându-le uneori în funcție de materia propusă. 50. Primul punct va fi să ne folosim memoria în ceea ce priveștecel dintâi păcat, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
medita, voi rămâne în picioare vreme de un Pater noster și, cu mintea înălțată, voi lua aminte cum Dumnezeu, Domnul nostru, mă privește etc., și voi face un gest de reverență sau de umilință. 76. A patra adăugire. Voi intra în contemplație când în genunchi, când prosternat la pământ, când întins cu fața în sus, când șezând, când stând în picioare, fiind mereu în căutarea a ceea ce vreau. Trebuie luat aminte la două lucruri: primul este că, dacă aflu ceea ce vreau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
acolo mă voi odihni fără nerăbdare de a trece mai departe, până mă voi îndestula. 77. A cincea adăugire. După terminarea exercițiului, vreme de un sfert de oră, fie șezând, fie plimbându-mă, voi privi cum mi-a fost în contemplație sau meditație; și dacă a fost rău, voi privi din ce cauză vine și, astfel văzută, să mă căiesc ca mai apoi să mă-ndrept; și dacă a fost bine, voi aduce mulțumire lui Dumnezeu, Domnul nostru, și în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de cină. 100. A doua notă. Pentru a doua săptămână și mai apoi e de mare folos să se citească din când în când din Imitarea lui Cristos, sau din Evanghelii, sau din viețile sfinților. 101. PRIMA ZI ȘI PRIMA CONTEMPLAȚIE ESTE ACEEA A ÎNTRUPĂRII ȘI CUPRINDE RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE, TREI INTRODUCERI, TREI PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 102. Prima introducere este să-mi înfățișez istorisirea celor pe care le am de contemplat; care aici este cum cele trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]