1,465 matches
-
decurge o poziție angajată spre cu-noaștere, omenie, demnitate civică. Atitudinea contemplativă dă o intensitate existenței datorită percepțiilor. De fapt, este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința spiritului de a privi cât mai critic lucrurile așa cum sunt date"). Contemplația este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința spiritului de a privi cât mai critic lucrurile așa cum sunt date"). Contemplația este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia este elementul ce intermediază contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia este elementul ce intermediază contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale ființei noastre (P. Comarnescu). Tot ce putem face bine sau devine onorabil depinde de stăpânirea ordinii și bunătății. Acesta este tocmai fructul contemplației
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
contemplația și acțiunea, spiritul și trupul, datoria și plăcerea, individul și societatea, elementele etice și cele estetice ale ființei noastre (P. Comarnescu). Tot ce putem face bine sau devine onorabil depinde de stăpânirea ordinii și bunătății. Acesta este tocmai fructul contemplației și re-prezintă o trăsătură caracteristică omului superior, care se gândește mai mult la virtute, frumusețe, bunătate și adevăr decât la confort, favoruri, conveniențe și relativitate. Din păcate, acești oameni nu constituie nici pe departe majoritatea. Despre sâni emeia este predispusă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nu poate contempla frumosul fără emoție, chiar dacă plăcerea estetică are o latură subiectivă. În ultimă instanță, vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înșine. Opera de artă este zona în care actul creației în interferează actul contemplației. Emoția artistică e un fapt sufletesc, deci s-ar putea cerceta de către psihologi. Esteticianul pretinde că există un aspect al unor emoții care le autonomizează, făcând ca emoția estetică să depășească emoția psihologică. Anumite emoții sunt valoroase pentru simplul fapt
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au inspirat-o, în planul veridicității, nu este credibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
firească a unei exagerate lumi teocratice a fost ascetismul. Viața mundană și-a pierdut importanța și valoarea. Oamenii trăiau pe pământ, dar gândul lor era îndreptat spre viața de dincolo. și apogeul perfecțiunii se găsea doar în extaz, rugăciuni și contemplație. și literatura era teocratică, astfel că misterele, viziunile, alegoriile nu au întârziat să apară, născându-se, prin urmare, Divina Comedie a lui Dante, poemul despre cealaltă lume.519 În Decameronul, operă ce aparține unei perioade de tranziție, de trecere spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai frumoase lucruri care ar putea constitui obiectul unei viziuni. Imaginea, adaugă Detienne, nu este departe de reprezentările acreditate de „matematicienii” sectei pitagoreice. 2. Spre deosebire de Înțeleptul din Epinomis, daimonii lui Plutarh „nu-și petrec toată vremea pe lună”, cufundați În contemplație, „ci coboară pe pământ pentru a se ocupa de oracole, pentru a asista și a participa activ la ritualul inițierilor, a pedepsi și Împiedica nedreptățile; ei strălucesc În chip de salvatori pe câmpurile de luptă și pe mare”3. Putem
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au inspirat-o, în planul veridicității, nu este credibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
firească a unei exagerate lumi teocratice a fost ascetismul. Viața mundană și-a pierdut importanța și valoarea. Oamenii trăiau pe pământ, dar gândul lor era îndreptat spre viața de dincolo. și apogeul perfecțiunii se găsea doar în extaz, rugăciuni și contemplație. și literatura era teocratică, astfel că misterele, viziunile, alegoriile nu au întârziat să apară, născându-se, prin urmare, Divina Comedie a lui Dante, poemul despre cealaltă lume.519 În Decameronul, operă ce aparține unei perioade de tranziție, de trecere spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mișcare. Se recomandă plimbări zilnice și practicarea exercițiilor fizice. Mersul pe jos și sportul sunt deosebit de benefice În prelungirea vieții. 5. Se impune o activitate continuă, muncă rațională și odihnă suficientă. 6. Combaterea traumatismelor psihice și evitarea stresurilor. Tihna, odihna, contemplația sunt preferate tensiunilor și eforturilor de orice fel. 7. Să se consume multe vitamine din legume și fructe, evitându-se cele sintetice, pe cât posibil. 8. Deosebit de benefice sunt și unele medicamente sintetice cu rol eutrofic, respectiv GEROVITALUL ȘI ASLAVITALUL. 9
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și forță În lupta pentru existență și pentru obținerea hranei, sau În general pentru Îndestularea nevoilor biologice. Toate disponibilitățile ființei sunt orientate În sens practic. Numai viața socială punând pe individ la adăpost de atari nevoi, Îi va Îngădui răgazul contemplației și a adunării În sine Însuși. Într-o societate organizată, eforturile pentru asigurarea vieții corporale vor fi mai reduse pentru individ, iar timpul pe care Îl va consacra acestei activități va fi deci din ce În ce mai restrâns. Rezultă o descătușare treptată de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
responsabilitate, uneori abil speculați în interes național, cum fac și alte popoare care au, asemeni nouă, vecini „incomozi și răuvoitori”; dar ei, acești factori ce scapă voinței noastre, nu trebuie să ne obtureze orizontul și să ne arunce în eterne contemplații și lamentări. Invoc din nou o situație clinică, pentru că în zona aceasta se cere diagnosticată astăzi starea de fapt în problematica unirii: un bolnav nu se salvează dacă nu depune un cât de mic efort volitiv pentru a se salva
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
publica, fără consecințe, cărți care să spună adevărul, interdicția de a înregistra și alte zone ale mentalului unei societăți decât cele indicate de partid, de a experimenta și de a însuși noi metode de creație, l-au trimis într-o contemplație pasivă de aproape cincizeci de ani. Cumințenia lui exemplară, frica și obediența în fața regimului i-au anihilat conștiința. Ea, conștiința, nu s-a manifestat nici măcar în intimitatea cea mai strictă, în fața foii albe de scris. Nimeni nu s-a mărturisit
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au ieșit din nou în prim-plan diferențele de formație și informație dintre scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului, arătându-ne tuturor că sincronizarea rămâne încă o frumoasă doleanță. O bună parte dintre intelectualii basarabeni se mențin într-o contemplație deloc roditoare a gloriei apuse a neamului, trăind, înaintând prin viață cu fața întoarsă spre trecut. Ei nu reușesc să scape din prizonieratul propriilor fantasme și, din această cauză, ratează mereu prezentul, vorba lui Patapievici. Este o atitudine care vorbește
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în sfârșit una din comorile Europei. Iată în mare valorile care își au originea direct în Dumnezeu și care sunt caracteristice creștinismului. Le întâlnim și în alte religii, chiar dacă poartă o altă semnificație. E cazul credinței, speranței, al rugăciunii (meditația, contemplația), al desăvârșirii ("Să fiți desăvârșiți..."), al smereniei sau al supunerii. Adevărul (în sensul cuvintelor "Eu sunt calea, adevărul și viața") se opune în special relativismului profesat de marea majoritate a filosofiilor. Evul Mediu 1. Moștenirea creștină a luat forma sub
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
psihică a personajului și forma "statică" a romanului lovinescian "cristal cu lumina egală, unic și monoton". Refuzând viața în manifestările ei dinamice, sociale, Bizu se refugiază "cu moartea în suflet" în lumea visului și a imaginației, găsindu-și pacea în contemplație și într-o "renunțare fără amărăciuni, întrucât nu conținea o jertfă vitală". Lipsit de ambiție și de energie, personajul lovinescian e o ființă insulară, însingurată, situându-se la antipodul "ariviștilor" balzacieni ori al "cuceritorilor" de tot felul. Din această pricină
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Caius Dobrescu, care consideră că "etica din Glossă nu e una a evaziunii, a retragerii din lume, ci un îndreptar moral al acțiunii, oferit unor elite politice mai mult sau mai puțin virtuale" (op. cit., p. 279). În opinia rafinatului interpret, contemplația oferă de fapt "sursa unei bune gestiuni a interesului public". 115 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și exprimare a identității religioase. Puternice, coezive, active, formalizate sau doar simbolic reprezentate, comunitățile religioase reflectă imaginea despre lume și despre univers a religiei care le însuflețește, fie că este vorba de teama față de o putere superioară și necunoscută, de contemplația mistică a unei Ființe supreme sau de revelația unui Dumnezeu care se oferă pe Sine ca jertfă. Importanța lor pentru individ și pentru societate se menține la un nivel ridicat datorită valorilor pe care le adăpostesc, a implicării în rezolvarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lor viață slujirii lui Hristos și slujirii științei teologice în folosul întregii creștinătăți. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei lor, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care le-a caracterizat viața, pentru sobrietatea lor în purtări și pentru dulceața contemplației tăcute, ei pot fi așezați printre primii isihaști ai spiritualității noastre bisericești universale. Scrierile lor patristice erudite, atât de variate și de interes major pentru lumea creștină a vremii lor și pentru posteritate, au cunoscut o amplă circulație în diverse
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel din stânga “. Convorbirea a VII-a tratează despre mișcările sau nestatornicia sufletului și despre duhurile rele și păcatele duhovnicești. Avva Serenus afirmă că sufletul este în permanentă cutreierare și rătăcire și, ori de câte ori este readus la teama de Dumnezeu și la contemplație spirituală, înainte de a se fixa bine pe această cale, fuge înapoi. Mintea este foarte mobilă, adevăr exprimat de Scriptură, însă și de inimă. De noi atârnă statornicia inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
profane sunt foarte numeroase, însă folositoare doar pentru o viață de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice. Aceasta e compusă din două părți: partea practică sau a faptelor și partea teoretică sau contemplația. Știința practică se poate însuși fără contemplație, dar știința contemplației nu se poate învăța fără practică. Știința practică are două temeiuri: primul este să se cunoască natura viciilor și metodele de a le înlătura, iar al doilea este acela de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru o viață de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice. Aceasta e compusă din două părți: partea practică sau a faptelor și partea teoretică sau contemplația. Știința practică se poate însuși fără contemplație, dar știința contemplației nu se poate învăța fără practică. Știința practică are două temeiuri: primul este să se cunoască natura viciilor și metodele de a le înlătura, iar al doilea este acela de a se cunoaște șirul virtuților și mintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]