3,537 matches
-
uleiuri), toate provenite din atelierele suprarealiștilor, de la Tristan Tzara la Marcel Iancu și de la Voronca la Maxy, la Jean David. Între două blocuri ale bibliotecii, domina din înălțime acel "bizar" portret imaginat de Victor Brauner, în care Geo Bogza își contemplă capul decupat de trup, pe fundalul sondelor de la Buștenari. Ajungea să-ți oprești privirile mai insistent asupra tabloului ca Sașa Pană să-ți depene istoria lui și să scoată la iveală documente suplimentare, cum ar fi numerele publicației " Urmuz" scoasă
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
al minții - cum își scot sutienul și ciorapii cu jartiere, sub privirile însomnorate ale păpușilor din copilărie, exilate pe dulapul cu fuste și rochii, cu bluze și rafturi pentru lenjeria intimă. Oare ce gândesc penații și uitații lari, în timp ce le contemplă, dezvelite, peste noapte, în iatacurile lor cu perini și dantele și lacăte, pe lemnul patului, pictate? Vorbesc despre fetele din clasele mari de liceu umblând prin oraș cu ochelari de cobră, duminica, și în pantofi cu tocuri înalte. Sânii lor
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
-ntâlneau sub vremuri - foșneau la drumuri plopii - Cu mama lui Vieru, „bunica-mi Calyopi”... Era într-un Septembre. La garduri, prunii grei, Parcă-aș fi fost la casa și la bătrânii mei, Și-am mai rămas, cu gândul departe, să contemplu Între coloane, albă sub lună, ca un templu, „La casa amintirii cu-obloane și pridvor”... De unde-apar acele mirări, și ce mai vor? Să fi rămas eu însumi, același, printre anii Care mă-ntorc deodată pe-acele locuri stranii, Nepăsători
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
numele ei de insectă Umilă Să o repui în țâțâni în pasajul De dedesubtul clădirii cu ferestre oarbe Să privești într-un asemenea fel încât Să nu poți uita niciodată Clădirile din jur la nesfârșit incendiate Să nu te încrâncenezi contemplând Traiectoriile dislocate ale prietenilor Sau atunci când vezi neputința cu care Electricitatea fiecăruia Încearcă să-și ia revanșa asupra strălucirii solare Elegie pentru Edith Stein Lui Iulian Mereuță Atingându-mi umărul în trecere M-a întrebat gândind că scriu - „o faci
Biografobii by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/3111_a_4436]
-
gramamŕ, ,mamița mamițichii puiului". Plecăm de pe o altă linie - chiar dacă în aceeași direcție -, cu un tren de mare viteză, contemporan cu Ford; asistăm la meciuri de foot-ball, la partide de box, la câte un dancing îndrăcit, întretăiat de conversații existențialiste; contemplăm eforturile ,primarului Târnăcop", infatigabilul Dem I. Dobrescu, de a face din București o Capitală realmente europeană; și ne uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
în care detaliile fizice, de ordin optic și cinetic, par a deschide drumul unei perspective morale, unei viziuni așadar de adîncime, care, aidoma unei elegiace acolade, îmbrățișează cvasiintegralitatea operei în cauză: ,Bărbatul din această Elegie, pe care Eul liric îl contemplă cum înaintează pe trotuar înaintea sa, pare aievea, deși el este doar o proiecție a propriei imagini. Cum nimeni nu se poate privi din spate, putem interpreta altfel ceea ce este povestit: subiectul nu dorește (în acel moment) să se privească
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
dovedește a fi un eșec lamentabil. Diferența dintre cele două pelicule este că documentarul a fost mega-aclamat, denumit ca ,spectaculos" de New York Times, lăudat la greu de Woody Allen, în timp ce filmul artistic a fost demolat de toată critica la unison. Contemplând eu acest contrast, am ajuns la o dilemă. Recunosc că prizez cu mare plăcere cam toate filmele lui Gilliam, inclusiv Baronul Münchausen, un alt lungmetraj împovărat de probleme bugetare, dar asta să mă fi orbit la defectele Fraților Grimm? N-
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
de mâine. Singurul reper sigur în această lume a imponderabilelor este poezia. Ea transformă înfrângerile vieții în clipe de visare, completează cu imaginație spațiile pe care viața le-a lăsat deschise, permite revanșa acolo unde amintirile dor. Scriind, poeta își contemplă viața cu detașare, așa cum ar privi o piesă de teatru ale cărei personaje îi sunt străine: Ea dă în clocot, El se înzăpezește,/ O iubire ar fi strălucit mocnit/ ca o amenințare tânjită,// Nu pot să scriu decât actul întâi
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
mass-media și populația îl așteptau cu toate onorurile pregătite, în această lume Soljenițîn simte că piedestalul gloriei mondiale pe care se urcase grație Nobelului din 1970 începe să semene tot mai mult cu un eșafod. Privește dezorientat lumea din jur, contemplă societatea aceea a drepturilor și a libertăților neîngrădite, și simte abia acum că ceva s-a schimbat radical. Toți se uită la el ca la urs, toți așteaptă să facă declarații ultime și să rostească adevăruri definitive, iar el, omul
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
Insula debutează cu lungi considerații despre travaliul celui care încearcă să pună pe hîrtie povestirea. Naratorul nu mai este clasica ,voix de Dieu", ci un om slab, măcinat de îndoieli, care bîjbîie în căutarea formulei celei mai eficiente și se contemplă cu abia sesizată autoironie: ,Sigur, tu înțelegi, ar trebui acum să-ncerc să scriu altceva, o nuvelă morocănoasă, o povestire șoptită, dramatică sau în orice caz o schiță pitică și parșivă, în fond, cred că mă pricep în suficientă măsură
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
Vechilor maeștri, căci o acțiune propriu-zisă nu există, ea fiind înlocuită cu imprecația estetică, o imprecație construită ca un monolog al personajului principal, Reger, un critic muzical care vizitează de trei decenii același muzeu - Kunsthistoriches Museum din Viena - pentru a contempla la fiecare două zile unul și același tablou: Bărbatul cu barbă albă. Criticul vine în fața tabloului și, folosindu-l ca pretext, comentează tot ceea ce ține de lumea culturii germane, de la pictură și filozofie pînă la politică și justiție. Comentariile acestea
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
Editura Gracious Light, New York, 2013, 127 Ideea generală exprimată de traducătoare este aceea că ,,scos la iveală sau la lumina textului dintr-un ungher tainic, pe care uneori nici el nu și-l poate explica, Cuvântul la Dumitru Ichim este contemplat, analizat, șlefuit până la atingerea perfecțiunii fizice a statuilor ovoidale ale lui Constantin Brâncuși, înnobilat cu diverse categorii gramaticale, schimbat chiar uneori voit, diferitele lui fațete semantice, pe care le dobândește în acest proces de creație lirică ducând în acest caz
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
obositoare; după cum spunea filozoful și scriitorul Emil Cioran; să nu ajungi la sfârșitul ei obosit în așa hal încât să nu dorești altceva decât să dormi; să existe și un timp liber pentru a ne pune întrebări, a gândi, a contempla ceva, a iubi sau a ne îndeletnici cu de-ale artei, a avea timp și pentru prieteni. înțeleptul Aristotel spunea: „Muncim ca să ne câștigam timpul nostru liber”. Emil Cioran, căruia nu toți îi înțeleg sau îi acceptă integrala analizei sufletești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Și, legănîndu-se mai departe, pe cînd el o privea, se gîndi: ,Moș Laurel l-o fi invitat să vîneze iepuri în livadă". Înainte de miezul nopții furtuna se înteți. Cealaltă își trăsese scaunul lîngă balansoar și amîndouă rămăseseră nemișcate, în tăcere, contemplînd bărbatul care se usca deasupra lămpii. O creangă rebelă din migdalul vecin bătu în geamul cu cerceveaua stricată, și aerul din încăpere se umezi, invadat de o răbufnire de furtună. Ea simți avîntul tăios al grindinei, dar nu se clinti
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
că el nu e asemenea nouă, că nu poate avea aceeași soartă cu noi, ceilalți. Are o asemenea operă încât ar putea pleca oriunde, departe, de pildă pe o insulă, doar ca să citească, să se bucure de prieteni și să contemple admirativ existența. Dar nu, aflu că e o persoană extrem de activă, dimineața se scoală invariabil la șase, citește o oră, iar după micul dejun scrie de regulă în birou, după masa de prânz continuă scrisul în cafenele ori în biblioteci
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
interioară a sinelui/ ci numai un sunet monocolor/ prin care specia îl ademenea către implozia/ hematiilor pline de remembrare" (omul hipermnezic). Se întâmplă și ca unele cuvinte să fie scrise eronat: capuri de pește (p. 13), "în care să se contempleze" (p. 28) etc. Dincolo de aceste inadvertențe, Angela Furtună este o poetă puternică, de o profundă și netrucată intelectualitate, înzestrată cu o infatigabilă imaginație, precum și cu o mare disponibilitate afectivă.
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
antierou fără un scop în viață, leneș și motivat la acțiune doar de gura vecinului său Winston? Acesta îi tot aruncă lui Don o paralelă cu Don Juan, care pare a fi nejustificată. Cel puțin acum, când se mulțumește să contemple femeile fără să încerce vreo manevră. Sau poate Jarmusch vine cu ideea afrodisiacului secolului: inerția. Nu e singurul paradox pe care îl încorporează pelicula. Deriva personajului are și un sâmbure discret de dramă, din cauza unei delăsări existențiale și a unei
Două de nota zece by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10851_a_12176]
-
la nașterea cantabilității, fiind obligați să cânte și, pe cât posibil, să încânte. De curând, Horia Andreescu a împlinit șaizeci de ani, cinstindu-ne la Filarmonica bucureșteană cu o a noua beethoveniană concentrată în așa măsură pe detaliu încât să putem contempla clipa, frumusețea sonoră a prezentului și să estompăm senzația dramatică a scurgerii timpului. Mi s-a părut neschimbat: același bulgăre de foc, aceeași flacără ce topește instantaneu tot ceea ce-i stă în proximitate.
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
de fapt în incidente suprarealiste separate, lăsînd spectatorul să le pună cap la cap și să-și țeasă singur atmosfera din aceste fire diseminate cu grijă și cu preocuparea atentă ca ele să nu se aglomereze. V-aș sugera să contemplați ritmul de ceasornic elvețian în care incidentele cu pricina sînt dispuse în film, aveți ce vedea... Citeam tot într-unul dintre predecesori că detașarea și confuzia rămîn din acest film, asta aducînd oarecum a critică. Deja am spus că această
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
tematice. Privirea proaspătă a autorului e sprijinită pe o metodă și o ambiție de topograf. La sfârșitul lecturii, după ce am văzut orașul de aproape și i-am simțit pulsul, avem senzația contrară: că se îndepărtează în spațiu și îl putem contempla de sus. Efectul de perspectivă se datorează unui joc subtil al poetului, care alternează descrierea cu interpretarea. Nu avem în fața ochilor simple fotografii, ci tablouri veritabile: în tușele realizate cu îndemânare sunt introduse ingredientele atitudinii și filozofiei autorului. Ștefan Baciu
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
noroi în jurul ochilor/ îi unesc în centrul chipului/ într-o privire de bărbat// sînt ușor de recunoscut/ sînt o frumusețe viu colorată/ o atracție pe stradă" (p. 12-13) Și mai interesante sînt gîndurile Fridei/Andrei din momentul în care își contemplează propriile tablouri. Poemele din această categorie sînt descrieri ale tablourilor respective, dar și tentative de a intui mecanismele mentale care stau în spatele realizării artistice. Ceea ce face Andra Rotaru este un soi de psihanaliză poetică, dacă se poate vorbi de așa ceva
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
implicat, totuși, în măsura posibilităților, în inițiativele grupului de la Paris (sprijinit de generalul Nicolae Rădescu). A și fost perceput, de autoritățile comuniste de la București, drept un adversar, fiind atacat în presa de aici. Nu doar conflagrația mondială, pe care o contemplă îngrozit din refugiul francez, este cea care îi întunecă viziunea despre lume și despre condiția umană, ci și dezastrul prin care trece România. O Românie care, în perioada 1940-1944, a întrupat, ideologic vorbind, viziunile extremei drepte la care, marginal, aderase
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
de Fata Morgana: „La urma urmelor, pentru singuratici precum Gatsby iubirea e perfectă doar atâta vreme cât e departe, de neatins, asemenea becului verde care arde toată noaptea la debarcaderul familiei Buchanan și pe care, de cealaltă parte a golfului, Gatsby îl contemplă fascinat ore în șir. Și cu cât îl contemplă mai mult, cu atât devine mai inaccesibil - asemenea Visului American.” În opinia lui Baudrillard, noi, europenii, vom rămâne mereu „niște utopici nostalgici sfâșiați de ideal, dar nedorind în fapt realizarea lui
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
Gatsby iubirea e perfectă doar atâta vreme cât e departe, de neatins, asemenea becului verde care arde toată noaptea la debarcaderul familiei Buchanan și pe care, de cealaltă parte a golfului, Gatsby îl contemplă fascinat ore în șir. Și cu cât îl contemplă mai mult, cu atât devine mai inaccesibil - asemenea Visului American.” În opinia lui Baudrillard, noi, europenii, vom rămâne mereu „niște utopici nostalgici sfâșiați de ideal, dar nedorind în fapt realizarea lui, profesând ideea că totul e posibil, dar nicicând pe
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
stânjenit de „gânduri zadarnice”. E momentul crucial - descris și de Broch în Somnambulii - când Odiseea lasă loc Bildungsromanului. Pe măsură ce forța centrifugă anihiliează efectul centripet, prudenta mișcare circulară se preschimbă în fugă nebunească spre nicăieri. Ajunși pe culmea unui deal, hoinarii contemplă panorama New Yorkului cu sentimentul desprinderii necesare, al ruperii legăturilor și rosturilor inițiale: „Podul care lega New York-ul de Brooklyn se arcuia suplu peste East River și parcă trepida de câte ori priveai acolo cu ochii mijiți. Părea lipsit de orice trafic
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]