1,290 matches
-
a se consacra unei vieți active, dând curs dorinței tatălui său de a-i continua cariera de om de afaceri, cea de a-și cultiva detașat și discret interesul pasionat pentru artă, în primul rând pentru muzică, alegând o existență contemplativă, nu lipsită de distincție și noblețe, în sfârșit opțiunea pentru viața mondenă a păturii sociale căreia îi aparținea prin naștere. O viață în lumea afacerilor nu l-a atras pe tânărul Ludwig. El nu avea aptitudini pentru a se impune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mirării în Ether" (Fântâna lui Julien Ospitalierul). În punctul lui cel mai înalt, textul brumarian trăiește astfel într-un regim imaginar pe deplin superior calitativ, dobândind acea profunzime pe care o face posibilă doar asocierea descripției voluptuos-senzoriale ori a extazului contemplativ cu o conștiință melancolică pregnantă. Lunga și delicioasa desfacere a mirării în Ether... provine tocmai din înțelegerea precarității de fond a lumii, pe care în acest caz numai discursul poetic o poate reangaja în lupta pentru atemporalitate. Aceasta e, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu este fața mea" (Peregrinări). În următoarele cărți ale lui Nichita Danilov (Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987), viziunile terifiante de acest fel se aglomerează. Contemplativ, mimând adesea detașarea, actantul specific își ascultă, cel mai adesea, "vocile din adânc", pe care le corporalizează într-o gestică ritualică, fixată într-un peisaj de sfârșit de lume: "Lumină roșie. Cer negru", "întinderea neagră și nesfârșită a deșertului", "stearpa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chipuri ți se arată/ până când viața cea vie va fi să intre în trupul Vieții" (Ani de piatră). Poezia Carmeliei Leonte lasă, așadar, impresia că trăirea imediată a unei întâmplări a ființei este instantaneu filtrată printr-un fel de vocație contemplativă. Aceasta îi permite și să desfășoare, în unele texte, o imagerie complicată, o serie de scheme și mecanisme amintind de scenografiile marilor tragedieni, revalorizați prin intermediul unei intertextualități vii. Produsele tipice ale tragicului grecesc, hybris și nemesis, spre exemplu, potențează, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
leș plus secrètes d'une saison ou d'une décade" [Giraudoux, p.145]. Dragostea este, și ea, supusă exigentelor modei: "ce qui redevient à la mode, c'est tout simplement l'amour, le parfait amour d'autrefois; l'exclusif: niais, contemplative, dupe et sublime! En un moț, cette année le genre troubadour est généralement adopté. Le genre dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și personalitatea recanatezului, ei au văzut în el un antemergător, tocmai datorită viziunii sale despre durerea omului, în care identificau un model al propriei suferințe.46 Totuși, fiind afectați de morbul generațiilor postpozitiviste, acesti scriitori percepeau atenuarea voinței, inerția, imobilitatea contemplativa, durerea inerta, fără a le cunoaște cu precizie sursă și fără a putea acționa împotriva lor. Leopardi, pe de altă parte, conștientiza izvorul durerii și al suferinței umane. De-a lungul unui dialog perpetuu cu Natura el împingea dubiul și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nocturn scăldat în lumina lunii: Dulce și clară, fără vânt e noaptea (Seara zilei de sărbătoare, v. 1). Ar părea așadar o componentă pasivă a unei nocturne de factură romantică dacă nu am ști că în versurile poetului nostru viziunea contemplativa constituie întotdeauna un prim pas către meditația asupra timpului, a durerii, a condiției omului în relație cu natura.343 În Amintirile, vântul este sunetul blând al peisajului renăscut în amintire: Și licurici prin tufe și razoare / se perindau, și-alei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
s-a observat cum, în stil leopardian, reprezentarea femeii adormite este creionata pe fundalul unui peisaj natural, uneori nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata deopotrivă în somn și în tabloul cu luna prilejuia perspectiva contemplativa, iubita eului din poezia ermetica, pradă somnului, uneori împietrita, ca o statuie de marmură din antichitate, transmite tihna, pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lor, adecvate profilului celor doi romantici, apoi puse alături: "această sumară descriere a poeziei lui Eichendorff (...) lasă să se vadă prea bine afinitățile de geografie lirică ale lui Eminescu, în ciuda deosebirilor care fac din romanticul nostru un sceptic metafizic, un contemplativ vrăjit de abstracții, un voluptos al morții" (ibidem:20). Și tristețile sentimentale ale lui Heine au cores pondentul lor în poezia lui Eminescu, dar senzu alității și ironiei spiritual-dizolvante din Buch der Lieder i se substituie fie voluptatea unei vrăji
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vor fi uciși pînă la ultimul, ca urmare a intervenției lui Delano. Don Benito nu va supraviețui însă traumei, deși revenirea în lumea civilizată e lină și reconfortantă. În trei luni, moare și el, "urmîndu-și, într-adevăr, conducătorul", după cum constată, contemplativ, căpitanul Amasa Delano. Cauza decesului rămîne, se pare, o depresie profundă ("o negură adîncă peste suflet"), din care sud-americanul nu mai reușește să iasă. Identitatea lui psihică și cea socială au fost fundamental alterate de experiența-limită prin care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
impună acestuia o soție "de neam", catolică și aristocrată. Dezgustat de imoralitatea lumii laice, Guy abandonează, în cele din urmă, averea, lăsînd-o, concomitent, și pe doamna Peverel fericitului Frank. Pleacă la mănăstire, hotărît să-și asume, plenar, rigori de vita contemplativa. În interiorul rafinatei parabole, distingem opțiunea lui James însuși pentru asceză și strictețe, ca premise ale creației adevărate. Scriitorul îi spunea, la un moment dat, lui Constance Fenimore Woolson (dornică fie și de un mariaj "intelectual"): Cred că vei recunoaște că
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
creației adevărate. Scriitorul îi spunea, la un moment dat, lui Constance Fenimore Woolson (dornică fie și de un mariaj "intelectual"): Cred că vei recunoaște că există un conflict de interese /.../ între căsătorie și artă" (p.179). Vita activa și vita contemplativa nu reușesc să coexiste în armonie, excelența uneia dintre ele presupunînd sacrificiul necondiționat al celei de-a doua. James întruchipează în Domville, în opțiunea lui radicală, tocmai acest ideal absolut, al "contemplației înalte", necorupte de aspirațiile mărunte ale vulgatei. Cifrul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
caracter exclusivist în acti vitatea lirică a scriitorului. Argumente sînt volumele The Haw Lantern/Păducelul felinar (1987) și Seeing Things/ Viziuni (1991), două cicluri elegiace inspirate de moartea mamei si, respectiv, moartea tatălui poetului. Ambele au un caracter confesiv și contemplativ. Titlul celui dintîi trimite la anticul Diogene care căuta, simbolic, cu felinarul, un om onest printre semeni, acceptîndu-și mai apoi, în butoiul legendar, eșecul (extrapolînd, poetul nu mai regăsește virtuțile clasice în lumea prezentului). În cel de-al doilea (inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
creștini, crescut, o vreme, în India și interesat de serenitatea spirituală buddhistă, autorul luptă, ulterior, în primul război mondial, ca voluntar în armata imperială). Se pare că structura sa morală de adîncime a purtat mereu umbra unei fisuri între vita contemplativa și vita activa, iar dilema s-a transferat, insidios, spre marile lui personaje romanești. Ar fi de aceea inoportun să-l privim pe Joseph Knecht protagonistul din Jocul cu mărgelele de sticlă separat de prefigurările lui epice, Siddharta (din Siddharta
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Joseph Knecht se reflectă "convers" în traiectoria prietenului și colegului Plinio Designori. Înzestrat intelectual ca și Joseph, acesta optează de timpuriu pentru vita activa, implicîndu-se plenar (și cu succes) în lumea reală și oferind "dublului" său castalian cufundat în vita contemplativa o variantă existențială antitetică. Exemplul lui nu rămîne fără ecou în conștiința scindată a protagonistului, împingîndu-l către examenul ultim al inițierii acela al negării propriei condiții. Copleșit de îndoieli, Joseph Knecht se retrage din pos tura de magister ludi, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mantia aridă a conceptualului), constă tocmai în această redare a emoției pure, care respinge orice încercare de intelectualizare, și care este zborul. Desigur, lirismul esențial al creației sale, mai renaște din ceva, și anume, din "natura sa romantică, de tip contemplativ și interiorizat, formată, îndeosebi, prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga și Novalis, a muzicii clasice și picturii"46. Deși o ființă spirituală și spiritualizată 47, "nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin Anei Blandiana, însă tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca într-un adevărat laborator de creație, Persoana I plural creează un nou Univers, în centrul căruia este pusă condiția poetului. Exuberanța unei vârste originare, care este vârsta copilăriei, este împletită cu o înțelegere rațională a lumii. Pretutindeni, deși fire contemplativă, autoarea îmbină cunoașterea senzorială cu o cunoaștere rațională, înțelegerea lumii făcându-se printr-o filtrare prealabilă, interioară, a acesteia și redarea către cititori, într-o formă nouă. Tema condiției poetului care trasează acest prim volum este strâns legată de criza
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o neascultare care pun în pericol reputația instituției. În fond, prestigiul duhovnicesc și moral al mănăstirii se întemeiază pe tăinuirea interiorului acesteia, care, pentru masele de credincioși, trebuie să rămână un mister. Acum însă, când vălul este dat deoparte, imaginea contemplativă, serioasă, mistică este înlocuită cu una burlescă. În vreme ce reprezentanții Bisericii văd neputincioși cum cele ocrotite de zidurile mănăstirii sunt scoase la lumină, cititorul complice savurează, pentru prima oară în literatura română 122, parfumul intens, strident al mănăstirii. Literatura lui Damian
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
atitudinile tranșante, pătimașe. Ortodoxia în Est. Noul capitalism În Est, pe lângă faptul că ortodoxia a coabitat cu puterile statelor, a fost mai conservatoare și mai înclinată spre acceptarea contrariilor, atât în dogmatică, cât și în relațiile sociale și umane. Mai contemplativă și tolerantă, ortodoxia a rămas până de curând mai preocupată de viața spiritual-culturală. După 1989, în numele ecumenismului, s-au întărit legăturile cu catolicismul și protestantismul, dar au sporit și preocupările pentru recuperări de terenuri, păduri și alte bunuri materiale aducătoare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cei citați, (9a, p. 16), în funcție de aptitudinile celui care se inițiază în "știința sacră" (9c) ce o conține tradiția, el poate prefera acțiunea, iubirea, cunoașterea sau toate la un loc. Pentru garantarea accesului la doctrina sacră se recomandă însă cunoașterea contemplativă pe baza intuiției intelectuale, sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
suferinzi ca ființe bio-psihosociale. Mulți se ascund în spatele unor dezvinovățiri copilărești, cu ușurință acceptate. În ultimii ani s-a accentuat folosirea sloganului "rezistă cine poate să se adapteze mai bine la noile condiții" care a încurajat voluntarismul și violențele. Temătorii, contemplativii, ezitanții, emigranții respinși au îngroșat rândurile social-exclușilor. Poziții ca cele de mai sus au fost promovate cu două secole în urmă de preotul anglican Thomas Robert Malthus (1766-1834). Apoi le-a reluat în termenii darwinismului social filosoful Herbert Spencer (1820-1903
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ortodoxe (de la cuvântul grec "hesychia", înseamnând liniște, împăcare, a pornit călugărul Grigore Palamas (1296-1359) de la muntele Athos, sanctificat în anul 1386, concepând o întreagă teorie împletită cu rugăciunea în liniște, pentru a împăca trupul cu sufletul odată cu obținerea unei stări contemplative, plină de har și de energie ascunsă). Umanismul Renașterii a beneficiat din plin de refugiații bizantini, de manuscrisele transportate în orașele italiene din Constantinopol și alte centre bizantine pentru a nu fi distruse de tot mai numeroșii atacatori. Ele indicau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în opoziție cu subiectul, ci de un moment „mesianic“ al istoriei unui obiect, anume cel al „răscumpărării“ trecutului său uitat. A cunoaște este echivalent, acum, cu a răscumpăra posibilitățile rămase în uitare ale unui lucru, ale unei lumi. Paradigma cunoașterii contemplative este astfel înlocuită de una a cunoașterii „practice“, în sensul unui cult recuperatoriu al originii fenomenelor istorice. Funcția politică a acestui gest este sugerată de reluarea problemei ima ginii dialectice în manuscrisele din jurul tezelor despre con ceptul de istorie (Über
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
inițial formulat de Benjamin pe urmele clasicilor marxis mului, dislocă opera de artă din autonomia ei, pentru a o reconsidera din punctul de vedere al condițiilor istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii (Beschaulichkeit) contemplative a istorismului. Istoria este dialectică, iar aceasta înseamnă că opera de artă „integrează“ într-o manieră tensionată atât pre istoria, cât și post-istoria sa. Privirea contemplativă asupra operei de artă este inautentică, întrucât în operă trecutul își cheamă interlocutorul prezent
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii (Beschaulichkeit) contemplative a istorismului. Istoria este dialectică, iar aceasta înseamnă că opera de artă „integrează“ într-o manieră tensionată atât pre istoria, cât și post-istoria sa. Privirea contemplativă asupra operei de artă este inautentică, întrucât în operă trecutul își cheamă interlocutorul prezent. Istoria ia naștere în cursul unei experiențe care „construiește“ un timp „plin“, o formă vie: „der historische Materialismus [darstellt] eine jeweilige Erfahrung mit ihr [der Vergangenheit
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]