2,327 matches
-
însuși. Diferențele dintre orientarea tradițională și cea liberală sunt bazate pe modele diferite ale inteligenței și, în paralel, duc la schimbări inerente în evaluare. ÎNVĂȚARE INSTRUIRE Cercetare Repetare Învățare-gândire prin autoorientare Transmitere de informații IN OUT IN OUT EVALUARE paradigma contextuală psihometrică spirit inteligență IN OUT Sursa: Iucu, 2001. 6.3. Strategiile de evaluaretc "6.3. Strategiile de evaluare" Diversitatea situațiilor didactice, precum și varietatea obiectivelor evaluării presupun aplicarea unei strategii diferite. Aceste strategii sunt clasificate plecând de la două repere principale: cantitatea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la ideea de stil: aceasta a fost direcția, obsesia și principalul motiv de mândrie al scriitorilor menționați. Termenul trebuie înțeles în sensul cel mai larg posibil, ca formulă de restructurare, reinventare, simplificare și adâncire a demersului literar, pornind de la elementele contextuale la cele efectiv tehnice: Ingredientele necesare includ un cadru urban, o mânuire specific americană a limbajului, hotărârea de a folosi parcimonios dialogul și de a fi laconic în descrieri, în maniera lui Hemingway; trebuie să existe o interacțiune între amenințare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unde nu există locuri de joacă folosesc mai puțin pedepsele corporale. Activitatea profesională a părinților nu favorizează dispoziția de a aplica pedepse corporale, dimpotrivă. Aceasta arată că factorii care stimulează violența pot fi legați de situația socioeconomică a persoanelor. Ipoteza contextuală pe care am propus-o implică în primul rând factori individuali și psihosociali care se integrează într-o structură din ce în ce mai largă: se pornește de la factorii individuali (dispoziția de a pedepsi), către cei culturali (educația, percepția asupra violenței), trecând prin cei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Sage Publications, Newbury Park. Goodman, L.; Dutton, M.A.; Weinfurt, K.; Cook, S., 2003, „The Intimate Partner Violence Strategies Index. Development and Application”, Violence Against Women, nr. 2, pp. 163-186. Goodkind, J.R., Gillum, T.L.; Sullivan, C.M.; Bybee, D.I., 2004, „A contextual Analysis of Bettered Women’s Safety Planning”, Violence against Women, nr. 5, pp. 514-533. Heise, L., 1998, „Violence Against Women: An Integrated, Ecological Framework”, Violence Against Women, nr. 4, pp. 262-290. Mihăilescu, I., 1999, Familia în societățile europene, Editura Universității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
voalată În dezvăluirea traiectoriilor lor - ca să reluăm cuvintele lui Aloïs Hahn (1986). În interviurile pe care foștii nomenklaturiști ni le-au acordat, care este partea pertinentă a discursului lor, această pertinență care ne permite să-i Înțelegem Într-o situație contextuală, și nu reconstruită? Această Întrebare s-a aflat În centrul abordării noastre, iar aceasta trebuia, În mod necesar, să integreze coerențele afișate și ambiguitățile inevitabile. O frază ca aceasta: „Capitalismul deschis, modern, care să nu piardă din vedere soarta oamenilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Cunoștințele întrunesc o serie de caracteristici care trebuie să se ia în considerare în promovarea și utilizarea managementului bazat pe cunoștințe: sunt rezultatul acțiunilor umane; pot fi generate de indivizi sau grupuri; sunt partajabile; nu pot fi ușor stocate; sunt contextuale; sunt vehiculate sub o mare diversitate de forme și prin circuite variate; au valoare maximă, atunci când sunt aplicate. Dacă ne referim la apariția cunoștințelor, vom observa că ele au un parcurs interesant, trecând prin cel de date, apoi informații și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mă interesează pe mine?!” Ambele exprimări ne înfățișează distanța la care mă situez în raport cu conținutul datelor. Informațiile derivă din date și ele clarifică anumite aspecte de interes pentru mine sau îmi creează premisele pentru deciziile și activitățile desfășurate. Informațiile sunt contextuale, ele capătă semnificație într-o anumită conjunctură. Cunoștințele sunt elementele care condiționează activitatea și performanțele obținute. Ele sunt determinate de calitatea informațiilor obținute, dar și a interacțiunilor cu ceilalți membri ai organizației. Cunoștințele implică prelucrarea informațiilor și situarea lor într-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dimensiuni, cum ar fI: conținuturile; structura; stilul vorbirii; trăsăturile afective; motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cunoștințelor acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă a întrebărilor cercetării. Chiar și pentru cercetătorii cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
decât asupra uneia „holiste” înseamnă, de fapt, extragerea din povestea vieții a secvențelor relevante și neglijarea contextelor în care apar. Acest lucru poate ridica probleme; atunci când se propun interpretări, ar trebui să se țină seama și de factorii holistici și contextuali. În mod similar, odată ce vom acorda atenție „conținutului”, și nu „formei”, o sursă importantă de informații ar putea fi definitiv pierdută. Pentru o analiză ca aceea demonstrată mai sus, ajutorul suplimentar în desprinderea unei concluzii cât mai exacte ar putea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în rezultatele analizei mele. Operaționalizarea: măsurători Măsurătorile utilizate pentru evaluarea gândirii eficiente versus gândirea eronată au fost stabilite printr-un proces dialectic rezultat din îmbinarea cadrului teoretic propus de Frankenstein și poveștile vieții înseși. Am început prin
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
scuzei că a fost prost înțeles. Acest lucru ar putea însemna asumarea unei mai mari responsabilități vizavi de propriile păreri, dar nu este neapărat legat de capacitatea de a gândi independent. În cazul criticilor reținute, luarea în calcul a aspectelor contextuale ale situației respective ar putea diminua elementul critic în sine, dar ar indica, în schimb, faptul că a avut loc un proces calculat și perfect conștient utilizat în consolidarea unei opinii anume. Acestea fiind spuse, critica reținută nu este un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cu o dihotomie. Pentru culegerea datelor, trebuie să decidă cât de precise ar trebui să fie ele, cât de obiective, cât de reproductibile și cât de replicabile. Un alt set de întrebări se referă la cât de personală, autentică și contextuală ar trebui să fie căutarea datelor. Necesitatea alegerii (de exemplu, un chestionar versus un interviu nestructurat) nu dispare totuși odată cu această etapă. Așa cum am demonstrat, când se selectează niște date narative care urmează să fie studiate, analizarea lor poate fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus. Oricare ar fi calitățile sale, articolul nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ, vorbire indirectă; gestionarea informației - de la simplu la complex; saturarea contextuală: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, De ce?. Orice articol de ziar este un telefon matinal: scurt, dinamic, la obiect. Superficial și obosit, cititorul răsfoiește ziarul între două feluri de mâncare. Privirea lui se oprește asupra a ceea ce pare simplu, direct și interesant
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
semantică. Unele au nevoie de un determinant lămuritor (de exemplu, a intra). Altele își rezolvă insuficiența semantică prin context. Să comparăm: „Mergeam pe stradă, când, deodată, am intrat” și „M-am oprit în dreptul magazinului. Am intrat”. În absența unor repere contextuale puternice, echivocul se poate instala cu ușurință: „Sunt nouă în clasă” sau „Am un prieten de trei ani și vreau să mă căsătoresc cu el”. „De trei ani” poate să însemne: durata prieteniei, dar și vârsta prietenului. Dacă în limbajul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o artă complicată care implică cunoașterea interacțiunilor umane, ca și natura subiectului (personalitatea acestuia). Oferirea feedback-ului , adică crearea condițiilor pentru feedback , la fel ca și alte decizii în predare , este în mare parte un proces de rezolvare a problemelor contextuale. Dorințele celui ce învață și constrângerile practice ale momentului vor determina natura exacta a relației de interacțiune (profesor-elev). Definirea feedback-ului Feedback-ul poate fi definit ca informație asupra performanței , ca răspuns sau rezultat, care este dat sau menținut pentru
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
În cel din urmă caz, cunoașterea are, mai mult sau mai puțin explicit, un scop practic, rezultat din nevoi și imperative de ordin social. Cunoașterea devine consensuală (negociată cu beneficiarii, cu cei interesați de aplicarea și de efectele ei) și contextuală (generată și orientată de contextul aplicării). Distribuția socială a cunoașterii devine o realitate susținută în primul rând de diversificarea și multiplicarea ofertei în concordanță cu cererea. b) Transdisciplinaritatea nu înseamnă atât reunirea unor grupuri de specialiști din diverse domenii pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
contribui la stabilirea unui dialog echilibrat și a unei negocieri profitabile între latura socială și cea individuală, între dimensiunea globală și cea locală în configurarea identității constituie provocările educației din acest punct de vedere. Identitatea este, până la urmă, un proces contextual, o construcție care, cel puțin până la un punct, dispune de un anumit grad de flexibilitate. Procesele de identificare, dincolo de un eventual „nucleu” identitar, mai greu de atins și de transformat direct, se petrec la fel ca în jocul cu un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
câteva atribute esențiale ale curriculumului ca proces: Un curriculum trebuie să fie o modalitate de a traduce orice idee educațională într-o ipoteză testabilă în practică, invitând mai degrabă la testare critică, decât la acceptare. • Curriculumul are o puternică dimensiune contextuală; el nu este un pachet care trebuie aplicat ca atare oriunde, în orice clasă de elevi, ci necesită testare și verificare la nivelul fiecărei comunități de învățare. • Rezultatele prespecificate nu mai sunt acum elementul central și definitoriu al curriculumului; conținuturile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o varietate de oportunități semnificative de învățare, adaptate la nevoile și interesele elevilor. Elevilor li se oferă șansa de a face alegeri importante cu privire la ce învață, precum și la modul cum învață. (Meibach, Fredericks, Rothlein, 2002, p. 6) Descrierile sau definițiile contextuale, fie că fac referire la teme/proiecte cross-curriculare (Anglia, Olanda), teme transversale (Spania), probleme intercurriculare (Finlanda), conexiuni cross-curriculare sau instruire tematică (SUA), doresc să atragă atenția în general asupra acelorași probleme. Este vorba despre necesitatea trecerii la o abordare integrată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță de
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile de informare și din cele ficționale este tabelul 4. Tabelul 4. Categorii și contexte de semnificare Categorii contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mese rotunde sau coeditor al unor antologii critice consacrate problemei. Sinteza lui C. asupra modernității împlinește două dintre tendințele definitorii ale producției sale de anatomist și de istoric al formelor culturale: înclinarea nominalistă și, paralel, un perspectivism deschis către presiunile contextuale - în sens larg ideologice - exercitate asupra creației în diferite epoci. În ultima variantă, incluzând toate cele cinci chipuri, cartea pune ordine într-un domeniu unde pare a se fi înstăpânit babilonia (adică unde fiecare teoretician se exprimă în limba și
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
182-187 ~ și destin 31, 35-42, 183- 184, 187 Întrupare 92, 146-158, 161- 164, 173 înțelegere 21, 25, 84, 85, 136, 157, 170-171, 175 circularitate a ~ 130 limite ale ~ (vezi „limită“) moduri de ~ 20, 34, 48, 67, 122, 162 înțeles (sens contextual, mesaj) 21, 49 (n. 37), 60, 110, 135- 136, 140, 175 INDEX RERUM 207 208 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE J joc ~ gratuit (sau pur) 14, 28, 50, 127, 134, 136, 161, 163, 196 ~ al minții 192 ~ de limbaj 62
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
182-187 ~ și destin 31, 35-42, 183- 184, 187 Întrupare 92, 146-158, 161- 164, 173 înțelegere 21, 25, 84, 85, 136, 157, 170-171, 175 circularitate a ~ 130 limite ale ~ (vezi „limită“) moduri de ~ 20, 34, 48, 67, 122, 162 înțeles (sens contextual, mesaj) 21, 49 (n. 37), 60, 110, 135- 136, 140, 175 INDEX RERUM 207 208 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE J joc ~ gratuit (sau pur) 14, 28, 50, 127, 134, 136, 161, 163, 196 ~ al minții 192 ~ de limbaj 62
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]