1,040 matches
-
Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării Ah-hoc al Moldovei, în Buletinul ședinței Adunării Ad-hoc al Moldovei, nr.23, Iași, 1857, ședința din 20 dec. Lapedatu, Alexandru, Antecedentele istorice ale independenței române, Conferințe ținute la Ateneul Român, 1927. Maiorescu, Titu, Istoria contimporană a României (1866-1900), Ed. Librăriei, București, 1925. Idem, Însemnări zilnice (1855-1880) Vol. I, București, 1936. Mociu, Vasile, Crearea României moderne, în „ Studii și articole de istorie” volumul XI, București, 1968. Oancea, Gheorghe, Independența Românei, București, Ed. Politică., 1977. Pascu, Vasile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
memorandumul expunând cu însuflețire, dorințele românilor. Dar reprezentanții puterilor văzând stăruința rușilor în scopul de asigura o pace durabilă, înlăturând Rusiei o amintire penibilă în viitor, hotărî recunoașterea independenței României în condițiile retrocedării Basarabiei în schimbul Dobrogei. Titu Maiorescu, în Istoria contimporană a României (1866-1900), ni-l înfățișează pe Mihail Kogălniceanu la Berlin, unde în preziua deschiderii congresului, delegația română cere lui Bismark participarea la congres. Înainte de a primi un răspuns, Kogălniceanu, îi prezintă la 14/24 iunie un memoriu format din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării Ah-hoc al Moldovei, în Buletinul ședinței Adunării Ad-hoc al Moldovei, nr.23, Iași, 1857, ședința din 20 dec. Lapedatu, Alexandru, Antecedentele istorice ale independenței române, Conferințe ținute la Ateneul Român, 1927. Maiorescu, Titu, Istoria contimporană a României (1866-1900), Ed. Librăriei, București, 1925. Idem, Însemnări zilnice (1855-1880) Vol. I, București, 1936. Mociu, Vasile, Crearea României moderne, în „ Studii și articole de istorie” volumul XI, București, 1968. Oancea, Gheorghe, Independența Românei, București, Ed. Politică., 1977. Pascu, Vasile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
au prins în inima cea fragedă o mai adâncă rădăcină" (Gh. Asachi, Valea albă, în Scrieri literare, vol. II, București, 1956, p. 216); "Ca tigrul amenințat în vizuina sa, el aruncă un răcnet sălbatec" (Pantazi Ghica, Marele vistier Cîndescu, "Revista contimporană", I, 1873, p. 272). 53 DA, MDA și DELR nu au atestată această posibilă variantă. Toate aceste dicționare consideră că etimologia lui bodicăi este necunoscută. 54 Neatestat în dicționare, este inclus într-o viitoare notă lexicală. 55 De exemplu: "În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a simțit nevoia să abandoneze limba română pentru cea franceză, în aceeași modalitate oblică, primul, în timp ce îl traducea pe Mallarmé în română, al doilea, publi cînd un text în franceză într-o revistă românească (în 1925, Exercice de français, în "Contimporanul")! Și totuși, identitatea sa personală este deteritorializată. Călătoriile sale, fantomele trecutului, cronicile sale de lizieră nu mai vizau fondarea unui teritoriu al Eului, ci l-au determinat să creeze identități diasporice, compuse dintr-o multitudine de apartenențe. Și mai presus
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta română, Pagini literare, Noua revistă română, Luceafărul, Universul literar, Opinia, Lupta, Povestea vorbei, Revista contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, Editura Academiei, București, 1968. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, București, 1970. Vianu Tudor, "Ioan Slavici", în Arta prozatorilor români, Editura Contimporană, 1941; Opere, vol. 5, Studii de stilistică, antologie, note și postfață de Sorin Alexandrescu, text stabilit de Cornelia Botez, Editura Minerva, București, 1975. Vighi Daniel, Onoarea și onorariul: eseu monografic, Editura Cartea Românească, București, 2007. Vintilescu Virgil, Idila slaviciană, Editura
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de văzut și spațiul în care se întinde. 281 {EminescuOpXV 282} Toate instrumentele cari înmulțesc puterea noastră nu sunt decât lungiri ale organelor noastre, în sensul invers perspectivei - ocheane. Un astronom care-și pune ocheană e un animal cu creier contimporan și cu un ochi antediluvian. Cele 360 ale cercului sunt cele 360 zile ale anului egiptean. [2] Ochiul nu poate cuprinde decât o singură unitate, un cub oarecum de spațiu. De-aceea din momentul în care vei intra într-o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de la dânsele iarbă și turme de vite. Tot așa privim cu plăcere plăsmuirile celui mai mare poet pe care l-au purtat pământul nostru, plăsmuirile lui Shakespeare, și ne bucurăm de frumusețea lor atâta, ba poate mai mult încă decât contimporanii lui, și tot astfel privim statuele lui Fidias ș-ale lui Praxiteles, icoanele lui Rafael, și ascultăm muzica lui Plestrina. Tot astfel ne bucură portretul pe care-l face Grigorie Ureche Vornicul lui Ștefan Voievod cel Mare, încît simțim și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părțile pe cari, din cauze militare, turcii le ocupase, și permite mitropolitului Moldovei să alipească din nou, precum era din vechime, Basarabia la eparhia Hușilor, Hotinul la eparhia Rădăuților, Giurgiul și Brăila la eparhia Râmnicului. {EminescuOpX 57} Prin urmare Rumianțof, contimporan cu acele cuceriri, el însuși cuceritorul, știa mai bine ale cui erau acele locuri, știa mai bine că tătarii n-ar fi avut nevoie de mitropolit și de episcop, știa cu un cuvânt că locurile erau ale Moldovei. Cumcă această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Bulgariei, Dobrogea cu cetatea Silistra, Chilia cu gurile Dunării și țări tătărești nenumite mai de aproape. În această vreme Valahia întreagă, împreună cu toate posesiunile ei, se numea în bulele papale, în documentele cele scrise latinește ale domnilor, în scrieri contimporane: Basarabia. Una din aceste posesiuni a fost și acest lambeau de terre de pe care Rumianțof și Sumarov pretind a fi cules tătari de sub corturi. E destul a pomeni că, deși acea familie de Domni s-a stins în linie bărbătească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e boier mare la curtea lui Ieremia Movilă și partizan al Movileștilor, că Miron Costin moare de sabia lui Cantemir, că ei toți cunoșteau istoria colonizării tătarilor în Basarabia; ba, Miron Costin vorbește de ei cu acel ton nepreocupat al contimporanului, care nu găsește de cuvi[i]nță a mai esplica lucruri cunoscute de toată lumea; precum am vorbi noi astăzi de pahonții rusești prin gazete, fără a ne mai interesa cum au venit și cum se duc. Destul că, după ce vedem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
absența lui Dimitrie, suplinise postul (de dragoman) pe lângă Poartă și-a fost acuzat de a fi complice la trădarea sa în contra imperiului otoman. Iată dar sfârșitul binemeritat al aceluia care a trădat Basarabia pentru ca s-ajungă Domn, povestită de un contimporan, de un consul general englez care era la București în vremea tratărilor și, fiind interesată chiar Anglia la încheierea acestei păci, e sigur că trebuie să fi fost în cunoștință deplină despre toate firele care se torceau și se țeseau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și început în anul acesta publicarea operelor sale spurii. Pentru a reîmprospăta în memoria cititorilor noștri judecata despre valoarea prezumptivilor premianți retipărim parte din studiul de patologie literară intitulat Beția de cuvinte. [12 septembrie 1878] Beția de cuvinte, în "Revista contimporană? ". Studii de patologie literară de Titu Maiorescu. Iași, 1873. ["ASTĂZI SE DESCHIDE ADUNAREA... Astăzi se deschide Adunarea din Dealul Mitropoliei Guvernul, precum a zis-o organul fanariot, deși pregeta a-și aduna deputații săi ocupați cu interesele lor private, se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al lui Traian și deputat radical, a renunțat la tacâmul cu care l-o fi asteptînd la masa vecniciei venerabilul său părinte, Moișe Rosu sin Dreicop Leiba. [5 decembrie 1878] ["ÎNTR-UN STUDIU DE POLITICĂ... Într-un studiu de politică contimporană intitulat Martirii de la 48 și salvatorii de la 66 d. G. Mîrzescu espune pe 37 de pagine cicero istoricul scurt al ministerielor perîndate dela suirea Măriei Sale pe tron și până astăzi. {EminescuOpX 155} Nervus probationis espus în broșura d-sale este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiunea drumurilor de fier - din Italia se-nțelege. Iar nuanțele din Spania sânt pentru publicul nostru tot atât de interesante ca și nuanțele de partid din Afganistan și, fiind noi oameni buni, nu voim a ocupa până și această branșă a istoriei contimporane, care poate fi atât de folositoare pe viitor organului, aliat cu noi; destul numai că nici aicea nu e vorba de centru. Singura țară, în care există două centre și a căror maimuțare, cam incoloră, vor fi precum prevedem și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și-i supune jurisdictiunii bisericești a patriarhului din Ohrida. De aci bulgarii au stat în atârnare completă de împărăția bizantină o sută șaptezeci de ani. După asta, adecă la 1186, apar în scenă frații Petru și Asan. După mărturia tuturor contimporanilor fără escepție, ei erau români, poporul lor - românesc, limba lor - românească. Elementul românesc era atât de răspândit în suta a douăsprezecea și pîn-într-a cincisprezecea încît Tesalia actuală se chema Marea Românie, (??? ) Etolia - România Mică; Epirul - Țara Vlahioților; Moesia - România Albă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pocite, făcîndu-și complimente unul altuia și numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista și de a despera de viitorul omenirii daca n-ai ști că după o sută de ani, de pildă, peste amândouă despărțămintele geniilor contimporani, peste balamuc și pușcărie, va crește iarbă și că în amintirea generației viitoare toate fizionomiile acestea vor fi pierit fără de nici o urmă, ca cercurile din fața unei ape stătătoare. Garanția învingerii adevărului și binelui în lumea aceasta este moartea. Daca moartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă o deplină espresie a Suveranității lor. De aceea dar repetăm că voința dobrogenilor este consultabilă, oricare ar fi gradul lor de cultură, oricare tendențele. Aceasta este atât de adevărat încît exemplele voinței negative ale popoarelor împlu și astăzi istoria contimporană cu pagine sângeroase. Mohametanii din Bosnia nu vor unirea cu Austria și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi citați ca modele de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne încălzește, căci este sincer, adevărat, energic, s-arată cu acea neșovăire de care ne minunăm în caracterele anticității. Dumnezeu a fost îndurător și l-au luat la sine înainte de a-și vedea visul cu ochii, înainte de a vedea cum contimporanii care au copilărit împreună cu dânsul și în cercul lui de idei le-au exploatat pe acestea ca pe o marfă, cum a introdus formele goale ale Occidentului liberal, îmbrăcînd cu dânsele pe niște oameni de nimic. El s-ar spăimânta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
inteligența și caracterul unui om. Acest criteriu al timpului aparține însă trecutului. Din trecut s-a ales d. Brătianu șef de partid, iar Serurii și Caradalele plebe, din trecut s-a ales d. Catargiu șef de partid din miile de contimporani cu cari a copilărit și cari au rămas necunoscuți. Dar oare tânărul Costinescu are dreptul de a pretinde să fie măsurat cu aspra măsură a trecutului? Născut alături cu liceul și cu universitatea, n-a avut tânărul unde-și căpăta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Oxford și din Cambridge au trebuit să fie plătite în măsuri de grâu de-o calitate hotărâtă. Oameni eminenți, {EminescuOpXII 102} precum cancelarul Burleigh și secretarul de stat Smith, luară inițiativa acestui act de prevedere, pentru că, luminați prin esperiența contimporană, ei pricepură că banul reprezenta mult mai imperfect decât grâul o sumă fixă de obiecte de consumațiune când e vorba de-o serie indefinită de ani. Era în toiul perturbațiunii produse prin mina de argint de la Potosi. Legea datează din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
agentului nostru diplomatic în acel timp la St Petersburg și ar fi de datoria ministrului respectiv de-a constata modul prudent și statornic cu care generalul Ioan Ghica și-a împlinit însărcinările sale. Astfel nu e act al istoriei noastre contimporane, de [la] 1857 începînd, la care generalul Ion Ghica să nu fi luat parte, nu e volum al Cărții Verzi, editate de Ministerul nostru de Esterne care să nu conțină mărturisiri de patriotismul, activitatea și talentul diplomatic al răposatului. Săvârșit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de mizerie sau de privațiuni. Unul singur, un militar, s-a stins de nostalgie și de dorul copiilor. Alții, daca i-a odihnit D-zeu, aceasta s-a întîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina credem a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nicea? Este adevărat că d. Cernătescu a susținut că nici os din oasele lui Huniade n-a existat când Soliman a mers să ia Belgradul? șicana ar consista, după amicul nostru, în imposibilitatea întrebărilor, de vreme ce nici Soliman n-a fost contimporan cu Huniady, nici s-a încheiat vro pace la Nicea. {EminescuOpXII 196} Înainte de toate, care Soliman și care Nicee? Observația aceasta ar avea cuvânt daca întrebările i s-ar fi pus unui elev de liceu. Un atare sau un om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]