1,033 matches
-
se referă la stilul cognitiv implicat în creativitate, rezolvare de probleme și adoptarea deciziilor. El își găsește utilitatea și în situațiile de rezolvare a conflictelor, în gestionarea schimbării, în management etc. Conform acestei teorii, indivizii se pot plasa pe un continuum care are la extreme tipul adaptativ și tipul inovativ. Iată care sunt caracteristicile celor două stiluri cognitive în opinia lui Kirton: Adaptativii: * realizează progresul, schimbarea, consolidând-o; * cunosc regulile, le acceptă, le respectă și le valorifică; * sunt preocupați de perfecționare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
modele teoretice. Probabil cea mai cunoscută clasificare este cea realizată de R. Lippit și K. Lewin, care stabilește cele trei stiluri manageriale deja consacrate: autoritar, democratic, laissez-faire. Un alt exemplu, ilustrativ pentru relația stil de conducere-performanță, este "modelul unidimensional" sau "continuumul stilurilor de conducere", elaborat de J. Tannenbaum și L. A. Schmidt și care are drept criteriu clasificator autoritatea managerului. În opinia celor doi câmpul de autoritate a managerului scade pe măsură ce crește libertatea subordonaților. Astfel, pe continuum-ul autoritar-democratic se delimitează șapte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conducere-performanță, este "modelul unidimensional" sau "continuumul stilurilor de conducere", elaborat de J. Tannenbaum și L. A. Schmidt și care are drept criteriu clasificator autoritatea managerului. În opinia celor doi câmpul de autoritate a managerului scade pe măsură ce crește libertatea subordonaților. Astfel, pe continuum-ul autoritar-democratic se delimitează șapte trepte în care: managerul ia decizii și le anunță; managerul ia decizii și "le vinde"; managerul prezintă ideile și invită la întrebări; managerul prezintă o propunere de decizie ce va fi dezbătută; managerul prezintă problema
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Insuficiența cardiacă cronică: spectru etiologic, particularități de diagnostic și tratament 26.1. Introducere, epidemiologie Insuficiența cardiacă (IC) reprezintă, în continuumul cardiovascular, stadiul final al evoluției bolilor cardiovasculare. Este o boală cronică, progresivă și reprezintă, în țările dezvoltate, cea mai frecventă cauză de mortalitate, morbiditate și spitalizări (1). IC este o boală a vârstnicului. În Statele Unite, vârsta medie a bolnavilor cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
Embolia pulmonară 32.1. Magnitudinea problemei. Repere epidemiologice Tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară reprezintă un continuum al tromboembolismului venos, cu importanță crucială la pacientul vârstnic, având în vedere provocările diagnostice și terapeutice pentru clinician. Diagnosticul emboliei pulmonare la vârstnici reprezintă o provocare datorită incidenței crescute a afecțiunii, comorbidităților care pot masca simptomatologia bolii, semnelor clinice nespecifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
arguments systems concerniung machining dynamics system. Internat (în colaborare). Congress on Theor. and Appl. Mechanics, Delft (Holland), 1976. 441. Performance cvriteria of the adaptive control of machine-tools (în colaborare). Proc. VI Canadian Congres on Appl. Mechanics, Vancouver, B.C., 1977. 442. Continuum mechanaics asymmetric stress fields. Proc. Fifth World Congres son Theory of Machines and Mechanisms, 1979 (4pp). III.3. Articole despre conferințe și congrese științifice internaționale, despre probleme ale dezvoltării învățământului și cercetării tehnice 443. Dezvoltarea învățământului tehnic superior din Moldova
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
ulcer de stres, hemoragie digestivă superioară), alterarea funcției hepatice și în final la disfuncție/insuficiență multiplă de organe. Sindromul post-by-pass cardiopulmonar a fost descris prima dată de Kirklin și implică răspunsuri sistemice umorale și celulare. Acest sindrom există ca un continuum, de la leziuni moderate până la severe, corelate cu durata perioadei ischemice intraoperatorii [1]. Activarea reacției inflamatorii în timpul intervențiilor chirurgicale cardiace, cu utilizarea circulației extracorporeale este un proces complex, persistent, care poate să se producă în timpi diferiți, prin mecanisme diferite, trigger
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
consum). Un alt model pe stadii sau etape este modelul etapelor motivaționale multicomponente (Werch și DiClemente, 1994, pp. 37-46), bazat pe stadiile schimbării ale lui Prochaska și DiClemente (1983, pp. 390-395, 1992, pp. 184-218). Pentru Werch și DiClemente există un continuum de stadii, pornind de la non-utilizarea drogurilor până la consumul continuu: - precontemplarea, când nu se ia în considerare utilizarea de droguri; - contemplarea, când se gândește în mod serios inițierea consumului; - pregătirea, când se ia în considerare utilizarea drogurilor într-un viitor imediat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
C, TBC și alte boli infecțioase, consilierea pentru sprijinirea pacienților, în schimbările comportamentale cu risc pentru ei înșiși și pentru alții; * recuperarea este un proces pe termen lung și necesită multiple tranșe de tratament. Literatura de specialitate arată necesitatea unui continuum de tratament ce începe cu prevenirea timpurie și campanii de sensibilizare, conștientizare, continuă cu identificarea tipului de tratament impus de fiecare caz în parte și se încheie cu monitorizarea ce are ca scop reintegrarea socială a individului. Pandina (1986) identifică
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
implicați în consum. Caracteristicile unice, specifice ale adolescenților consumatori sau dependenți de substanțe trebuie avute în vederea atunci când se construiește o metodă de intervenție. Specificitatea intervenției și metoda de tratament este dată de fiecare etapă a consumului. Putem vorbi de un continuum de tratament, mai ales în condițiile în care individul poate reveni oricând la etapa anterioară. Ținând cont de faptul că România are puține servicii de tratament a dependenței psihice prin intermediul comunităților terapeutice, recăderile în rândul consumatorilor sunt foarte frecvente. Sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de zi. Nivelul cinci de intervenție presupune instituționalizarea cu modalități diferite de tratament. Dacă intervenția are succes individul urmează următoarele nivele care presupun reabilitarea sa prin centre de reabilitare, programe de monitorizare și reîntoarcerea în familie. Acest model este un continuum de tratament deoarece oricând individul poate să revină la unul din stadii. Serviciile oferite trebuie să fie accesibile, confidențiale și să nu stigmatizeze. Personalul, care lucrează în instituții de reabilitare a consumatorilor de droguri, trebuie să fie flexibil, să arate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
le experimentează. Astfel indivizii cu autism evidențiază ca problemă majoră percepția, idee susținută și de unii autori ai unor lucrări care consideră că autismul se raportează la dificultățile de procesare senzorială. Temple Grandin afirmă că există pentru majoritatea autiștilor un continuum de probleme de procesare și susține ideea existenței și eficienței integrării senzoriale ca metoda de intervenție pentru aceștia. Ea susține, de asemenea că masajul, stimularea senzorio-motorie contribuie la reducerea sau chiar eliminarea automutilării, fără a fi necesare medicamentele și cosideră
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Astfel, un studiu foarte util este acela realizat de către Jacqueline Picoche și Marie- Luce Honeste, care, polemizând implicit cu teoria "metaforei moarte", se concentrează asupra unui fenomen pe care cele două autoare îl numesc "trezirea metaforelor adormite": Există, desigur, un continuum cu praguri mobile nu doar între mișcările de gândire fără figură și mișcările de gândire purtătoare de figuri, dar și între figurile vii, figurile stinse și non-figuri. O metaforă încă vie pentru un vorbitor poate fi pe de-a-ntregul moartă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
in a Definition of the Proverb Genre", în Wolfgang Mieder (ed.), Cognition, Comprehension and Communication: A Decade of North American Proverb Studies (1990-2000), Schneider Verlag Hohengehren, Baltmannsweiler, 2003, pp. 571-601. Wood, David (ed.), Perspectives on Formulaic Language. Acquisition and Communication, Continuum, Londra/New York, 2010. Wray, Alison, Formulaic Language and the Lexicon, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Wray, Alison și Michael Perkins, "The Functions of Formulaic Language. An Integrated Model", în Language & Communication, vol. 20, nr. 1, 2000, pp. 1-28. Zafiu, Rodica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 37. 403 "Un referent (r) este orice lucru la care ne putem referi sau despre care putem vorbi, fie el un obiect real, un eveniment, o idee sau un obiect ficțional, non-existent./ Un cadru de referință (cr) este orice continuum semantic alcătuit din doi sau mai mulți referenți despre care vorbim: poate fi o scenă în timp și spațiu, un personaj, o ideologie, o dispoziție, o stare de lucruri, o intrigă, o politică, o teorie, psihanaliza, vântul care trece prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
v. cap. 5), dar și în cea a instaurării (v. cap. 4). O asemenea dimensiune se concentrează asupra rapoartelor dintre instituțiile publice și societatea civilă și se poate dispune simetric de-a lungul "axei" autonomie/control. Cu precizarea că acest continuum are diferite dimensiuni interconectate 23, se pot distinge patru posibilități sau tipuri: c.1. Autonomie; c.2. Semi-autonomie; c.3. Semi-control; c.4. Control. Simplificând prezentarea, în societate există autonomie față de instituțiile publice, incluzând partidele, în momentul în care avem
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
segment coerent și dominant, guvern-partid sau partid dominant, un lider puternic și un guvern monopartinic; poate exista, de asemenea, o autonomie relativă a societății, mai mult sau mai puțin accentuată, care impune condiții instituțiilor. Analizând modelele "nemajoritare" putem stabili un continuum între doi poli: democrația proporțională și democrația conflictuală. Democrația proporțională beneficiază de o coerență fundamentală între trei grupuri de variabile. Într-un sistem parlamentar, ales printr-un sistem proporțional, se creează un sistem multipartid destul de omogen, rezultatul cel mai evident
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe semnificative de sincronizare în cea ce privește introducerea controlului parlamentar asupra executivului. În această privință se poate vorbi de două modele (aflate la doi poli opuși) ale unui posibil continuum: modelul englez, de care se apropie Belgia, Țările de Jos și Norvegia, caracterizat de introducerea principiului de "responsabilitate" înaintea celui de "extindere" graduală a sufragiului, și modelul german, conform căruia introducerea sufragiului universal masculin precede celui de-al doilea principiu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
am realizat-o cu alte ocazii (Morlino, 1998) subliniază utilitatea folosirii atât a datelor calitative, cât și a celor cantitative, pentru a monitoriza diseminarea atitudinilor și a comportamentelor legate de legitimitate și consens din rândul maselor. Apare astfel un singur continuum care va genera o legitimare limitată, restrânsă, sau, mai degrabă, exclusivă, în sensul că sectoare întregi ale elitelor - uneori foarte importante în termeni de putere economică, de influență sau, pur și simplu de resurse - nu acceptă instituțiile democratice, acestea fiind
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unul singur, reprezentat de relația continuum-dominio-neutralitate. Astfel, la o extremă există un dominio (de o intensitate mai mare sau mai mică) asupra societății, exercitat prin organizațiile de partid, gatekeeping, clientelism și diferite acțiuni ale corporatismului; la cealaltă extremă a aceluiași continuum avem o societate civilă mai activă, autonomă, cu o articulare scăzută a organizațiilor de partid, cu o prezență limitată sau chiar cu absența altor "ancore" (prin urmare, cu o autonomie largă față de instituțiile de stat și de partid a intereselor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în G. Sartori (ed.), Il Parlamento italiano 1946-63, Napoli, Esi. Pridham, G., 1994, Democratic Transitions in Theory and Practice: Southern European Lessons for Eastern Europe, în Pridham și Vanhanen [1994]. 2000 The Dynamics of Democratization: A Comparative Approach, London - New York, Continuum. Pridham, G. și P.G. Lewis, 1996, Stabilizing Fragile Democracies: Comparing New Party Systems in Southern and Eastern Europe, London - New York, Routledge. Pridham, G. și T. Vanhanen (eds.), 1994, Democratization in Eastern Europe: Domestic and Internațional Perspectives, London, Routledge. Przeworski, A
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Mead, The Theosophical Publishing Society, Londra and Benares, 1906. Hyppolite, Jean, "Aspects divers de la memoire chez Bergson (Various Aspects of Memory în Bergson)", (1949), Appendix ÎI, în Leonard Lawlor, The Challenge of Bergsonism. Phenomenology, Ontology, Ethics, traducere de Leonard Lawlor, Continuum, Londra, New York, 2003. Jacobs, Robert D., Poe, Journalist & Critic, Louisiana State University Press, Baton Rouge, 1969. Kant, Immanuel, The Critique of the Power of Judgment (1790), Paul Gyer (ed.), Translated by Paul Gyer and Eric Matthews. Cambridge University Press, Cambridge
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]