2,692 matches
-
dotați uneori Cu ascunse, cu false erori, Inegali și mereu diferiți, Reuniți și apoi definiți De aceea trăim tolerând Diagramă iubirii trasând... Viețuim căutând cu ardoare O mulțime de numere pare.. Perechea din rai Atât aș dori să mă pot contopi Cu pasul, cu gândul ce-l ai zi de zi! Să fim pe un ceas o secunda-amândoi, Să nu ne simțim doi pierduți într-un roi. Aș vrea să vibram simultan pe o coardă, Prin frunze o toamnă conturul să
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
și asupra Ta, Prea Bună,/ aruncă glodul greu, de vorbe crunte./ Cum stai între femei înlăcrimată/ pe Tine Maica celui Răstignit,/ Te-a arătat ducând, abia simțit,/ spre Golgota, o Cruce luminată.(Spre Gogota). Un amestec de arome s-a contopit pe chipul ei de Doină, învăluindu-i mirarea în bulgării din zori (Zorica). Vibrarea a pus rămășag pe mirajul luminii, ca izvorul de viață zburat în cuib de cuci. Pe covorul răbdării și-a mânat bidivii gândului în trap de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cerul”... toate acestea, în superbul decor al anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( „Hotărâre”). „Întinerind” odată cu primăvara, Marina Glodici asemenea unui „mugur ce zâmbește/ Către razele de soare”, asemeni florilor ce te îmbie cu ale lor miresme la visare și iubire, se contopește întru totul cu anotimpul căruia îi atribuie meritele renașterii și care este, pe bună dreptate „Al cerului cadou”. „Renasc în fiecare zi pentru dreptate / Și pentru mila oamenilor ce-i iubesc/ Și n-am să las din mâna mea condeiul
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
din retortele propriei sensibilități. Prima plachetă publicată într-un volum colectiv se intitula „Cea mai tânără Ecaterină” (Ed. Junimea, Iași, 1975). Suntem avertizați și prin titlu că ne aflăm pe teritoriul viziunilor feminine. „Baladă” definește un tip de femeie ideală, contopită la modul panteist cu elementele naturii. Iar poemul „Rochiile”, însuflețit de freamătul unui erotism discret și sugerând carnalități îndepărtate, era deja o frumoasă promisiune poetică. Volumul „Drumuri” (Ed. Eminescu, București, 1977), pare să acorde încă prioritate feminității feciorelnice, uluită de
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
tristețe pentru că exprimă o putere nesecată de a îndrăzni aventura începuturilor, căci, doar cine a iubit cu intensitate atinge apogeul suferinței. “Tălmăcirea iubirii” în concepția Leliei Mossora: speranță devenită motivația de a trăi, emoție infinită într-un suflet nemărginit, iluzie contopită cu reveria; tăcere aleasă ca aliat de încredere pe drumul speranței și întrevăzută ca unică opțiune sigură pentru ca cel ce speră să nu fie descumpănit - tăcerea adună strigăte, tălmăciri, frământări dar nu e niciodată sinonimă cu muțenia, găsindu-și ecoul
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
și plăcut iar noi am hotărât să privim cum se reflectă stelele în apa Mării Baltice. Stăteam lipiți unul de altul și de undeva, din străfundurile atingerii noastre, o chemare ne a zis să rămânem așa, veșnic unul în altul regăsiți, contopindu ne dragostea în semnele mării ce rămâne între maluri când furtuna o îmbrățișează cu farmecul ei Până dimineață concepusem, déjà, primul nostru copil. Îi vedeți numele înscris aici în această piatră a veșniciei. Apoi, am mers la Biserică. Ne am
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
priveam extaziat cum lua naiul de fiecare dată ca pe o un odor sfânt (la fiecare nouă partitură). Devenea o ființă zeificată, (ochii îi străluceau ca doi luceferi) de armoniile celeste care-l putau pe aripi de dor și se contopea trup și suflet în dulci acorduri dumnezeiești. Urca spre nemurire ca o pasăre măiastră pentru a-I duce bunului Dumnezeu cântec de slăvire și să primească în dar mântuirea întru Hristos. După aproape trei ore neîntrerupte (mi-am permis să
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte cînd ne scăldam în voluptățile cearceafurilor albe sau în răcoarea cristalină a lacului de la Mogoșoaia, ardeam ca două lumînări de dor, nereușind să ne contopim pentru totdeauna unul într-altul - dorința dintotdeauna a îndrăgostiților eterni, sau poate visul primordial al hermafrodiților, despre care eu credeam că populau Edenul, pentru că așa se explică modul în care Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
ținea sub feeria serii ți-am atins privirea ai tresărit din visul tău alb te-am trezit mi-ai zâmbit ușor o mică flacără în inimă am simțit apoi un pas spre tine am găsit un altul imediat s-a contopit lângă tine am venit cu pașii mei plutind din miazănoapte cu soarele ce-mi contura cu ultimele lui raze trupul încălzit și chipul de îndrăgostit palmele ni le-am atins între ele trandafirul roșu aprins și-a lăsat tot misterul
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
lacrimi fierbinți au coborât în liniștea serii odată cu sărutul nostru mult așteptat ce apăsat între noi s-a strecurat într-un freamăt al buzelor ce au pictat dorința noastră în sufletele noastre abia trezite sub ploaia lacrimilor noastre s-au contopit trupurile acum unite într-o îmbrățișare vie luna răsărea cu razele ei șoptite ne răsfăța în depărtare se auzea un vals doar noi mai eram pe punte și luna ce ne privea cu mantia ei de lumină ne acoperea dragostea
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CHIROMANȚIE Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului dă-mi mâna ta să se contopească în mâna mea să ne unim liniile iubirii să le simțim reverberațiile și apoi să le măsurăm temperatura... să aruncăm privirea în apele line din căușele palmelor să ne citim liniile vieții în cercurile concentrice ca inelele din trunchiurile copacilor
CHIROMANŢIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359621_a_360950]
-
băga unghia-n gât”. La fel ca și la Cezar Ivănescu, și Grigore Vieru încearcă să-i acorde morții însușiri antropomorfice: o ființă, având mamă, copii, eventual o casă, o gospodărie la care trudește toată viața. Ontologic și metafizic se contopesc în aceste versuri simple, de cea mai pură factură filosofică, prin care poetul își întreabă moartea: „Dar ce ai face tu și cum ai trăi?” Sfâșierea provocată de moartea mamei echivalează cu o înjumătățire, o rupere din propriul trup. La
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
curand având ziua de naștere și intervenind acele bilanțuri prin prisma unor aduceri aminte, mi-am dat seama ce mă face să simt că sunt util, să simt că trăiesc cu adevărat pe acest pământ... cand emoțiile omeniei altora se contopesc cu cele proprii, umanitatea contopindu-se în grade universale. Se spune că dacă ajuți pe altii înveți cel mai bine să te ajuți pe tine. Întocmai, dacă cumva am reusit vreodată să mă ajut și să-mi caut a nu
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
și intervenind acele bilanțuri prin prisma unor aduceri aminte, mi-am dat seama ce mă face să simt că sunt util, să simt că trăiesc cu adevărat pe acest pământ... cand emoțiile omeniei altora se contopesc cu cele proprii, umanitatea contopindu-se în grade universale. Se spune că dacă ajuți pe altii înveți cel mai bine să te ajuți pe tine. Întocmai, dacă cumva am reusit vreodată să mă ajut și să-mi caut a nu-mi fi încălcate drepturile, aceasta
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
fluid si diafan peste frunzele galbene si umede scuturate aseară de un nebun care voia sa grăbească arderile toamnei doar fantomele iubirii noastre merg ținându-se de mijloc cu duioșia și tandrețea răniților care se sprijină unul de celălalt se contopesc una în trupul alteia lăsând dâre de lumină in amurgul sidefiu din când în când se opresc încercând un sărut timid sub același copac... pe aceeași bancă... (între timp noi doi cuminți, stingheri și dureros de reali îmbătrânim zadarnic și
VIAŢA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359237_a_360566]
-
sorb timpul cărunt. Nici nu e cântec mai trist ca siajul navei mele... Trupul tău în falduri albe plutea-n ceață așteptând, Aveai pe cap tiară sfântă din tremurătoare stele, Și într-un palid chip de înger noi ne-am contopit plângând. E doar ecou întârziat acest drum nestăpânit, Și-o tăcere unde arde albatrosul meu rănit. 24.12.10 Căutător de drum 37 După o idée de Adrian Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
sorb timpul cărunt. Nici nu e cântec mai trist ca siajul navei mele... Trupul tău în falduri albe plutea-n ceață așteptând, Aveai pe cap tiară sfântă din tremurătoare stele, Și într-un palid chip de înger noi ne-am contopit plângând. E doar ecou întârziat acest drum nestăpânit, Și-o tăcere unde arde albatrosul meu rănit. 24.12.10 Căutător de drum După o idée de Adrian Păunescu Încă rătăcesc ca „ Ion cel fără de mormânt” Dincolo de bornă și părăginit pământ
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
care a semnat scenariul de la „Aferim”. Bogdan Mirică a câștigat anul acesta, la Cannes, premiul criticilor de filme, FIPRESCI, pentru thrillerul „Dogs”, un film de debut „foarte sigur”, după cum îl descrie The Screen Daily, în care „tensiunea pare că se contopește, la nivel molecular, cu căldură oprimanta”. Un film în care ritmurile de țară sunt foarte lente, dar care „nu lâncezește niciun moment”.
Filmul românesc, în cronicile străine de acum 10 ani și în cele de astăzi () [Corola-blog/BlogPost/338689_a_340018]
-
fi tată și fiică (Prea merg tandru-n așa fel!) Când o prinde și-o ridică De sub sâni, de mijlocel ! Merg ce merg, pân' se oprește Mersul dintr-al lui delir ! Ei pe buze-i înflorește Roua lui de trandafir! Contopiți pe veșnicie Ca și floarea-,n zori, de tei, Doar dorința reînvie : EA pe-a lui și EL pe-a ei! Și-mbătați de fericire S-au lăsat conduși de val... EL visa la nemurire EA să zburde pe un
EL ȘI EA SAU... EA ȘI EL ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340254_a_341583]
-
de propriul arheu" (Omul din oglindă 19). Mă gândesc și la arhiființa, care pare un termen filosofic, rece, dar, în contextul operei, se apropie, ca structură, de arhi-amintire, iar ca sens, de arheu... De ce arhi- și nu arhe-? E.D.: Am contopit arhe- și arhi-. Pentru a denumi o supra-amintire străveche, eternă, situată în timp, și atât. Timp absolut. Care, de fapt, nu există. M.-I.B.: Și contopirea prefixelor e un act de creație. E.D.: Poezia evocă ieșirea eului din iluzia
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
Toate Articolele Autorului Misterul își deschide orizontul spre tărâmul necunoscut al speranței, confundându-se cu o grădină precum un Eden... Ne-amintește de trecerea timpului într-o supraviețuire ce-nfățișează călătoria spre-un larg ecou fragmentat de rostiri fugare... Se contopește-ntr-un izvor de cunoaștere, lăsând urme adânci în însemnări scrise pe pietre de alabastru... Viv Referință Bibliografică: Viviana Milivoievici - Alabastru... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1873, Anul VI, 16 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ALABASTRU... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340398_a_341727]
-
Discursul epic devine exclusiv moral, liber prozodic, cu un vibrato emoțional și educațional constant; efectul paradoxal al acestei atitudini critice impune un motiv de bază etico-social frizând un impresionant umanism.[...] Tonul concesiv, fără excese de moralism, este solemn, fără rigidități, contopindu-se în miracolele unei lumi metafizice cu declinări profund altruiste. Reflexivitatea lexicală este deosebit de melodioasă, punând în evidență sentimentul de instinct matern într-o continuă eflorescență al Emanuelei, dominat de o iubire filială suavă și divină.[...] O altă calitate a
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
cunosc sufletele oamenilor și să mă recunosc pe mine în fiecare om întâlnit, să mă redescopăr câte puțin în fiece clipă. Poezia mă echilibrează, mă alină, menținând verticalitatea, a mea și, de ce nu, pe a celor ce simt atingerea cuvântului contopit cu neuitarea.“ Înzestrată cu un talent înnăscut și cu un simț al măsurii și al muzicalității, poeta este capabilă să abordeze în poeziile sale orice temă, cu aceeași iscusință demnă de invidiat. [...] Frumoase și originale metafore găsim și în poeziile
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
ademenitoare. Elena Armenescu îi poruncește celui iubit „Rostește-mă”! și devine șoapta lui de iubire. Nicu Dorofteanu dansează tangourile iubirilor trăite de ființa umană. Georgeta Blendea Zamfir trăiește momentul așteptării iubitului ca pe o sărbătoare a naturii. Florin Grigoriu se contopește total cu ființa iubită în starea de dumnezeire. Ingrid Cosma devine o statornică îndrăgostită și prezintă lumii frumusețea cuplului de îndrăgostiți nins de flori de cireș. Victor Gh. Stan este creator de sextină, strofă ce devine cântec al unei clipe
ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340463_a_341792]
-
-l către deznodământul știut. Unde s-a produs ruptura atunci? Am visat prea mult sau ne-am înfipt prea adânc picioarele în pământ? Am eșuat în tentativa de a construi un destin compozit în care cele două extreme să se contopească? Ne-am lăsat furați de miraje când trebuia să fim credincioși rațiunii și am renunțat să mai credem tocmai când eram pe punctul să întoarcem soarta în favoarea noastră? Unde am putea afla un răspuns? Cine ne-ar putea arăta cât
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]