828 matches
-
familia mirelui și cea a miresei, deși participă Împreună la aceeași ceremonie, nu se pot amesteca și, până la Închegarea relațiilor, doar se alătură. Vechiul cartier se retrăsese dincolo de umerii arși de soare ai clădirii În care locuia Kuznețov, susținuți de contraforți puternici, deasupra cărora ferestruicile mansardelor păreau locașuri de tragere. Era o construcție Înaltă de șase etaje, având lungimea și soliditatea unui zid de apărare. Câteva sarcofage tubulare din sticlă Întunecată ocupaseră deja poziție pe o colină din apropiere. În celălalt
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea lui Dosoftei mitropolitul? Nu mai există
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Histoire de la nation roumaine, Paris, 1994. 8 Idem, Les avatars..., p. 50. 9 M. Borșan, Considerații asupra unei apariții editoriale, în Adevărul de Cluj, VI, 219 (10-12 sept. 1994), p. 5; Florin Platou, Un eseu francez despre națiunea română, in Contrafort, III, 4, apr. 1996, p. 6, 14. 10 Catherine Durandin, Histoire de la nation roumaine, p. 29-33. 11 Cf. Frederick Kellogg, A History of Romanian historical writing, Bakersfield/Co, 1990. Versiune românească: O istorie a istoriografiei române, lași, 1994. 12 Catherine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1991, 8; Andreea Deciu, Portretul artistei în tinerețe, RL, 1994, 23; Ioana Pârvulescu, Vârste pe pânza vremii, RL, 1994, 25; Ion Pop, Tinerețea, ce alternativă!, VTRA, 1994, 8; Ioan Moldovan, „Juventus”, F, 1995, 3; Vitalie Ciobanu, Făpturile care am fost, „Contrafort”, 1998, 1-2; Andreea Deciu, Cititor cu ziua, „Vineri”, 1998, 4; Dan C. Mihăilescu, Sorbitor, „22”, 1998, 10; Emil Brumaru, Declarație de lectură, „Monitorul” (Iași), 1998, 66, 72, 78; Svetlana Cârstean, Simoniada, „Dilema”, 1998, 307; Mihai Dragolea, Din interes pentru viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Litere din Iași. Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003" din Franța, "Wienzeile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Debutează cu versuri în limba germană în "Neue Literatur" (1985), iar în limba română în "Dialog" (1987) și editorial cu volumul despre calitatea unui timp (1999). Publică poeme în reviste din țară și din străinătate: "Contrafort", "Dialog", "Orizont", "Timpul", "Vatra", "Neue Literatur" (Graz), "Wienzeile", "Südostdeutsche Vierteljahresblätter" (München), "Symposion" (Freiburg im Breisgau) ș.a. Cărți de versuri: despre calitatea unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999; țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011. Traduce în limba
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestui poet ce pare a-și juca, abil, propria marginalitate, se întoarce, mai ales când e vorba să sancționeze impostura celor postați "la centru" (nu numai social, ci și literar vorbind), în energie pernicioasă. Referințe critice (selectiv): Ovidiu Nimigean, în "Contrafort", nr. 7, 1996; Al. Călinescu, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; Mariana Codruț, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 9, noiembrie 1999; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie 1999; Nicolae Busuioc și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din 1993) și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. Debutează cu versuri în "Cronica" (1976) și editorial cu Măceșul din magazia de lemne (1982). Colaborează cu poeme, proză, recenzii, tablete și traduceri la "Convorbiri literare", "România literară", "Vatra", "Cronica", "Dialog", "Contrapunct", "Contrafort", "Sud-Est", "Dilema", "Timpul", "Observator cultural", "Viața românească", "Monitorul", "Ziarul de Iași". Cărți de versuri: Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Editura Junimea, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, Cartea Românească, București, 1989; Existență acută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Eseu despre textul poetic. II, 1987; Traian T. Coșovei, în "Contemporanul", 13 decembrie 1991; Florența Albu, în "Viața românească", nr. 7-8, 1995; Ovidiu Nimigean, în "Obiectiv", 8-9 decembrie 2001; Tudorel Urian, în "România literară", nr. 19, 2004; Liviu Antonesei, în "Contrafort", nr. 4-5, 2008; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Bogdan Crețu, în "Observator cultural", nr. 387, 2007; Mihaela Ursa, în "Apostrof", nr. 2 (213), 2008; Antonio Patraș, Fragmentarium, 2006; Emanuela
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Jurnalist, redactor-șef al revistei "Zon@ literară" din Iași (din 2012). Debutează cu versuri și proză scurtă în revista "Suflet pentru suflet" (2000) și editorial cu Primul val (2004). Colaborează la reviste de cultură din țară: "Feed Back", "Cafeneaua literară" "Contrafort", "Dacia literară", "Hyperion", "Vatra veche", "Poesis", "Jurnalul literar", "Intertext", "Absolut cultural", "Poezia" ș.a. Cărți de poezie: Primul val, Editura Alfa, Iași, 2004; Îngerii mint femeile, Pre-press Adi Center, Iași, 2007; Galeria de artă vie, Pre-press Adi Center, Iași, 2007; Pavilioane
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu versuri în revista școlară "Sinteze" din Suceava, iar editorial cu Viața fără sentimente, Editura Eminescu, București, 1982. Publică apoi eseuri, cronici literare, poezie în "Alma Mater" (unde este și redactor-șef între 1971-1972), "Dialog", "România literară", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Contrafort", "Steaua" etc. Publică mai multe volume de critică și istorie literară: Marginea și centrul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare românești din perioada interbelică, Editura Integral, București, 1999; Literatura și tranziția, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bătrânului”, OC, 2001, 66; Vasile Spiridon, Petre Stoica, „trecătorul de demult”, CL, 2001, 2; Dicț. analitic, III, 244-246, IV, 279-282; Manolescu, Lista, I, 311-316; Gheorghe Grigurcu, Un poet antioficial, RL, 2002, 32; Grigore Chiper, Poezia nu are vârsta a treia, „Contrafort”, 2002, 9-10; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 130-133; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002, 210-226; Vasile, Poezia, 252-255; Iuliana Alexa, Râdeți, băieți, numai scrieți!, RL, 2003, 13; Dan Cristea, Dincolo de Jimbolia, „Ziua”, 2003, 2 684; Gheorghe Grigurcu, Poezia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Institutul de cercetare a calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2004. "Capital". CLR. CN. Codicele Voronețean, ediție critică, studiu filologic și lingvistic de M. Costinescu, București, Minerva, 1981. "Compact". Constituția. Constituția României (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). "Contrafort". "Cool Girl". CORV. Costin, M., Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace, Chișinău, Litera, 1998. "Cotidianul". "Crai nou". Creangă, I., 1973, Povești, amintiri, povestiri, București, Minerva. Croitoru Bobârniche, N., Dicționar de argou al limbii române, ediția a doua, revizuită și adăugită
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Garnier, Paris, 1984, p.3-69 BANCQUART, Marie-Claire, Paris "fin de siècle". De Jules Vallès à Remy de Gourmont, Différence, Paris, 2002 BARDÈCHE, Maurice, Histoire des femmes, 2 tomes, Stock, 1968 BÂRLĂDEANU, Lucreția, Despre Paris, Franța și mentalitățile din "hexagon", în Contrafort, Nr.3-4 (101-102), martie-aprilie 2003, p.22-23 BAROCHE, Jacques, Sexualité de la femme mariée: la Française et l'adultère, Soisy-sur-Seine: Sénart, 1973 BARTHES, Roland, Essais critiques, Seuil, Paris, 1964 BARTHES, Roland, Le système de la mode, Gallimard, Paris, 1967 BARTHES, Roland, Mitologii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adesea interesante, dar fără bătaie lungă. În sfârșit, dintre numeroasele reviste culturale centrate pe literatură, alte câteva au tratat mai frecvent chestiuni ideologice și politice, între care Orizont, Vatra, Apostrof, Timpul și revelația de acum câțiva ani, acum confirmată strălucit, Contrafort. Dar, așa cum am spus de câteva ori, direcțiile și orientările multor periodice culturale sunt încă prea confuze și abrupt schimbătoare pentru a se structura cu adevărat într-o piață funcțională și inteligibilă a ideilor. Rezultatul cel mai evident al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a obține o identitate națională prin colaj și combinatorică de date (tipuri spațiale, ornamentică) ale locurilor (casă submontană, musceleană la Mincu, bunăoară) și provinciilor articulate în vechiul regat român (vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
1989. Versurile i-au fost incluse în antologii precum Dintre sute de catarge (1984), Almanahul pădurii (1995), Portret de grup (1995), Moment poetic (1997), Metafore românești în Basarabia (1998) ș.a. Studiile și articolele de istorie literară îi sunt găzduite în „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Basarabia” etc. Poezia sa este concentrată până la o esență aforistică, tratând tema singurătății și a iubirii neîmplinite, a dezamăgirii, a golului. Emilian Galaicu-Păun afirma că lirica scrisă de T. „face nedureros tranziția de la prozodia tradiționalistă la sensibilitatea modernă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Adrian Dinu Rachieru, „În regatul suferinței”, CNT, 2000, 13; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 283. V. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare, ce stă sub domnia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești - cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un) interlocutor Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Gest către interlocutor Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul și-l invită să facă acest lucru. Corpul și capul îndreptate către interlocutor Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Poziția contrafortului (sprijinirea corpului pe un picior, celălalt având rol de contrafort) Locutorul dorește să încheie actul comunicativ și să părăsească situația de comunicare respectivă. Zâmbet substituit mesajului verbal Locutorul amână comunicarea mesajului. Privire pe deasupra ochelarilor, ridicarea sprâncenelor, zâmbet 39 cu gura
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]