1,052 matches
-
să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (devenit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul CE, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a
DECIZIE nr. 137 din 25 februarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220954_a_222283]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224339_a_225668]
-
că executarea titlurilor executorii nu reprezintă un act de înfăptuire a justiției, în sensul prevăzut de art. 126 alin. (1) din Constituție. Nici executorii bancari și nici executorii judecătorești nu fac parte din puterea judecătorească, astfel că nu există nicio contrarietate între dispozițiile legale criticate și cele ale art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor. În sfârșit, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 73 alin. (3) din Constituție, prin care autorii excepției susțin
DECIZIE nr. 572 din 4 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 418 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223516_a_224845]
-
a întreprins, sunt nefavorabile, tocmai pentru că nu oferă o soluție satisfăcătoare pentru rezolvarea problemelor de fapt prezentate mai sus. În acest context, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece critica de neconstituționalitate nu evidențiază un real raport de contrarietate dintre textele de lege examinate, pe de o parte, și norme sau principii fundamentale, pe de altă parte, ci se bazează pe anumite impedimente practice întâlnite de autorul excepției pe parcursul soluționării litigiului. Or, asemenea aspecte nu pot înlocui argumentarea în
DECIZIE nr. 423 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35, ale art. 37 alin. (4) şi ale art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, ale art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi a celor două acte normative, în ansamblul lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210425_a_211754]
-
posibilitatea părților de a pune întrebări martorului atât direct, cât și prin avocat. Dispozițiile art. 320 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă, în opinia autorului, dreptul la apărare. Nu a arătat însă în mod concret în ce constă contrarietatea pretinsă. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIE nr. 234 din 19 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. c) şi art. 6^1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 78, art. 257, art. 304, art. 320 alin. 2 şi art. 327 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209613_a_210942]
-
pronunță fără a putea modifica sau completa prevederile legale criticate. Critica referitoare la art. 320 alin. 2 din Codul de procedură penală nu poate fi primită, fiind inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea textului cu prevederile art. 24 din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29
DECIZIE nr. 234 din 19 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. c) şi art. 6^1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 78, art. 257, art. 304, art. 320 alin. 2 şi art. 327 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209613_a_210942]
-
obiect îl constituie prevederile art. 49 și 50 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare, întrucât autorul acesteia nu formulează niciun fel de critici prin care să încerce să demonstreze contrarietatea acestora cu texte sau principii din Legea fundamentală. Prin urmare, sesizarea din prezenta cauză nu îndeplinește exigențele cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în
DECIZIE nr. 562 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 şi art. 34 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art. 49 şi art. 50 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211639_a_212968]
-
a atribuțiilor sale privind lt; lt;protejarea intereselor naționale în activitatea economică gt; gt; și lt; lt;crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții gt; gt;, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) și f) din Constituție". În ceea ce privește pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor obligații, Curtea reține că aceste dispoziții nu au relevanță în cauză, deoarece ele se referă la drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice. Pentru considerentele
DECIZIE nr. 1.199 din 11 noiembrie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 1 din Legea nr. 249/2003 pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205990_a_207319]
-
penală, cât și cu privire la latura civilă. Când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției - de altfel fără temei, pentru că
DECIZIE nr. 172 din 10 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) şi alin. 11 şi art. 393 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208401_a_209730]
-
o veritabilă critică de neconstituționalitate, bazându-se doar pe un argument de logică per a contrario față de anumite soluții pronunțate prin decizii ale Curții Constituționale. Or, aceasta nu constituie o reală motivare a pretinsei neconstituționalități, care să evidențieze relația de contrarietate dintre textul de lege criticat și o normă sau un principiu de natură constituțională. Oricum, dispozițiile de lege atacate, prin instituirea contestației drept cale de atac împotriva hotărârilor consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatului de consilier local, reprezintă
DECIZIE nr. 101 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31^1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208397_a_209726]
-
unde acesta locuiește în mod efectiv. Mai mult, Curtea observă că, în cazul străinului, această adresă este cea de reședință, consemnată ca atare în permisul de ședere eliberat de autoritățile române. În aceste condiții, Curtea Constituțională nu poate reține nicio contrarietate între textul criticat și prevederile constituționale și convenționale invocate. De asemenea, Curtea reține că cele constatate prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Ignaccolo-Zenide contra României (2000) nu au incidență în această cauză. În final, Curtea constată
DECIZIE nr. 193 din 12 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208828_a_210157]
-
cauză. În final, Curtea constată că normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate nu poate fi o hotărâre a unei instanțe judecătorești naționale, fie ea Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât nu este competentă să analizeze o pretinsă contrarietate între un text legal și o hotărâre judecătorească. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 193 din 12 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208828_a_210157]
-
prevederilor constituționale ale art. 40 și 45, și ale art. 6 și art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 5^2 din Codul de procedură penală, fără a arăta însă în ce constă contrarietatea. Instanța de judecată apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 1.013 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 71 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi art. 64 alin. 1 lit. c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214076_a_215405]
-
omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, respectiv libertatea de întrunire și de asociere, precum și art. 5^2 din Codul de procedură penală, referitoare la prezumția de nevinovăție. Autorul excepției nu arată însă în ce constă contrarietatea acestor norme. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate, reglementând definiția grupului infracțional organizat, pedeapsa pentru inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, infracțiunea de trafic de migranți și interzicerea unor drepturi
DECIZIE nr. 1.013 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 71 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi art. 64 alin. 1 lit. c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214076_a_215405]
-
hotărâre de condamnare. (2) În vederea soluționării apelului, instanța poate da o noua apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. ... (3) Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate." ... 1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în ce privește contrarietatea dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal cu dreptul la apărare și accesul liber la o activitate economică, aceasta este contrasă, pe de o parte, din argumente referitoare la inexistența unei reglementări exprese de trimitere la alin
DECIZIE nr. 1.000 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999, art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 219/1999 privind Programul naţional pentru ţărănime bazat pe cupoane atribuite gratuit, art. 215 alin. 2 şi 5 din Codul penal , precum şi art. 377 şi art. 378 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214071_a_215400]
-
susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât permit continuarea procedurii de administrare pe timpul judecării cererii de recuzare. Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece excepția nu vizează o contrarietate între textele de lege atacate și Constituție, ci concursul între normele generale de procedură și normele speciale de procedură fiscală. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIE nr. 953 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193786_a_195115]
-
dispune prelungirea contractelor de închiriere sau vânzarea locuințelor către locatari, pe de o parte, și chiriașii altor categorii de locuințe, cărora le este opozabil regimul juridic reglementat de Legea locuinței nr. 114/1996 . Pentru aceste considerente Curtea nu poate reține contrarietatea textelor de lege criticate cu dispozițiile art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept, democratic și social al statului român, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 47 - Nivelul de trai și art. 135 alin. (2) lit. f
DECIZIE nr. 1.059 din 14 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale art. 1434 alin. 1 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213950_a_215279]
-
intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , Curtea constată că autorul nu formulează o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile Convenției , ci doar invocă încălcarea ei. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate instanței de contencios constituțional trebuie motivate și, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor
DECIZIE nr. 1.053 din 14 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 13 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214393_a_215722]
-
dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.". ... Totodată este invocată și contrarietatea textului de lege criticat cu art. 11 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia "Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-
DECIZIE nr. 1.249 din 19 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, dispoziţii prin care a fost modificat art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205836_a_207165]
-
dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, care să evidențieze relația de contrarietate dintre textele de lege supuse controlului și norme sau principii constituționale. În realitate, susținerile sale privesc modalitatea de interpretare și aplicare a acestor texte. Mai mult, acesta, fiind nemulțumit, în esență, de procedura legală de constatare a nulității unei societăți
DECIZIE nr. 30 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Cristea și Emilia Cristea. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate, fără a motiva în ce constă această contrarietate. Autorii excepției critică, de altfel, hotărârea pronunțată de instanța de judecată în litigiul aflat pe rolul acesteia, având ca obiect o acțiune în revendicarea unui imobil. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori
DECIZIE nr. 1.287 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, ale art. 45 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi ale art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207786_a_209115]
-
unei taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nici o diferențiere între contribuabili, astfel încât nu sunt înfrânte prevederile art. 16 din Constituție și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textului de lege criticat în raport cu art. 21 din Constituție, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie
DECIZIE nr. 813 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201713_a_203042]
-
art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt constituționale. Se arată, în esență, că deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, astfel că nu se poate reține pretinsa contrarietate față de prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 52 alin. (1) din Constituție, sub aspectul accesului liber la justiție al persoanei vătămate printr-un act al autorității publice, și nici față de cele ale art. 124 alin. (2
DECIZIE nr. 801 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201737_a_203066]
-
mediului, raportat la art. 11 și 20 din Constituție, este inadmisibilă, întrucât, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , autorul acesteia nu o motivează, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui părții în ceea ce privește explicitarea pretinsei relații de contrarietate dintre textele criticate și prevederile constituționale invocate. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. (1) din ordonanța de urgență față de prevederile art. 126 alin. (1) din Constituție, respectiv față de principiul separației puterilor în stat, apreciază că este neîntemeiată
DECIZIE nr. 824 din 7 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201847_a_203176]
-
146 lit. d) din Constituție, "Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor [...]". Rezultă, chiar din norma constituțională, că motivarea excepției cu indicarea prevederilor constituționale încălcate prin textul de lege criticat, precum și a substanței contrarietății trebuie făcută anterior sesizării Curții, și anume în momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să
DECIZIE nr. 641 din 10 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201912_a_203241]