1,443 matches
-
din sticlă în apă este. 3. O lentilă plan convexă cu raza de curbură a suprafeței sferice de 10cm este confecționată dintr-un material care are indicele de refracție n = 1,5. Distanța focală a lentilei este. 4. Două lentile convergente cu distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm sunt alipite și formează un sistem optic. Convergența sistemului optic format este. 5. Energia de 2eV exprimată în funcție de unități de măsură ale mărimilor fundamentale corespunde valorii: 6. Într-o experiență de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
subțiri aflate la 40 cm una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un obiect real și o lentilă convergentă. Convergența lentilei are valoarea. 6. Iradiind succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații monocromatice având lungimile de undă λ1 = 350nm și λ2 = 540nm, viteza maximă a fotoelectronilor scade de k = 2 ori. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din fotocatod
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
monocromatice având lungimile de undă λ1 = 350nm și λ2 = 540nm, viteza maximă a fotoelectronilor scade de k = 2 ori. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din fotocatod este. TEST 29 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de undă a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s TEST 30 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
indicele de refracție n = 4 / 3. Un observator care privește normal pe suprafața apei vede imaginea monedei deplasată pe verticală față de poziția adevărată cu. 5. Pentru a realiza dintr-o lentilă divergentă cu distanța focală f1 = −10cm și o lentilă convergentă cu convergența C2 = 2δ un sistem afocal, cele două lentile trebuie centrate și așezate, una față de alta, la o distanță de. 6. Raportul convergențelor a două sisteme obținute prin argintarea pe rând a uneia din fețetele unei lentile menisc divergent
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de. 3. Convergența sistemului format din două lentile de convergențe C1 și C2 alipite este. 4
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
vasul ar părea mult mai adânc decât este în realitate, iar un creion în paharul cu apă se va vedea ca în fotografia din Fig. 3.14. 2. Comportarea lentilelor la lumină este inversă decât in cazul obișnuit: Lentila convexă (convergentă) se va comporta ca un sistem divergent; Lentila concavă (divergentă) se va comporta ca un sistem convergent; 3. După cum a arătat Veselago în lucrările sale, o simplă pană plan-paralelă va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului în interiorul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
se va vedea ca în fotografia din Fig. 3.14. 2. Comportarea lentilelor la lumină este inversă decât in cazul obișnuit: Lentila convexă (convergentă) se va comporta ca un sistem divergent; Lentila concavă (divergentă) se va comporta ca un sistem convergent; 3. După cum a arătat Veselago în lucrările sale, o simplă pană plan-paralelă va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului în interiorul penei și alta de partea cealaltă a ei. Această proprietate ar simplifica considerabil fabricarea lentilelor, deoarece nu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
care alcatuiesc în mod normal un asemenea colectiv (doi părinți), între aceștia să fie relații de înțelegere, respect, intrajutorare, să trăiască în deplină armonie, să ducă o viață cinstită, onestă. Opiniile celor doi părinti referitoare la copil trebuie să fie convergente iar părinții trebuie să fie un bun exemplu, având în vedere cât de puternic este spiritul de imitație la copii. În comparaț ie cu familia cu un singur copil, familia cu mai mulți copii reprezintă un mediu educativ mai bun
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate cercetările sunt convergente, se întîlnesc în un singur punct. Dacă ai începe o cercetare și te ții de ea atunci ajungi la o concluzie similară indiferent de unde ai începe cercetarea. Concluzia mea este că nu au început, pînă în acest moment nici o cercetare
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
mintea ar fi putut să-l inventeze. Imaginați-vă câte complicații s-ar fi ivit în domeniul matematicii și în soluționarea treburilor noastre zilnice dacă Descartes ar fi trebuit să construiască geometria sa analitică fundamentală pe un cadru de raze convergente. Și amintiți-vă totodată că a fost nevoie de un Einstein pentru a înțelege un univers care nu se conformează grilei carteziene. Rețelele de acest tip pot fi alcătuite din vectori care își desfășoară acțiunea dinamică pe verticală și orizontală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
stabilitatea creată de coincidența a doi centri principali nu este avantajoasă pentru artist. În operele manieriste și baroce mai ales, tensiunea izvorâtă dintr-un focar al perspectivei, localizat excentric, corespunde stilului perioadei. Se creează astfel o problemă optică. Schema marginilor convergente este distorsionată de proiecția optică atunci când privim oblic la centrul său, ceea ce se întâmplă cu orice formă, oricare ar fi ea. Un simplu pătrat este proiectat ca o formă care seamănă cu un pătrat pe retina noastră numai atunci când ne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a indicat exemplele din ilustrațiile cărților franțuzești, mai ales în Grandes Chroniques de France a lui Jean Fouquet. În Sosirea împăratului la Saint Denis, de exemplu, este desenat un paviment în perspectivă centrală, dar orizontalele care se încrucișează cu dreptunghiurile convergente se curbează lângă caii de paradă. Un exemplu comparabil cu o origine foarte diferită ni-l oferă Dormitor la Arles al lui Vincent Van Gogh (figura 121), unde crăpăturile laterale se dirijează de asemenea spre centrul perspectivei. Psihologii își pot
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
său punct de fugă. În principiu, este inadmisibil un număr nelimitat de puncte de fugă, pentru că paralelele pot să se îndrepte către orice loc al spațiului pictural. PERSPECTIVĂ INVERSĂ - Părerea eronată că tehnica de a face părțile laterale ale obiectelor convergente, și nu divergente, spre partea din față este o variație a principiului perspectivei centrale. În realitate, acest procedeu de a face vizibile părțile laterale este cel mai mult folosit de artiștii care nu cunosc perspectiva centrală. PREZENȚĂ RETINIANĂ - O sintagmă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Magme primare, obținute prin fuziunea rocilor preexistente ; - Magme secundare (derivateă, formate prin fracționarea sau amestecul celor primare. Magmele actuale sunt generate în trei zone geotectonice : 1. zonele de subdicție în care energia termică datorită frecării dintre plăcile aflate în rapoarte convergente , la care se adaugă efectul treptei geotermice produc fuziunea materialului și formarea magmelor . (fig.7) Magma astfel formată migrează spre suprafață generând mecanismul de arc insular și vulcanismul de margine continentală activă . Natura fundamentală a magmelor formate în aceste zone
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de răcire și viteza de evaporare În timpul cristalizării normale se creează în jurul cristalului suprafețe de egală concentrare, paralele cu fețele sale. Perpendicular pe aceste suprafețe se îndreaptă liniile de difuziune a particulelor spre cristal. Aceste linii sunt îndreptate oblic și convergent spre muchiile și spre colțurile cristalului. La cristalizarea liniștită a soluției slab saturate, cu gradientul de difuziune puțin important, rolul determinant al vitezei de cristalizare, după cum se vede din ecuația, îi are coeficientul de absorbție care intră în compunerea constantei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările de cristale care le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Magme primare, obținute prin fuziunea rocilor preexistente ; - Magme secundare (derivateă, formate prin fracționarea sau amestecul celor primare. Magmele actuale sunt generate în trei zone geotectonice : 1. zonele de subdicție în care energia termică datorită frecării dintre plăcile aflate în rapoarte convergente , la care se adaugă efectul treptei geotermice produc fuziunea materialului și formarea magmelor . (fig.7) Magma astfel formată migrează spre suprafață generând mecanismul de arc insular și vulcanismul de margine continentală activă . Natura fundamentală a magmelor formate în aceste zone
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de răcire și viteza de evaporare În timpul cristalizării normale se creează în jurul cristalului suprafețe de egală concentrare, paralele cu fețele sale. Perpendicular pe aceste suprafețe se îndreaptă liniile de difuziune a particulelor spre cristal. Aceste linii sunt îndreptate oblic și convergent spre muchiile și spre colțurile cristalului. La cristalizarea liniștită a soluției slab saturate, cu gradientul de difuziune 2 0C C puțin important, rolul determinant al vitezei de cristalizare, după cum se vede din 79 ecuația 62 0v R C Cc , îi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările de cristale care le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Maria Manolescu Bruteanu și Theodor Kiriacoff Suruceanu Trecerea sumară în revistă a ilustrației interbelice pentru opera lui Ion Creangă pune în evidență posibilități multiple de interpretare, racordate unor concepții precumpănitor etnografice și decorative, unde selecția elementului autentic încorporează experiența artistică convergentă, trăită de ilustratorul prins într-un efort creator stimulativ, în încercarea lăudabilă de a se ridica la înălțimea modelului 27. II. Studii pictorialiste O a doua categorie de articole și studii publicate în acest interval în colecția revistei Arta sau
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]