10,875 matches
-
mă convingă să încep să vorbesc. Deoarece muțenia Joanei găsise în mine un discipol zelos: deși dădeam semne că înțeleg ce mi se spune, nu pronunțam niciun sunet, cu atât mai puțin un cuvânt. În zadarnicele tentative de a face conversație cu mine, Catarina recurgea la relatarea apariției mele, deoarece epuizase toate temele. Dar adevărul poate ieși dintr-o minciună repetată. Cartea mea de identitate semnalează ziua de douăzeci ianuarie o mie nouă sute cincizeci și patru drept data nașterii mele, ca
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
interactive inedite prin conținut și formă prin care s-au realizat obiectivele activității de consiliere 1. Jocul “Pași de la liceu la universitate” (Autor: Consilier educațional Carmen Poalelungi). Resurse: de timp 90 minute; materiale: tablă, cretă, videoproiector, laptop; metode și procedee: conversația euristică, explicația, jocul. a. Elevii se vor alinia în spatele clasei (unde considerăm că este Liceul). Scopul jocului este ca prin răspunsul afirmativ la o serie de întrebări, cei mai mulți elevi să reușească să ajungă în fața clasei (unde considerăm că este Universitatea
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
premiate. 2. Exercițiul “Cum să mă informez corect? Cum să aleg?” (Autori: Lect.dr.Smaranda Buju; Consilier educațional Ungureanu Florina). Resurse: de timp 60 minute; materiale: laptop și videoproiector; fișe de lucru; studii de caz; metode: problematizarea; jocul de rol, conversația euristică, exercițiul. A. Se pornește discuția de la întrebarea: “Cum se poate informa elevul în vederea alegerii studiilor?” Se realizează următoarele precizări importante legate de site-urile facultăților, metoda cea mai des invocată de elevi: -Site urile oferă informații cu caracter general
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
să faci și nu ceea ce nu poți face. Soluțiile trebuie selecționate în funcție de abilitățile și cunoștințele personale; Rezolvarea problemelor presupune respectarea drepturilor personale ale celorlalte personale; I.4. Tehnologia procesului de consiliere Există o tehnologie bogată și variată: 1. Metode: observația; conversația euristică; problematizarea; brainstorming-ul; cooperarea; psihodrama; dezbaterea în grupuri și perechi; studiul de caz; exerciții de învățare; elaborarea de proiecte; 2. Tehnici: activități ludice; completarea de fișe de lucru și scări de autoevaluare; vizionarea de filme și comentarea lor; completarea
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
acestora cu limbajul verbal folosit (congruența sau necongruența); caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele în vorbire;privirea subiectului educațional: ocolită, directă, topica verbală folosită; toate acestea în relație cu problema, cu situația și cu personalitatea de ansamblu a subiectului educațional. b. Conversația Dintre toate tipurile de convorbire, discuția liberă, interviul semistructurat ca și reflexia vorbită sunt cele mai adecvate consilierii, deoarece pot fi adaptate la specificul acesteia. c. Intrebări deschise Dintre toate tipurle de întrebări folosite: închise, deschise, justificative, ipotetice, întrebările deschise
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul principal) descrierea situației, prezentarea personajelor, alegerea unor alte euri ale actorului principal; secvența 3 defășurarea scenariului cu rolurile distribuite fiecăruia. g. Dezbaterea în grupuri și perechi Dezbaterea este o formă complexă și eficientă de conversație, care se caracterizează prin: anunțarea temei de dezbatere de către coordonatorul dezbaterii; organizarea grupului sau a perechilor de dezbatere; desfășurarea propriu-zisă sau schimbul de păreri între membrii grupului; stabilirea concluziilor. h. Studiul de caz Metoda studiului de caz are o anumită
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
nu reduce cu nimic hazul, acuitatea și justețea observațiilor lui Alex Ștefănescu. Iată, cum arată în viziunea criticului un top al prostului gust în viața publică românească: "Gestul tandru-tovărășesc cu care Ion Iliescu le prinde pe femei de antebraț, în timpul conversației. Dantura completă, ca un mulaj de porțelan, a lui Corneliu Vadim Tudor. Asemănarea lui Miron Cozma cu un Eminescu pictat de un pictor amator. Tonul afectat cu care Răzvan Theodorescu pronunță cuvântul Ťculturăť. Figura de fante acrit a lui László
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
în România după război, rămân jumătate în 1956 și numai o sută de mii în 1965 (p. 33). Subtil este modul în care autorul a luat de-a lungul timpului pulsul antisemitismului românesc. Gafe ale interlocutorilor săi, cuvinte scăpate în conversații cotidiene, atitudini surprinzătoare venite de la persoane cu care, altminteri, era în relații dintre cele mai bune, îi aduc aminte cu brutalitate că aparține unei "entități nelegitime". Evreii sunt tratați ca un bloc nediferențiat și fiecare vorbă sau faptă a unuia
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
sînt repetate pînă la normalizare și banalizare. Un astfel de caz, destul de recent, ar putea fi formula conversațională nu vrei să știi... / nu vreți să știți..., pe care o întîlnim nu numai în traducerea dialogurilor din filme, ci și în conversația cotidiană și chiar în cărți scrise foarte bine: dovadă că ea aparține deja limbii actuale, cel puțin a tinerilor. Pe forumuri formula e deja bine reprezentată: "P.S.: Nu vrei să știi câți bani poate să ajungă să coste o incintă
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl transplantează în conversația uzuală), mulți vorbitori se tem de cacofonie, pe care o semnalează - "aceștia se uitau ca la mașini străine (ca curca în lemne - scuzați cacofonia)" (romanialibera.com) - sau o evită cum pot mai bine: prin inserarea nemotivată gramatical a unei virgule
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
filmului lui Michael Davis II este un simplu pretext pentru a desfășura o pistoliadă de mare virtuozitate, - pe care însă o putem lua și din filme precum The Transporter (Curierul, 2002) al lui Corey Yuen - și mai ales o scînteietoare conversație. Mr. Smith (Clive Owen) este un pistolar pensionat pe caz de sastisire, crize existențiale, deces de familie, iar Dairy Queen (Monica Bellucci) o prostituată la fel de dezgustată, sarcastică și pansamentul potrivit pentru un temperament ca al lui Mr. Smith. Drama ei
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
birocrat, egocentric, dacă nu chiar paranoic, cult, fără a se transforma într-un estet, ca Hannibal Lecter, cu o replică scînteietoare și o nevastă care intră pe fir în momente inoportune și cu care indiferent de gravitatea situației, el face conversație domestică. Mr. Hertz are un soi de falsă bonomie ludică, iar limmerick-ul precum și alte apoftegme pe care i le servește lui Mr. Smith denotă un umor educat la școala Witticismului. Dacă scena devine uneori execrabilă prin instalarea în clișeu, în
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
sfârșit, bătrânul domn Hobmeier. Cu o lupă în mână. De când se lăsase de fumat, umbla tot timpul cu o lupă în mână. M-am aruncat în brațele lui. - Domnule Hobmeier, am strigat eu, domnule Hobmeier, o urgență! Toate tranzacțiile și conversațiile din magazin au amuțit. Toți se uitau la mine și la urgența mea. - A, tânărul domn Van der Jagt, a spus domnul Hob-meier mângâindu-mă pe cap. Mama povestise odată că domnului Hobmeier îi plăceau băiețeii și, cu toate că pe-atunci
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
enunțului o puternică notă afectivă. Diminutivarea e considerată și o trăsătură a limbajului feminin; de altfel, multe dintre contextele în care apare mersic (pe site-uri despre creșterea copiilor, între sfaturi cosmetice și culinare) par într-adevăr să indice o conversație predominant feminină: "mersic fetele" (121.ro/forum), "mercic, fetelor!" (forum.supereva.ro). Se știe însă că în internet identitatea locutorilor nu este perfect controlabilă; pentru a stabili frecvențele unor termeni în funcție de sex ar fi necesară o cercetare sociolingvistică serioasă, pe
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
cu Dreapta și al amândurora cu viața, cu bunul-simț social și diversitatea odihnitoare a lumii, trecem prin mediul de refracție al unor personaje memorabile. Constantin }oiu reușește aici o performanță. Deși romanul său este unul intelectualist, cu dispute ideatice și conversații nu foarte lejere, interesul cititorului nu scade o clipă. Căderea în lume are o surprinzătoare dinamică epică. Față de nu puțini confrați prestigioși din sfera romanului de idei (Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Ion D. Sîrbu), la care greutatea eșafodajului intelectual face
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
și altceva, la nivelul ambianței și al inspirației: atmosfera inegalabilă a cafenelelor pariziene. Sunt omul care a scris și continuă să scrie în cafenele. Aproape în orice cafenea, deși am unele preferate... Vînzoleala din cafenea, spectacolul străzii, starea de imprevizibilitate, conversațiile care au loc în jurul meu, toate acestea mă inspiră. Ideea că poți să stai cu o cafea în față timp de ore și ore la o masă în timp ce în jurul tău totul se mișcă te face să te simți în centrul
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
mai mare pe care o cere privitul la televizor. Potrivit aceleiași logici, o carte este un mediu fierbinte deoarece are atît de multă informație încît cititorul nu trebuie decît să o parcurgă detașat, fără să-și cheltuiască energia, în timp ce o conversație este un mediu rece, căci în cursul ei trebuie să completezi de la tine ceea ce interlocutorul nu-ți spune. La fel, o prelegere de curs este fierbinte, un seminar universitar este rece. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca să simți că, deși
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
seminar universitar este rece. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca să simți că, deși criteriul e valabil, clasificarea la care ajunge McLuhan e șubredă. E greu de crezut că lectura unei cărți nu cere efort și participare din partea cititorului, în vreme ce o conversație ar cere, cum tot astfel e anevoie de înțeles de ce televiziunea ar cere un efort de imaginație mai mare decît radioul. Dimpotrivă, fascinația televiziunii se bazează tocmai pe blocarea imaginației și pe cufundarea atenției într-o amorțire ce exclude orice
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
a la parisienne. Pleci, de pildă, pe Sena la vale și, după ce-ai văzut, de pe chei, panorama, ți-ar face trebuință un vapor, carevasăzică un bilet. In spate, coada se-ngroașă. In față, vînzătorul vorbește la telefon. Cu soția - conversația se aude prin geam. Gesticulează, cu urechea lipită de portable, și cu o nonșalanță care-ți taie din rădăcini indignarea răsăriteană. Bați în geam: Moment! Și momentul mai durează cinci minute. Termină, zîmbește: Je m'excuse... Și lumea e din
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
eu am refuzat să-l public. Când mi-a cerut explicații, i-am spus că nu consideram un plagiat ceva care putea fi apărat. I-am și sugerat să regrete public plagiatul, punând astfel capăt scandalului. A fost ultima noastră conversație. La Uniunea Scriitorilor, unde făceam parte din Birou, m-am numărat printre cei care au votat pentru comunicatul propus de comisia ce confruntase textele incriminate din Incognito cu cele din Paustovski, ceea ce Barbu a aflat, bineînțeles. Așa că am intrat în
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Caragiale, nu poartă, de multe ori, o semnătură. Ele nu sînt gîndite ca o operă, nici măcar ca un apendice la ea. Exersarea discuției, într-o lume în care se vorbește enorm, e doar un semn de sănătate civică. Firește, cercul conversației nu se închide pe fapte, ci pe comentarii. Gazetele își dispută una alteia unghiul bun de vedere, rămînînd să se certe la nesfîrșit asupra cutărui sau cutărui amănunt. Flecăreală, ați putea crede. Da și nu, fiindcă impresia că nu poate
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
sau recente colportări în cazul altora - un nesfîrșit monolog raportat la propria persoană, propriul buric, cum s-ar zice. Monologul la care mă refer se poate desfășura telefonic (de către cei cărora nu le pasă de timpul irosit și de costul conversației) sau prin viu grai; el poate privi evenimente autobiografice din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat (uneori distorsionate de trecerea anilor), nu numai avuabile, ci și de natură să dezvăluie sau să arunce un puternic fascicol de lumină asupra
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
ro) etc. Substantivul curriculum se folosește în prezent destul de mult în documente didactice, chiar și în titulatura unor instituții - Curriculum național, Consiliul Național pentru Curriculum etc. - și astfel, deși termen tehnic, pătrunde (de pildă, prin dialogul profesorilor cu părinții) în conversația cotidiană. În mod normal, singularul este folosit mai frecvent decît pluralul. DOOM 2005 îl înregistrează ca substantiv neutru, ca element latinesc neadaptat, fără plural. Pentru plural, se poate folosi forma etimologică, din latină - curricula - , dar și o formă cu afixul
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
în muzici, în cărți, în culori scânteind în tablouri. mă întreb dacă e bine sau rău, dacă-mi mai aparțin. ce prostie e asta? îmi spune un trombon răgușit. mi-e cam frică, spun drept, nu e bine să porți conversații de genul acesta nici cu oamenii, necum cu un obraznic de instrument și dau foaia mai departe. nimic nu aparține cuiva, strănută trombonul, totul atârnă ca o greutate de ceas, ca firul cu plumb și totul e bine până stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
com, 12.03.2007, chestii-care-ma-seaca); "diverse linkuri și Neogen mă seacă" (alexbrie.net, 1.06.2007) etc. Răspîndirea formulei este firească, din punctul de vedere al tendințelor limbajului familiar și argotic: expresiile preferințelor și ale respingerilor personale sînt fundamentale în conversația uzuală; oamenii vorbesc în permanență despre ce le place și ce nu le place, zona evaluărilor pozitive și negative (marfă vs nașpa) fiind de aceea în permanentă căutare de expresivitate și înnoire. Folosirea verbului a seca cu acest sens și
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]