19,438 matches
-
rezista la banalitate, trăiești în imperiul lui fără putință de scăpare. Nu ne putem elibera de el decît chemîndu-i cu insistență prezența, pentru a ne obosi și a-l face superfluu". Și, în sfîrșit, această meditație plină de sensuri pentru convingerile sale, de atunci, din 1937: "Nu o dată s-a spus că atîta vreme cît va exista suferința va "exista" și Dumnezeu. Dar de ce nu s-a observat că tot ea îl neagă și că, odată anulat de un exces de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
a dizolvat vechi comunități și solidarități constituite, propunând, nu fără aroganță și superficialitate, modelul burghez. Eminescu a fost martorul acestei schimbări, dar și analistul ei necruțător. Ca gânditor de formație organicistă, el a respins soluția progresului prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun idealuri și soluții autentice, nu jumătăți de măsură, condamnate să provoace imprevizibile ruperi de ritm. ~ntr-o viziune istorică optimistă, faptul că societatea românească a cunoscut un proces de înnoire și modernizare în sens
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici alternativele sunt în mod fatal limitate și nu pot fi risipite cu ușurință. De aici imensa responsabilitate a angajării unui popor într-o direcție anume. ~n entuziasmul lor, liberalii afișau convingerea că singură libertatea este suficientă spre a-i ridica pe români pe treapta civilizației. Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat în 1864 în Românul. Descoperind spectacolul "sublim" al libertății - "soarele
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată ființa. Analiștii ce s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele antiliberalism eminescian", ignoră faptul esențial că în epoca sa liberalismul era în stare fluidă și nu realizase fuziunea dintre opinii și convingeri. Concordanța dintre acestea nu putea fi apanajul claselor sociale tinere ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
convingeri. Concordanța dintre acestea nu putea fi apanajul claselor sociale tinere ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Mihai Viteazul. Incoerente pentru noi, cel mai adesea fiindcă au trait prea mult. Și prea intens. Nu își schimbă, pe parcursul unei vieți, numai ideile. Procesul este, de departe, mai complex. Ei devin altcineva. Joacă un rol cu totul diferit. Cu convingere, nu ipocrit. De cîte ori nu ne gîndim la propria-ne viață ca la cuvinte spuse de-o străină gură?! De cîte ori nu ne mirăm că am putut trăi, simți, face un lucru oarecare sau mai multe și nu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Irina Coroiu Avînd convingerea că producția cinematografică mondială va continua să graviteze în jurul aventurii umane cu tot cea ce implică ea - aspirație ori evaziune, reverie sau agonie, trasee rectilinii ori deviații etc. - Michel Demopoulos, directorul Festivalului Internațional de Film de la Salonic, a hotărît să
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
Codreanu, Căpitanul legionarilor, în 1937. De fapt, aceasta a fost o gravă eroare politică, legitimînd Garda de Fier, aducîndu-i peste 15% din voturi. În schimb, relevabile sînt mărturisirile lui Ilie Lazăr despre atitudinea lui Maniu împotriva dictatului de la Viena și convingerile lui că Germania va pierde războiul, aducînd probe (incomplete și, de aceea, necreditabile) despre rolul lui Maniu în organizarea actului de la 23 august 1944. Cum se stabilise că actul de eliberare va avea loc în 26 august și regele Mihai
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
lumea romanului, demersul său se numește a ajuta femeia care are vocația feminității să și-o descopere, să și-o elibereze de balastul acumulat în social și să și-o manifeste liber. Libertatea constă însă în abandonarea progresivă a propriilor convingeri și a propriului mod se viață în favoarea valorilor susținute de "mentor". 4. De la mascul la zeu K. din Pîndă și seducție este un tip mai complicat, mai decorat cu stil decît "sălbaticul" Rogulski, un aristocrat în spirit care se ferește
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
aceea de a-și lovi femeia, Rogulski nu e mai puțin încîntat de măreția stării sale de dezabuzare. Cocktail-ul nu ar fi complet dacă nu am adăuga și alte "fire roșii" ale gîndirii acestui Don Juan, cum ar fi convingerea că femeia nu poate fi "educată" decît prin suferință (și că ea asta și vrea), aceea că femeia recunoaște în beție sau grosolănie semne ale virilității, aceea că bunul-simț este dușmanul absolut al genialității speciei umane (e vorba, evident, de
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
are doar inocentul rol de a alinta suav vanitatea bărbatului. Ea ușurează integrarea violenței masculine (inclusiv ca manifestare fizică!) în circuitul evoluției spirituale feminine și legitimează provocarea suferinței ca o necesară cale către împlinire. Suferința fiind necesară, pasul următor e convingerea că, de altfel, femeii îi place. înclinațiile sadice ale masculului nu se pot manifesta cu toată liniștea în afara unei atmosfere de legalitate (el e protectorul ordinii lumii, în fond...). De aici nevoia de a-i inventa femeii (care, de altfel
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
se dă la o parte, oferă incidente și priveliști, cerând o reacție cu totul independentă. îți manevrezi cititorii să se creadă independenți când de fapt nu sunt. Nu sunt chiar deloc. E un cadril primejdios. E premeditată această tehnică de convingere mascată? E o strategie poetică ori un instinct? Ai perfectă dreptate și mă înfioară ce spui. Sentimentul meu este că 'eul' meu, cât sunt eu de conștient de el, plutește peste toate, detașat. Ființa mea fizică e departe de a
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări. Alcătuitorul de cuvinte - cel de teapa lui Porter, Auden, Pope - supraveghează pe romanticul bântuit de coșmare și pe îndrăgostitul sentimental. Cam atât conștientizez ceea ce numești 'tehnica de convingere mascată'. Faptul că sunt ori nu sunt conștient nu influențează procesul de creație. Asemenea opreliști și puncte de echilibru operează la nivelul semi-conștientului, iar scrisul doar acolo e cu putință. Background Noises îl îndeamnă pe cititor la un act foarte
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. în A Greek Musée descrii viața ca pe o 'notă de subsol/ la o literatură nescrisă.' De aici convingerea mea că poezia e vitală pentru tine. Experiența lecturii pe care o pregătești e cu mult mai importantă decât propria ta viață, care figurează în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
susținătorul peremeului deoarece președintele Constantinescu nu i-a dat casă și a sperat că o va căpăta cu ajutorul lui CVT nu e chiar atît de inocent pe cît vrea să pară. Celebrul naist a dat la iveală, în ROMÂNIA MARE convingeri apropiate de cele ale lui CVTudor și foarte apăsat formulate. E drept că într-un stil pe alocuri delirant, dar cu bătaie în așa-numita și de el ,,conspirație evreiască mondială", în masonerie. Convingeri formulate cu un ton incendiar, încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
dat la iveală, în ROMÂNIA MARE convingeri apropiate de cele ale lui CVTudor și foarte apăsat formulate. E drept că într-un stil pe alocuri delirant, dar cu bătaie în așa-numita și de el ,,conspirație evreiască mondială", în masonerie. Convingeri formulate cu un ton incendiar, încît izolarea i s-a tras nu numai de la prieteșugul cu CVT, ci și de la propriul său extremism. * Talentul, cu cît e mai mare, nu funcționează ca o circumstanță atenuantă. Marele naist care este Gh.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența agresiunilor trebuie să însemne și că bărbații, într-un for interior, consideră că au dreptul să agreseze. Pe ce se întemeiază acest drept și cum este întreținută această convingere masculină? Pe inferioritatea femeii, și prin pornografie, sînt răspunsurile găsite de Dworkin. Pornografia cu care luptă Andrea Dworkin este aceea care, în reprezentări sado-masochiste, figurează femei supuse unor torturi inimaginabile, în extaz erotic: "Pornografia este propagandă misogină. Ea nu încurajează
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
licență în teologie (în același an se va și căsători cu aleasa inimii). Teza de licență se numea Minunea din drumul Damascului - argument apologetic. Teza, publicată, a fost bine primită de revista Biserica ortodoxă română, relevîndu-se că e scrisă din convingere adîncă. Să citez un fragment de la începutul tezei de licență: "Creștinarea Sfîntului Pavel, examinată de aproape și judecată strîns, constituie un argument apologetic (un argument că Iisus Christos este Dumnezeu), pe care nu poate să-l doboare nici o putere și
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
instala față de dogmatica creștină tradițională și tradiționalistă. Rămîne, totuși, o enigmă și un paradox aproape ridicol textul profund pe care îl redactează și îl trimite, la 14 iulie 1953, nimănui altcuiva decît lui Traian Săvulescu, președintele Academiei R.P.R., om fără convingeri și preocupări religioase, poate chiar liber cugetător. Gestul lui Galaction e o nevoie de a se spovedi, mărturisindu-se. Dar cui? Lui Traian Săvulescu în locul unui exeget biblic? Ce folos putea avea o asemenea automărturisire patetică? Firește, nici una, dacă nu
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
cînd am prezentat Facultății de Teologie din București, teza mea de licență Minunea din drumul Damascului - argument apologetic. Este o încercare juvenilă, corectă și încă lizibilă ca literatură, dar pripită și insuficientă, ca temei apologetic. Voiam, prin ea, să exprim convingerea mea definitiv cîștigată la lectura Faptelor Apostolilor, că convertirea lui Saul, mandatarul Sanhedrinului, este un fapt istoric, prin nimic explicabil, decît printr-o minune. Din convertirea lui Saul înțelegem puterea lui Iisus Christos. Din convertirea lui Saul - formidabilul dușman al
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
lor și cînd își dau seama că nu și-au făcut prieteni, folosindu-se de subterfugii, de cel mai mărunt german, se înfurie și afirmă că sunt cel mai mare popor din univers". Curînd acest exces de naționalism și de convingere că germanii sînt poporul arian hipersuperior va însîngera Europa, copleșind-o cu cruzimi neproduse nici în Evul Mediu. Și Martha Bibescu gîndește cu fiori, la viitorul ei cînd, în vizită în România, Kronprințul și fratele său au avut cu ea
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
atașamentul neobișnuit, de farmecul interpretului Sergi Lopez, laureat cu César. Fascinat într-un mod declarat, dar și subliminal mai ești și printr-o hazlie intruziune a unui simbol universal: oul. Harry, după ce-l privește hamletian, îl ingurgitează pe nemestecate, avînd convingerea că-i atribuie potență sexuală. Se insinuează astfel sugestia unor conotații ce ar putea elucida echivocul acestei moralități de mileniu trei. Oul conține multiple virtualități printre care și germenul conflictului latent dintre inerție/rutină și experiență/aventură ca și sîmburele
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
îndreptate spre umbra marelui dispărut... simple vorbe, de astă dată, însă vorbele sînt și ele prea adesea ucigașe: - Da, S-a început atunci o campanie pe cît de discretă, pe atît de regretabilă împotriva lui N. Iorga, pornită (asta e convingerea mea) nu din rea-credință, ci din rea înțelegere. Falsele interpretări ale unor noțiuni care interesează viața laolaltă a cetățenilor români, indiferent de originea și confesiunea lor, dau naștere unei uri ascunse și au ca trist rezultat înveninarea și discordia. Noțiunile
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
punct de vedere psihologic și socio-cultural: artistul occidental este mult mai prudent și mult mai puțin motivat în ceea ce privește dorința de afirmare și nevoia de comunicare, el exploatînd ofertele cu un tonus egal, fără fluctuații și cu o evidentă, chiar dacă subînțeleasă, convingere că totul este stabil și mereu disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are o nevoie imperativă de cominicare, o dorință de afirmare aproape ultimativă și manifestă acea urgență în a răspunde la solicitare
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]