1,194 matches
-
cititorii vor putea urmări și politica unei Mari Puteri în timpul Războiului Rece. Nu în ultimul rînd, volumul de față este un util punct de plecare pentru o eventuală extindere a cercetării în arhivele românești și rusești. Autorii s-au documentat copios în Arhiva Națională a Statelor Unite, dar și în alte arhive și biblioteci americane ce conțin materiale referitoare la politica externă a României între anii 1947 și 1990. Nu au fost neglijate nici bibliotecile președinților Harry S. Truman, Dwight D. Eisenhower
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate zările pământului, răspândind dezastrul în galopul cailor mânați de hoardele turco mongole. Ploi de săgeți, slobozite din nori de arcuri, zbârnâiau prin văzduh. Doliul cobora din ceruri, așezându-se ca o uriașă panglică neagră peste omenire. Deranjați de la ospețele copioase cu ambrozie, cruzii, aroganții și vanitoșii zei greco romani deveniseră dintr-o dată neputincioși. În pocalele din care sorbeau vinuri alese picurau stropi de sânge. Hlamidele lor albe erau murdărite de picuri roșii care prevesteau moartea. S-au înspăimântat, sărind de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
revoluționară, membrii asociației practicau cu dârzenie democrația ca formă de oponență față de autocrația țaristă. S-au ridicat împotriva celui mai teribil dușman: Rusia pregătită să înghită țările române în burdihanul Eurasiei pe care o împărățea. Niciun festin nu părea mai copios pentru țari după ce li s-a permis să ocupe principatele în urma Tratatului de la Adrianopol până când nevolnica Poartă Otomană plătea despăgubirile de război. Însă subestimarea noastră s-a dovedit a fi una din cele mai mari greșeli ale politicii ruse în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
1920. Astfel, General Motors a inaugurat, la îndemnul lui Sloan, o politică de diferențiere, propunând diverse variante de automobile, conform principiului: „O mașină pentru fiecare, după posibilitățile și după nevoile sale”. Totuși, în ansamblu, politicile de diversificare rămâneau limitate, dominate copios de seriile mari, standardizate. Începuturile fazei III coincid cu momentul în care principiile fordiene care organizau producția seriilor repetitive prezintă semne de epuizare și sunt repuse în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Dionysos le deschidea paradisul său sălbatic, cu ritualuri de îmbelșugare și bucuria festinurilor, adevărate dezlănțuiri de îmbuibare și beție. Modelul a cunoscut o îndelungată existență istorică: până prin anii 1950, o „masă bună” însemna, în rândul claselor populare, o masă hrănitoare, copioasă și nu foarte echilibrată. Dacă sâmbăta și duminica trebuia să se mănânce „bine”, de sărbători băutura trebuia să curgă în valuri, „traiul bun”, în sens popular, implicând vesele libațiuni, excese ale plăcerilor palatului... gurii 18. Gargantua făcut de râstc "Gargantua
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
10); plină(9); birou(8); foame(8); prînz(8); bucătărie(7); pîine(7); farfurie(6); mobilă(6); mobilier(6); încărcată(5); mică(5); suport(5); tablă(5); greutate(4); de lemn(4); rotund(4); scaune(4); biliard(3); cană(3); copioasă(3); măsuță(3); pătrat(3); picioare(3); picior(3); reuniune(3); sărbătoare(3); acasă(2); belșug(2); cărți (2); Crăciun (2); cu bucate(2); curată(2); discuții(2); flori (2); întrunire(2); loc(2); lungă(2); muncă(2); musculară(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
umor (2); vesele (2); viață (2); 32 dinți; admirație; aer; aiurea; a amuza; amuzantă; amuzat; atinge; aude; batjocură; binedispune; binedispus; bucură; a bucurie; bucurii; bunelul; caterinca; căscat; a chicoti; chicoti; ciob de oală spartă; cîntă; conștiincios; copil micuț; copilărie; copilăros; copios; curat; da; degeaba; distractiv; distrat; de el; eliberare; emoții; entuziasma; eu; euforie; exprima sentimente; extaz; exterioriza; facebook; fals; falsitate; fată; față zîmbitoare; față; femeie beată; a fi fericit; frumoasă; fuge; gălăgios; gura deschisă; în gura mare; haha; haz; hlizește; inima
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stomac Simptome generale Examenul limbii Cauze Diaree, durere surdă în stomac, pierderea poftei de mâncare, grețuri, oboseală, vomă Situație > 8 zile: limbă cu depozit uleios, deschis la culoare Alimente crude, reci, grase Scădere bruscă a temperaturii în timpul digestiei Mese prea copioase sau prea rapide Vid de Yang al splinei Vid de energie al stomacului Stagnare caldă de alimente în stomac Simptome generale Examenul limbii Cauze Constipație, scaune cu miros respingător, durere intensă în stomac, regurgitații acide, halenă fetidă, agitație, insomnii, grețuri
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
sub aspect etic". O adevărată obsesie vituperantă are George Mirea față de personajul N. Manolescu, căruia i se acordă aproape 10 pagini (114-115, 191-196, 348-350). Este vorba de o veritabilă diatribă, justițiarul probându-și acuzele cu documente de istorie literară, citând copios paragrafe întregi din presa vremii ("Contemporanul", în special, din anii șaizeci). Iată-l pe G. Mirea mânuind necruțătoarea-i spadă : "N. M. unul dintre cei mai vajnici bolșevizatori ai literaturii române în primul lustru al deceniului șapte al secolului XX
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cronica literară curentă, cărțile de critică, cât și istoriile literare (mai mari sau mai mici) care au consemnat autori și cărți de poezie, proză, dramaturgie, și continuă să o facă. Anticălinescian (deși "divinul" critic este invocat, analizat deferent și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a amenințat cu reclamații, teatrul a pierdut o mențiune sigură, viața culturală a Timișoarei s-a zgîlțîit o secundă. Dar după spectacolul Teatrului Maghiar (că ăștia nu fug din România!) și după cel al Naționalului, dar mai ales după masa copioasă de la Beregsău unde era cel mai mare complex porcin din România și după degustarea de la Recaș unde se putea bea o minunată cadarcă, în cantități nelimitate, arbitrii festivalului au devenit ceva mai indulgenți, jurînd că nu vor face "un caz
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cei de la cafenea..." După cele două momente de asalt, verbal și vizual, al mulțimii, după sentimentul acut al izolării (altminteri, ocrotitoare), personajul ajuns în "urbea sa" trebuie să dea piept cu manifestarea "populară" exterioară, nu poate dormi (situație exploatată tematic copios în creația autorului): "...Deodată sar în picioare...zgomot mare în uliță! Merg degrab la fereastră..."(obicei nestrămutat, n. n). Că este vorba despre hingheri, despre scandalul iscat între polițiști și femeia arestată, jucînd patetic rolul victimei, adică transformînd în scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ironiei, acela care necesită o corectare semantică de proporții, printr-o lectură à rebours. Mod de a spune că ceea ce aparține superficiei comunicării trebuie remaniat, "rescris". Indiferent dacă sursa acestui discurs este vocea culiselor, naratorială, sau a protagoniștilor, romanul profită copios de spectacol. Pentru G. Călinescu, apetitul ironic enorm face ca, în concurență cu personajul eponim, naratorul să se exprime cînd cu o distanță suspectă, cînd cu o indiscreție mușcătoare: omnisciența lui provoacă, mustește de atitudine. Opera minează insidios modelul. Ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în filme, Cornel a apreciat că un păianjen găsit lîngă o eprubetă trebuie să aibă măcar o chestie specială, prin contaminare. N-a luat în calcul faptul că făptura era înțepenită nu pentru că s-ar fi odihnit după un prînz copios cu tot felul de substanțe linse din eprubete, ci din simplul motiv că murise. Nici unul viu nu i-a fost de folos, deoarece, așezîndu-l pe braț, micuțul a fugit rapid pe pielea repede și a dispărut înainte de-a-l înțepa
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
amplă, sub ochii noștri. Atunci, procesul novator era amenințat de fantomele epocii regulamentare; acum șansele unei democrații autentice sunt puse în cumpănă de fantomele regimului comunist. Nu e o simplă figură de stil. Fantoma din manifestul Ligii comuniștilor a proliferat copios, aruncând în lume, cu mare forță, legiuni fără număr. Ele au pierdut, în ultimii ani, multe poziții, fiind supuse la metamorfoze dintre cele mai stranii, asupra cărora se apleacă, intrigați, analiștii fenomenului. În spațiul românesc, aceste legiuni îndrăcite rezistă încă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu imaginea 7. În măsura în care noi avem de a face cu imagini evocate, ar fi mai precis să o numim pseudo-analiză filmica, iar, fiindcă imaginile autorului pot fi completate copios de imaginația cititorului, această analiză va fi prudență și minimala, căutând evidente. Vom începe cu episodul din culoarul filarmonicii. Episodul debutează că un film de suspans: într-un coridor pustiu al Filarmonicii, Antim își consumă angoasa presentimentului unei întâlniri, fără ca
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
înscris la "fabrica de popi": Școala catihetică din Fălticeni, condusă de N. Conta ăunchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nică a lui Ștefan a Petrei, ci Ion Creangă, nume păstrat toată viața. Desființându-se Școala din Fălticeni ăcaricaturizată copios în Amintiri...), Creangă pleacă la Iași, prin insistențele mamei, care-l dorea neapărat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. Este notat la toate materiile cu "bun", "foarte bun" și "eminent". Stă la internat, care e gratuit
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau copios junimiștii la seratele lor; să promoveze opera lui Creangă drept una "de o însemnătate capitală pentru cercetători", esențială pentru cunoașterea identității românești; să i se recunoască acestuia profunda originalitate, atât ca trăire autentică a tradiției, cât mai ales în evoluția
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
masă, mă ia de gușe protector. Pune ceasul pe masă, arătând că trebuie să mănânce în douăzeci de minute. Are un aer zăpăcit, preocupat. Nu poate asculta o vorbă. Își sărută nevasta după masă (totdeauna proastă și săracă, în raport cu mesele copioase pe care le oferea invitaților înghesuiți în căsuța din strada Popa Nan, când "trăgea pe dracu de coadă", și lucrul acesta mi se pare foarte semnificativ) și se duce să se lungească pe pat, lăsându-mă în sufragerie cu nevastă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fusese un mare senior, și fastul clerului înalt ajunsese la concurență cu cel al aristocrației civile. Ei au fost foarte nemulțumiți de austeritatea și frugalitatea noului patriarh, care cerea să fie vândute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop a considerat că se face risipă și a poruncit ca banii care erau de prisos să fie transferați la spital. Și pentru că era
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
țărănia" lui Elpi se lasă complet strivită de livresc și doar lectura Lexiconului ne readuce cu adevărat în cadrele originare pentru înțelegerea raportului cu apa. Va trebui să așteptăm însă patru decenii până acolo. La un an după nota deja copios comentată (și scufundată prin exegeză așa cum ai "îneca peștii în apă"), găsesc următoarea consemnare: 9 octombrie Am intrat trumfalnic, ieri și azi, în Ciric, bătând recordurile precedente. Faute de mieux, te surclasezi pe tine însuți, asta-i treaba, cu tot
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
o situație de vorbire care să‑i asigure libertatea absolută. Această libertate, refuzînd lumea, plasîndu‑se în afara ei, rezumîndu‑se la rostire, nu poate s‑o modifice, ea poate doar să modifice sensul existenței 3. Individul din subterană se ocupă copios cu așa ceva. Dar, pentru a fi total liber în lumea oamenilor, pentru a fi martor și judecător absolut, el trebuie să depășească Zidul. Or, acest lucru este posibil într‑o formă de existență ne‑umană ; să ne amintim că insul
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
desigur, admis că Moby Dick nu propune deloc o lectură "normală", nicidecum una "ușoară". "Subiectul" romanului poate fi "reconstituit" numai din fragmentele expunerii principale, suficient de prolixe, a naratorului, fragmente "introduse" într-un epic secundar, cum ar veni, al simbolismului copios și al construcției parabolice. Ishamel (vocea narativă) pare, pe de altă parte, destul de suspect (ca individ) el însuși, pentru a prezenta o credibilitate totală în excursul lui "anamnetic". Nu este marinar profesionist (a lucrat ca profesor cîndva), însă, suferind de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lizează însă e că nu știe exact cum se termină totul. Scriitorul povestește că i se întîmplă destul de des să fie oprit pe străzile din Paris pentru a i se cere lămuriri privitoare la sfîrșitul acestui roman, ceea ce îl distrează copios, dar îl face și să reflecteze asupra diferențelor majore dintre civilizații, precum și asupra formidabilei libertăți pe care navigarea spre partea "evazată" a pîlniei lingvistice, cea care comunică cu și face să se amestece toate limbile celorlalți, o oferă creatorului bilingv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
multor scriitori francezi contemporani, autorul povestește gestația și copilăria unui viitor scriitor numit supriză! Yann Moix. Un copil neiubit de părinți, născut circumcis, care va rămîne "evreul familiei", în ciuda unei grefe spectaculoase. La Orléans, orașul de baștină, copilul se plictisește copios, în ciuda unor întîlniri și lecturi extraordinare. Cartea progresează din digresiune în digresiune, o acțiune începe, se ramifică pînă la diluție în multiple dimensiuni, și cînd tocmai ai uita t-o, reapare cîteva zeci de pagini mai tîrziu, după o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]