4,463 matches
-
randomizați pentru a primi simvastatin sau placebo și urmăriți timp de 5 ani. Rezultatele studiului au arătat o scădere importantă a mortalității globale, precum și a celei cardiovasculare, a incidenței IMA, a accidentului vascular cerebral și a terapiei de revascu - larizație coronariană la pacienții tratați cu simvastatin, inclusiv la grupa de vârstă 65 -79 de ani (45). Concluzii similare au fost formulate și de autorii studiului Cholesterol And Recurrent Events trial (CARE), realizat pe 4.159 pacienți cu boală coronariană și valori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
revascu - larizație coronariană la pacienții tratați cu simvastatin, inclusiv la grupa de vârstă 65 -79 de ani (45). Concluzii similare au fost formulate și de autorii studiului Cholesterol And Recurrent Events trial (CARE), realizat pe 4.159 pacienți cu boală coronariană și valori ale LDL-colesterolului plasmatic cuprinse în intervalul 115-174 mg/dl. Autorii demonstrează că utilizarea pravastatinului a redus semnificativ incidența IMA, a accidentului vascular cerebral și a necesității terapiei de revascularizație coronariană. Surprinzător a fost că, la vârstnici, beneficiile erau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
CARE), realizat pe 4.159 pacienți cu boală coronariană și valori ale LDL-colesterolului plasmatic cuprinse în intervalul 115-174 mg/dl. Autorii demonstrează că utilizarea pravastatinului a redus semnificativ incidența IMA, a accidentului vascular cerebral și a necesității terapiei de revascularizație coronariană. Surprinzător a fost că, la vârstnici, beneficiile erau mai mari decât la adultul tânăr, respectiv o reducere mai amplă a riscului relativ de 32% versus 19% (46,47). Studiul Long term Intervention with Pravastatin in Ischemic Disease (LIPID) a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
514 cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-75 ani), cu angină pectorală instabilă, din 87 centre din Australia și Noua Zeelandă și urmăriți timp de 6 ani. Rezultatele confirmă că tratamentul cu statine reduce semnificativ mortalitatea globală, de cauză cardiovasculară, incidența evenimentelor coronariene și cerebrovasculare și necesitatea terapiei de revascularizație coronariană la un nivel superior la vârstnici față de adultul tânăr (48,49). Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
cu angină pectorală instabilă, din 87 centre din Australia și Noua Zeelandă și urmăriți timp de 6 ani. Rezultatele confirmă că tratamentul cu statine reduce semnificativ mortalitatea globală, de cauză cardiovasculară, incidența evenimentelor coronariene și cerebrovasculare și necesitatea terapiei de revascularizație coronariană la un nivel superior la vârstnici față de adultul tânăr (48,49). Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a incidenței evenimentelor coronariene recurente prin utilizarea atorvastatin 80
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
și necesitatea terapiei de revascularizație coronariană la un nivel superior la vârstnici față de adultul tânăr (48,49). Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a incidenței evenimentelor coronariene recurente prin utilizarea atorvastatin 80 mg/zi la 3.086 pacienții cu sindrom coronarian acut în antecedente, efect evidențiat la 6-8 săptămâni de la inițierea tratamentului (50). Membrii Cholesterol Treatment Trialists’ Collaborators au realizat în 2005 o meta-analiză care a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
tânăr (48,49). Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a incidenței evenimentelor coronariene recurente prin utilizarea atorvastatin 80 mg/zi la 3.086 pacienții cu sindrom coronarian acut în antecedente, efect evidențiat la 6-8 săptămâni de la inițierea tratamentului (50). Membrii Cholesterol Treatment Trialists’ Collaborators au realizat în 2005 o meta-analiză care a inclus 14 studii randomizate la 90.056 subiecți tratați cu statine, demonstrând o reducere cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
inițierea măsurilor privind schimbarea stilului de viață (24). Activitatea fizică a demonstrat beneficii atât asupra profilului lipidic, cât și a calității vieții și statusului funcțional al pacientului vârstnic. Exercițiile fizice incluse în programele de reabilitare cardiovasculară la vârstnicii cu boală coronariană au determinat un beneficiu semnificativ statistic asupra profilului lipidic, cu reducerea cu 5% a valorilor colesterolului total, 15% a trigliceridelor și 3% a LDL-colesterolului, precum și o creștere cu 6% a HDL-colesterolului (75). La vârstnicii cu valori foarte scăzute ale HDL-colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
renal Boala cerebrovasculară reprezintă o cauză frecventă de deces la pacienții renali, în mod particular la cei dializați. De altfel, accidentul vascular cerebral (AVC) constituie una dintre cele trei principale cauze de deces la această categorie de pacienți, alături de accidentele coronariene și de infecții. Acest fapt se explică prin îmbătrânirea constantă atât a populației incidente, cât și a celei prevalente în programele de substituție cronică a funcției renale. Printre factorii care contribuie la incidența crescută a AVC în comparație cu populația generală se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
sus la pacienții renali [OHare et al., 2002]. Factori de risc pentru BPA la pacienții renali Factorii recunoscuți de risc pentru dezvoltarea BPA în populația generală sunt: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, diabetul zaharat (DZ) și prezența bolii aterosclerotice coronariene. De asemenea, nivelurile crescute de homocisteină, lipoproteină (a) și proteină C reactivă au fost asociate cu existența BPA. în populația renală, factorii de risc pentru BPA au fost mai puțin studiați. În studiul HEMO, prezența DZ și fumatul s-au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
în Statele Unite, unde vârsta medie a candidaților pentru TR este ridicată, iar rata diabeticilor transplantați este semnificativă, riscul de amputație la 3 ani post-TR este de 13-25% [Manske et al., 1997]. în cazul pacienților diabetici, prezența concomitentă a bolii ischemice coronariene reprezintă un factor de risc major pentru amputație la această categorie de pacienți. De asemenea, subiecții cu o perfuzie digitală anormală pretransplant prezintă un risc crescut de amputație post-TR [Mäkisalo et al., 1998]. Ca urmare, în practica curentă, decizia de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de segment ST: considerații diagnostice,terapia farmacologică 17.1. Date de epidemiologie Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a identificat boala cardiacă ischemică drept principală cauză de deces în lume (1). Deși mortalitatea cauzată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de segment ST: considerații diagnostice,terapia farmacologică 17.1. Date de epidemiologie Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a identificat boala cardiacă ischemică drept principală cauză de deces în lume (1). Deși mortalitatea cauzată de sindroa - mele coronariene acute (SCA) a scăzut progresiv în țările dezvoltate (2) prin îmbunătățirea metodelor de diagnostic și tratament, incluzând prevenția secundară, precum și prin modifi - carea favorabilă a factorilor de risc (3), această cauză rămâne responsabilă pentru o treime din toate decesele la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
registrul ISACS‑TC (care oferă informații despre pacienți cu SCA din opt țări din centrul și estul Europei), în care doar 34,3% dintre pacienți reprezintă NSTE-ACS (9). În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile prezintă o întârziere a apariției eveni - mentelor coronariene globale de aproximativ 10 ani. Din punctul de vedere al manifestărilor severe ale bolii coronariene, respectiv infarctul miocardic sau moartea subită cardiacă, există o întârziere în apariția evenimentelor la femei față de bărbați de până la 20 de ani, însă diferența scade
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
și estul Europei), în care doar 34,3% dintre pacienți reprezintă NSTE-ACS (9). În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile prezintă o întârziere a apariției eveni - mentelor coronariene globale de aproximativ 10 ani. Din punctul de vedere al manifestărilor severe ale bolii coronariene, respectiv infarctul miocardic sau moartea subită cardiacă, există o întârziere în apariția evenimentelor la femei față de bărbați de până la 20 de ani, însă diferența scade odată cu înaintarea în vârstă (5). Incidența la populația cu vârsta între 65 i 94 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
vârstă (5). Incidența la populația cu vârsta între 65 i 94 de ani, comparativ cu grupele de vârstă 35-64 de ani, este dublă la bărbați și triplă la femei. Date ce derivă din studiul Framingham au permis evaluarea incidenței evenimentelor coronariene, manifeste ca infarct miocardic simptomatic, dar și asimptomatic, angină pectorală instabilă și moarte subită de cauză cardiacă (10-12) . Analiza a permis alocarea unui risc pe toată durata vieții de 49% la bărbați și 32% la femei pentru dezvoltarea bolii cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
au fost silențioase sau nerecunoscute la pacienții peste 85 de ani (15,18). Din cauza comorbidităților mai numeroase și mai severe, SCA pot apărea la vârstnici în contextul asocierii sau agravării unei alte patologii (pneumonie, bronhopneumopatie obstructivă cronică, hemoragii). Aceste evenimente coronariene numite „secundare” apar în urma unei neconcordanțe între aportul și consumul de oxigen la nivel miocardic la pacienți care au de cele mai multe ori afectare coronariană subiacentă. Prezentarea nespecifică și comorbiditățile conduc la întârzieri ale diagnosticului și ale instituirii tratamentului, cauze principale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
vârstnici în contextul asocierii sau agravării unei alte patologii (pneumonie, bronhopneumopatie obstructivă cronică, hemoragii). Aceste evenimente coronariene numite „secundare” apar în urma unei neconcordanțe între aportul și consumul de oxigen la nivel miocardic la pacienți care au de cele mai multe ori afectare coronariană subiacentă. Prezentarea nespecifică și comorbiditățile conduc la întârzieri ale diagnosticului și ale instituirii tratamentului, cauze principale ale prognosticului rezervat în cazul simptomelor atipice, respectiv risc de deces intraspitalicesc de trei ori mai mare (13% versus 4%, p < 0,001) (15
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
În afară însă de rolul în diagnosticul și stratificarea riscului de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială. Deoarece ele exprimă injuria miocardică de orice cauză, o valoare crescută trebuie supusă unei analize minuțioase, cu atât mai mult la pacientul vârstnic care asociază o serie de comorbidități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
trebuie întotdeauna judecată în contextul clinic particular în care se găsește pacientul și interpretată cu prudență, mai ales dacă valorile nu sunt crescute în mod semnificativ. Evaluarea prognosticului - rolul scorurilor de risc la pacienții vârstnici cu SCANSTE-ACS este o afecțiune coronariană instabilă ce predispune la recurențe ischemice și alte complicații ce pot evolua către IMA sau deces atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În definiția NSTE-ACS este inclus un spectru larg de manifestări clinice ale bolii cardiace ischemice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
riscul crescut pentru complicații hemoragice. Scorurile de risc sunt utile în aprecierea prognosticului pe termen scurt și lung, precum și a raportului risc-beneficiu pentru terapia administrată. Până în prezent, cele mai studiate scoruri de risc în populația generală a pacienților cu sindrom coronarian acut au fost scorurile TIMI și GRACE, scorul GRACE având aparent o putere de predicție mai mare (tabelul 17.3) . O meta-analiză recentă (22) a tuturor studiilor ce au generat și validat aceste scoruri a indicat faptul că, pentru stratificarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
este cel mai exact cu privire la predicția evenimentelor hemoragice, vârsta nu este un factor independent, fiind inclusă în calcularea clearence-ului creatininei. Un procent important din hemoragiile incluse în formarea scorurilor de risc sunt legate de complicații ale abordului vascular în cadrul intervențiilor coronariene. În epoca abordului predominant radial, probabil că este necesară revizuirea factorilor de risc care alcătuiesc aceste scoruri. Fragilitatea este un sindrom geriatric întâlnit frecvent și reflectă un status de rezervă biologică scăzută și vulnerabilitate la agenți stresori. La pacienții vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
expus la un asemenea stresor, pacienții „fragili” sunt la risc de decompensare marcată și frecvent disproporționată, evenimente adverse, complicații procedurale, recuperare pre - lungită, declin funcțional, dizabilitate și deces. Într-un studiu ce a inclus 309 pacienți vârstnici spitalizați în unitatea coronariană și care aveau boală coronariană multivasculară s-a arătat că fragilitatea variază considerabil în funcție de instrumentul de evaluare folosit: 27% cu scara Fried, 50% cu viteză de mers < 0,65 m/s și 63% cu scara Rockwood (25) . Fiecare dintre cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pacienții „fragili” sunt la risc de decompensare marcată și frecvent disproporționată, evenimente adverse, complicații procedurale, recuperare pre - lungită, declin funcțional, dizabilitate și deces. Într-un studiu ce a inclus 309 pacienți vârstnici spitalizați în unitatea coronariană și care aveau boală coronariană multivasculară s-a arătat că fragilitatea variază considerabil în funcție de instrumentul de evaluare folosit: 27% cu scara Fried, 50% cu viteză de mers < 0,65 m/s și 63% cu scara Rockwood (25) . Fiecare dintre cele trei metode s -a asociat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]