875 matches
-
deci cu un context domestic dominat de familia extinsă și de alte grupuri descendente de tip corporatist. În Atlasul etnografic (Murdock, 1967), 21% dintre societățile cu terminologie hawaiană au familii extinse și peste 50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din Atlas confirmă doar în mică măsură această predicție, ceea ce arată într-un fel fragilitatea construcțiilor explicative (materialiste) ale lui Harris. Terminologia irocheză. Atunci când descendența
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1991, 1998) arată cum orașele globale, puncte nodale ale tranzacțiilor economice de pe piețele financiare mondiale, sunt dependente de o clasă de femei lucrătoare. Afectați indirect de globalizarea economică, lucrătorii casnici, cel mai adesea femei imigrante de culoare, deservesc elitele masculine corporatiste în aceste centre urbane (Boris și Prugl 1996; Stasilius și Bakan 1997; Chin 1998; Chang și Ling 2000). Cu toate acestea, cercetarea feministă empirică scoate la iveală o latură și mai întunecată a globalizării: o fenomenală creștere a turismului sexual
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un instrument de măsură comun. Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a trăi care nu se poate afirma decît ca fiind comună. Cînd privești egocentrismele corporatiste din interiorul națiunilor și egocentrismele economice naționale care poartă în ele orbirea caracteristică auto-distrugerilor, ajungi la concluzia că este probabil ca Europa să se avorteze pe sine și, în acest caz, este posibil ca ea să se lase vasalizată. Însă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și postcolonialismul adaugă noi manifeste ale tehnoștiinței. În același timp, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simt valorizați și apreciați, sunt mult mai productivi. Compania este mai competitivă și își permite să-și trateze oamenii bine și tot așa. Este un cerc vicios. Dar tratarea oamenilor așa cum trebuie este un lucru surprinzător de neobișnuit în America corporatistă din ziua de azi. Decideți chiar acum că vă veți urca oamenii pe un piedestal și că îi veți face să se simtă importanți. Făcând acest lucru, puteți să le cunoașteți nevoile, dorințele, țelurile și visurile. +++ TEMĂ Puneți un carton
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un preț peste valoarea produsului, precum și oferirea de servicii de slabă calitate și, (3) crime săvârșite de membrii "respectabili" ai societății, manageri și specialiști, prin pretinderea necuvenită de bani, bunuri și servicii sau prin comiterea de fraude fiscale etc. Crimele corporatiste sunt comise de conducerea marilor organizații, prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al crimei în care un grup de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al crimei în care un grup de indivizi creează și susține o organizație corporatistă, fiecare din membrii ei având responsabilități și obligații. Organizațiile criminale de acest fel încearcă să câștige controlul asupra anumitor tipuri de acțiuni criminale comercializarea ilegală a drogurilor, spre exemplu din care pot obține mari profituri. Aceste organizații folosesc adesea fondurile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
însumi am fost zguduit lăuntric în trecerea printr-o experiență socială dramatică. Se înțelege de la sine că, în ciuda tuturor influențelor pe care le-am absorbit de la aceste persoane, responsabilitatea intelectuală și morală pentru cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adaugă Suplimentul 1 mai - 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au citit prima ediție și le-au împărtășit informațiile clienților lor. La urma urmelor, cu cât învață mai mulți dintre noi cum să obțină rezultate maxime de la angajați, cu atât mai repede vom fi capabili să punem în practică viziunea corporatistă „Să schimbăm modul în care funcționează lumea”. Mulțumiri la ediția I Fără John Domenick, această carte nu ar fi fost scrisă probabil niciodată. A lucrat cu redactorul, m-a încurajat, mi-a întărit eforturile, a scris, a corectat și recorectat
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
recompensele și recunoașterea vor accentua alte forme de întărire. Dacă nu, vă veți cheltui banii și timpul încercând să cumpărați performanță discreționară. 19. Compensația și aprecierea performanței Compensația și aprecierea performanței sunt două dintre cele mai discutate aspecte ale vieții corporatiste. Din păcate, cele mai multe discuții sunt negative. Nici compensația și nici aprecierea, în modul în care sunt administrate de obicei, nu duc la obținerea rezultatelor maxime de la angajați. S-au scris cărți întregi despre aceste două subiecte, un număr impresionant de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să urmărim un program de televiziune, și nu altul; preferăm să ne uităm pe fereastră în loc să ne ocupăm de hârtiile aflate pe birou. Aplicația lui Herrnstein pentru directori constă în aceea că de fiecare dată când introduci o nouă inițiativă corporatistă, scazi efortul potențial dedicat celorlalte inițiative. Cu alte cuvinte, când cineva cheltuie mai mult timp și efort făcând ceva nou, acea persoană va cheltui mai puțin pe un comportament anterior. În schimb, dacă o nouă inițiativă este introdusă fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
operațional cu un buget aferent. În final, împărțirea câștigurilor sau plata pentru performanță au fost determinate axând obiectivele individuale asupra unor comportamente care priveau trei obiective distincte ale corporației. „Fiecare plan operațional trece printr-o rețea care presupune trei obiective corporatiste, iar fiecare obiectiv individual al unui angajat este legat de cele corporatiste”, a spus Thrusher. „Am încercat să petrecem mult timp pentru a le explica asociaților ce se va întâmpla cu compania noastră dacă obținem aceste lucruri în zona, departamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
performanță au fost determinate axând obiectivele individuale asupra unor comportamente care priveau trei obiective distincte ale corporației. „Fiecare plan operațional trece printr-o rețea care presupune trei obiective corporatiste, iar fiecare obiectiv individual al unui angajat este legat de cele corporatiste”, a spus Thrusher. „Am încercat să petrecem mult timp pentru a le explica asociaților ce se va întâmpla cu compania noastră dacă obținem aceste lucruri în zona, departamentul sau secția lor. Cred că avem oameni care văd că avem un
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de compensație; matricea performanței; țintirea rezultatelor; probleme cu; Connellan, Tom Consecințe; analiza antecedent-comportament-consecință și; antecedente și; comportamente și; definiția; consecințe negative-imediate-sigure; consecințe pozitive-viitoare-nesigure; consecințe pozitive-imediate-sigure; rolul; vezi și consecințele comportamentale; Competiții Principiul condiționării în întărirea pozitivă Continous Improvement Newsletter culură corporatistă Întărire creată; întărire socială; întărire tangibilă; Creativitate; definiția; stingerea și; creșterea; întărire negativă și; întărire pozitivă și; pedeapsă/penalizare și; Crosby, Phil Echipe cross-funcționale Davison, Michael Descurajarea comportamentului Delta Faucet Company Modelul de implementare a echipelor „cere-atrage” Deming, W. Edwards
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Ogden Lombardi, Vince London, M. Lorgan, Gary Maddox, John Mager, Robert Premiul Malcolm Baldridge National Quality Malloy, Rich Abordări manageriale; managementul performanței; popularitate versus eficiență; Management prin excepție Management prin obiective Management la întâmplare Mofturi în management; schimbarea managementului; cultura corporatistă; antreprenoriat; managementul prin excepție; managementul prin obiective; managementul la întâmplare; cercurile de calitate; autoactualizarea; alianțele strategice; prosperitate pe seama haosului; mișcarea calitate pe toată linia Mituri manageriale Stiluri manageriale; la întâmplare versus precis; subiectiv versus precis; Teorii manageriale; echipe cross-funcționale; managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cine are dreptul să spună și ce, cine controlează sistemul și cine are acces la sistem. Organizațiile media sunt birocratice și, în afara societăților în care toate mijloacele folosite pentru comunicarea de masă sunt controlate de stat, ele sunt de natură corporatistă. Putem spune atunci că comunicarea de masă este "un proces social deosebit de complex, proces instituționalizat, organizat și reglementat social" (Dîncu, 1996, p. 243). Așa cum Consiliul Național al Audiovizualului din România reglementează produsele media, la fel se întâmplă pretutindeni în lume
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
princeps legibus solutus). Teoria lui a deschis o aprinsă polemică, în care a intervenit și Rachfahl, susținător al caracterului constituțional al stărilor, care reprezintă și sunt "țara" față de principe. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă a stărilor care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține "școlii germane", între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. Mai târziu, introducându-ne în peisajul politic
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
orientați către profit deși lucrul nu este valabil și pentru organizația în sine , cum ar fi Camera Internațională de Comerț sau Consiliul Mondial al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria grupurilor de interes corporatiste (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) (BINGO). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
internațională a regimurilor se va intensifica ori de cîte ori tortul din care fiecare stat ia cîte o felie pare să se micșoreze. Globalizarea recentă a economiei politice internaționale determină constrîngeri severe asupra statelor dezvoltate, mai ales de tipul creștin-democrației corporatiste sau social-de-mocrației care promovează ieșirea de sub tutela "mărfii" (pentru aceste distincții, vezi Esping-Andersen 1990; van Kersbergen 1995). Funcțiile guvernului și fundamentele legitimității s-au schimbat și, de aceea, realismul trebuie să admită că politica internațională nu mai poate fi înțeleasă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Consiliul Parteneriatelor" iar în Scoția există o creștere a parteneriatelor între parlament și autoritățile locale. 59 În Olanda, provinciile reprezintă niveluri relativ slabe ale guvernului, ce nu domină municipalitățile (gemeente), în timp ce acestea din urmă există într-un fel de legătură corporatistă cu statul central.60 În alte țări, precum Italia sau Spania, regiunile și comunitățile autonome se află într-o relație de superioritate asupra provinciilor și municipalităților, dar tendința este către legăturile non-ierarhice. Acest fapt se explică prin creșterea relevanței politice
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unul și indivizibil" după cum și-a definit monarhia propria-i suveranitate cu câteva secole în urmă. Ca și monarhul, ei au căutat să aducă sub control marea diversitate a Franței cu multitudinea ei de obiceiuri și tradiții și de sisteme corporatiste diferite care încă mai existau la vremea Revoluției.18 Diferența față de Vechiul Regim consta în modalitatea lor de a înțelege locus-ul suveranității și autorității. Cel puțin cei mai radicaliști revoluționari, influențați de ideile lui Rousseau, vedeau acum acest lucru degajându
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a celor din vestul țării (Vandeea). Chiar dacă anumite secțiuni ale acestei populații, în mare parte funcționarii și clasele de mijloc, au sprijinit Revoluția, marea majoritate, în principal aristocrația, clerul și țărănimea, erau adesea profund atașate de Biserică și de societățile corporatiste tradiționale din care făceu parte. Lucrul acesta i-a condus spre revolte armate în masă împotriva Revoluției, imortalizate de Balzac în romanul său Șuanii (Les Chouans). Dar revoluționarii parizieni nu priveau aceste populații cu ochi buni și erau foarte suspicioși
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nu numai pentru faptul că au respins statul-națiune modern și concepte precum drepturile omului și democrația, și au îmbrățișat anumite perspective religioase; de asemenea, ei au lăsat în urmă o percepție tradiționalistă a societății pe care o vedeau ca fiind corporatistă și ierarhică și care era pusă în pericol de însăși principiile Revoluției care aveau tendințe de nivelare. În acest sens, ei erau precursorii regionalismului care s-a dezvoltat atât ca ideologie cât și ca mișcare politică în Franța celei de-
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Franche-Comté, 83%, etc.). Motivele pentru această acoperire înaltă din aceste regiuni variază de la o regiune la alta. Am putea observa că Bretania se evidențiază, iar succesul acesteia în crearea de pays se poate explica prin tradițiile politice creștin-democrate și puternic corporatiste.44 O remarcă asemănătoare se poate face și cu privire la Alsacia. La pol opus, se merită să menționăm că Île-de-France nu are nicio unitate de tip pays, doar una în pregătire, iar acest lucru se explică prin faptul că este vorba
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]