1,171 matches
-
îndoială și totalmente refuzată. Totuși unele structuri cerebrale pot avea un rol esențial în declanșarea reacțiilor agresive ca răspuns la stimuli "ostili". Două părți ale sistemului nervos se pare că sunt responsabile de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare ale mediului. Stimuli mai puțin semnificativi ar putea astfel să declanșeze o serie de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare ale mediului. Stimuli mai puțin semnificativi ar putea astfel să declanșeze o serie de reacții agresive, care în mod normal ar fi fost precedate de un lung proces de reflecție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că această disfuncționalitate este responsabilă de gestionarea defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977) a efectuat două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ameliorare n-ar fi foarte însemnată și că nu există încă o bază teoretică clară pentru efectuarea unor astfel de intervenții. Celelalte cercetări au studiat rolul neuro-transmițătorilor asupra comportamentului agresiv în calitatea lor de elemente responsabile pentru transmiterea informațiilor de la cortex către diferitele structuri ale sistemului limbic. De exemplu, în cazul în care se remarcă o insuficiență a neuro-transmițătorilor asociați cu inhibarea agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra comportamentului agresiv în calitatea lor de elemente responsabile pentru transmiterea informațiilor de la cortex către diferitele structuri ale sistemului limbic. De exemplu, în cazul în care se remarcă o insuficiență a neuro-transmițătorilor asociați cu inhibarea agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
limbic. De exemplu, în cazul în care se remarcă o insuficiență a neuro-transmițătorilor asociați cu inhibarea agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii comportamentale minuțios elaborate, inhibă agresivitatea și împiedică reacțiile agresive sistematice. Atunci când la acest nivel se remarcă o leziune, este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii comportamentale minuțios elaborate, inhibă agresivitatea și împiedică reacțiile agresive sistematice. Atunci când la acest nivel se remarcă o leziune, este posibil ca mecanismele de control sau de manifestare a agresivității să nu mai funcționeze. Mark și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
remarcă o leziune, este posibil ca mecanismele de control sau de manifestare a agresivității să nu mai funcționeze. Mark și Ervin (1970) explică absența controlului fie prin existența unei leziuni la nivelul sistemului limbic, fie prin întreruperea comenzilor provenind de la cortex. În opinia autorilor, comenzile sunt rezultatul unui proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23 Auto-descriere 25 Autoevaluare 155 Automatism motor 120 Autoreglare 29, 150, 182 Autoritate 61 B Bandă 79-81 BDHI 28, 175 C Capacitate cognitiv-afectivă 10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și deontologic 163 Cogniție agresivă 96 Competență relațională 75 socială 130, 213, 216 socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu un peisaj sumbru. Faptul că mai multe resurse ale creierului sunt alocate descifrării emoțiilor și înțelegerilor semenilor confirmă, în viziunea lui Cacioppo și Patrick, ipoteza creierului social, conform căreia com plexitatea vieții sociale a dus la creșterea rapidă a cortexului uman. În aceste condiții, sunt explicabile atracția și, pe alocuri, fas cinația pe care le exercită Facebook asupra multora dintre noi. Facebook poate fi privit ca o hartă interactivă (chiar dacă incom pletă uneori) a relațiilor noastre sociale. Clipă de clipă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
epidemiologice și factorii de risc cardiovascular la pacientul vârstnic. În ceea ce privește modificările la nivel cerebral legate de vârstă, studiile anatomopatologice au semnalat o scădere a masei cerebrale în timp, cu o progresie mai rapidă peste 60 de ani, mai ales pentru cortexul cerebral, hipocamp și nucleii bazali (3). Scăderea de volum este relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
scădere a masei cerebrale în timp, cu o progresie mai rapidă peste 60 de ani, mai ales pentru cortexul cerebral, hipocamp și nucleii bazali (3). Scăderea de volum este relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație cu datele oferite de studiile de imagistică cerebrală (4). Atrofia parenchimului cerebral atrage după sine o sporire a dimensiunilor sistemului ventricular (deci
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
oscilații precise dând naștere unui proces fizico-acustic, în care sunetele și zgomotele sunt emise ca unde sonore de la interlocutor prin intermediul aerului la auditor. La aceasta se adaugă înțelegerea vorbirii, coordonarea sunetului intermediat de creier, cu o remanență acustică, depozitată în cortex, dobândită prin percepții acustice, optice și chinestezice „îndeplinindu-se astfel din nou un proces psihic al valorificării îmbinărilor verbale percepute” (10; p.386). În partea periferică a procesului de vorbire are loc „divulgarea prin trecerea conceptului interior asupra aparatului motric
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
primește vibrațiile sonore. Ele sunt captate de urechea externă și transmise la nervul cohlear prin urechea medie (152; p.447). La acest nivel, organul lui Corti traduce în influx nervos diferitele caracteristici ale mesajului (schema 1). plan psihointelectual realizarea limbajului cortex motor căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
medie (152; p.447). La acest nivel, organul lui Corti traduce în influx nervos diferitele caracteristici ale mesajului (schema 1). plan psihointelectual realizarea limbajului cortex motor căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive până la cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă o imagine prestabilită a limbii și chiar dacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive până la cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă o imagine prestabilită a limbii și chiar dacă unele cuvinte nu sunt bine percepute ele sunt totuși înțelese (prin context). Ideea lui A a fost transmisă lui B (schema 2). „Aceasta formează o buclă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2 ani înainte ca tipul defectuos neuromuscular în vorbire să se stabilizeze, factor ce poate modifica favorabil planul de lucru logopedic atât din punct de vedere metodologic cât și economic. Întrucât funcția vorbirii are la bază scheme motor auditive în cortex, memorizate prin sistemul aferenției inverse, ștergerea defectului prin distrugerea stereotipului verbal defectuos și instituirea unui nou stereotip corect necesită o activitate psiho-pedagogică specială. Din acest punct de vedere vârsta subiectului în momentul începerii terapiei logopedice nu rămâne fără semnificație. Pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
d de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu saci laringieni care funcționează ca modulatori de sunete. Receptorul este reprezentat de urechi și de com componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii au au auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul au auditiv). În sistemul de orientare al microchiropterelor se diferențiază două tipuri de bază: vespertilinoid ș și rhinolophid. La tipul vespertilionid, emisia ultrasunetelor se face pe gura deschisă permanent în timpul zborului. Deoarece pavilioanele urechilor sunt imobile, animalele trebuie să-și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
logică și analitică, în vorbire, în construirea frazei, în scris și citit - procese desfășurate în ariile acestei emisfere. Cele mai grave sunt însă consecințele pe care televiziunea și jocurile pe calculator le au asupra funcționării părții din față a creierului - cortexul prefrontal - care îl deosebește pe om de animal. Prin frânarea dezvoltării și chiar prin vătămarea produsă de televiziune și calculator acestei zone esențiale în dezvoltarea proceselor de conștiință, a proceselor mentale superioare, vizionarea afectează capacitatea de concentrare a atenției, slăbește
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
punct de vedere, capacitatea de viteză demonstrează impactul structurii genetice asupra unui atlet. În concepția lui J. North, 1992, mecanismul neurologic de control al mișcării este determinat de structura ierarhică a sistemelor motorii centrale. „Programul motor” își are locul în cortexul premotor, în aria motorie suplimentară și alte arii corticale asociate. Aceste arii, împreună cu impulsul senzorial, converg către aria motorie primară, care eventual excită sau inhibă părțile specifice ale sistemului nervos. Programul motor este sistemul de analizare a informației esențiale care
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
putea fi detectate (poate fi asociat cu monitorizarea PEM); - influența drogurilor anestezice; - interferența cu undele electromagnetice având ca sursă alte echipamente din sala operatorie [3,5]. POTENȚIALELE EVOCATE MOTORII (PEM) PEM sunt obținute prin stimularea transcraniană electrică sau magnetică a cortexului motor și a axonilor din tractul cortico-spinal urmată de înregistrarea transcutanată sau intramusculară a potențialelor de acțiune musculară la nivelul mușchilor relevanți. În funcție de necesități înregistrarea potențialelor de acțiune musculară se realizează la nivelul a 4-8 mușchi din teritoriul membrului inferior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
se caracterizează prin scăderea „în pată” a activității cerebrale observată pe toată suprafața creierului. Demența lobilor frontali se caracterizează prin perfuzia deficitară a lobilor frontali. Pseudodemența - se observă pattern-uri asemănătoare depresiei cu creșterea activității limbice sau scăderea activitații în cortexul prefrontal [4-6]. b. Studiul traumatismelor cerebrale și a consecințelor acestora Impactul traumelor cerebrale este adeseori privit cu neglijență în patologia psihiatrică. Însă chiar traumatisme minore ale unor arii vulnerabile pot cauza probleme pe termen lung. Brain imagistica SPECT este esențială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
convenabil prin SPECT decât prin angiografie. SPECT înainte și după injectare de acetazolamidă este utilizat pentru evaluarea rezervei vasculare la pacienții cu stenoza proximală a vaselor cerebrospinale. d. Studiul în depresie Un semn imagistic SPECT asociat depresiei este scăderea activității cortexului prefrontal în special pe partea stângă. Severitatea depresiei se corelează cu gradul de hipometabolism în cortexul frontal. Dacă condiția clinica a pacientului se îmbunătățește după tratament nivelul metabolismului evidențiabil prin SPECT se normalizează. Creșterea activității sistemului limbic (talamus, amigdale, girus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]