1,430 matches
-
în Europa. Asta este partea bună, în sensul că nu vom mai avea exilații noștri. Pe de altă parte, însă, nu vom putea niciodată să creăm o cultură solidă, pe baze naționale. De ce? Pentru că noi sau suntem naționaliști sau suntem cosmopoliți exagerați. Nu avem acel naționalism cu limite al lui Titu Maiorescu, fără prejudecăți, al lui Eminescu, Motru, nu avem împletirea aceasta a Europei sau a umanității cu sentimentul național. Ce să-i faci? Suntem latini ortodocși, latini răsăriteni! Vorbeați despre
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
corespondenței, educației, a vestimentației și a relațiilor sociale. Încă nu s-a scris o istorie a cosmopolitismului secolului al XVIII-lea, dar este clar că în scrierile lui Pietro Verri, ale lui Immanuel Kant, Thomas Paine și ale altora, "adevăratul cosmopolit" și "patriotul loial" erau unul și același 27. Se părea că nu exista nici o contradicție între a te simți cetățean al lumii întregi remarcați rădăcinile grecești ale cuvîntului kosmopolites din kosmos, lume, și polites, cetățean și dorința de a ilumina
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
va dispărea, se va sfîrși și ostilitatea dintre națiuni" (Marx și Engels). Alții au transformat cosmopolitismul lor într-un proiect de colonizare a altora. Însă, încet și sigur, cuvîntul patriot a preluat toată ura și dragostea naționalismului modern, în timp ce cuvîntul cosmopolit a devenit simbolul unei unități politice ideale care, în practică, nu putea fi realizată niciodată. O problemă teoretică și politică presantă a Europei de azi este dacă nu cumva o nouă formă a vechiului cosmopolitism se dezvoltă în paralel cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
piedică specifică veleităților ironice ale unui asemenea tip de roman. Peritextul editorial din romanul polițist se joacă cu această perversiune a codurilor care răscolește o lectură naivă sau prea simplă. Ultima copertă din Altarul morților, de Henry James, Stock, Biblioteca cosmopolită (1974, trad. fr.) A patra copertă a romanului lui Henry James permite studierea descrierii așa cum apare în jocul elementului de paratext editorial. Conform unei prezentări obișnuite a colecției "Biblioteca cosmopolită", foarte răspîndită în numeroase edituri, prezentarea cărții se face într-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Ultima copertă din Altarul morților, de Henry James, Stock, Biblioteca cosmopolită (1974, trad. fr.) A patra copertă a romanului lui Henry James permite studierea descrierii așa cum apare în jocul elementului de paratext editorial. Conform unei prezentări obișnuite a colecției "Biblioteca cosmopolită", foarte răspîndită în numeroase edituri, prezentarea cărții se face într-o perspectivă dublă: cea a cărții (opera) și cea a autorului (omul). Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James pentru că
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
poate fi mai succintă de atît: localizări spațiale și date temporale privind nașterea și moartea. Sînt menționate și diferite părți (opere) ale temei-titlu (Henry James). Parafrazăm descrierea: Henry James s-a născut..., a murit... Henry James este și la Stock Cosmopolite, Le regard aux aguets, Un portrait de femme, Le tour d'écrou, Les papiers de Jeffrey Aspern. Observăm că descrierea se află la baza funcționării textelor de prezentare de pe coperta cărților. Ea este orientată din punct de vedere argumentativ cu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca niște negustori. Acest lucru devine și mai evident în Mara unde scriitorul înfățișează o lume care e tot mai puțin țărănească, dacă o raportăm la satul românesc de la sud de munți, și tot mai aproape de târgul central-european, burghez și cosmopolit. Eroina romanului care a dat pe drept numele ei acestuia nu mai e o țărancă umblând cu oile ca Vitoria Lipan, ci "prima femeie capitalist din literatura noastră, o bussinesswoman care strânge bani din arenda podului, din vânzarea de lemne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Pentru Mara, credința nu este o trăsătură intrinsecă a personalității, trăirea sa religioasă nu e mistică, ci ritual-mimetică. La văduva lui Bârzovanu nu există noduri existențiale determinante din perspectiva raportului personal cu un Dumnezeu văzut ca instanță supremă. În lumea cosmopolită în care trăiește, pentru a-și păstra identitatea, a fi român se traduce, ca și pentru mulți alții asemenea ei în limbajul mijlocului de secol al XIX-lea cu calitatea de a fi ortodox. "Biserica și religia nu sunt expresii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Din acestea este de așteptat să se iasă treptat, prin "mituri noi pentru vremuri noi". Pentru că, așa cum observa directorul "Centrului de istorie a imaginarului" din România: "Discursul despre istorie este de fapt un discurs despre prezent". "Mitul strămoșului etniciști și cosmopoliți" Între miturile care au devenit în ultimul timp obiecte ale cercetării românești 1-aș mai aminti pe cel propus de Vintilă Mihăilescu într-un "exercițiu de etnoanaliză" intitulat Complexul strămoșului. El pornește de la "două caracteristici ale formării națiunii române: L
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ceea ce el numește "metoda psihologică", descrie trecerea de la romantismul târziu francez la modernitate și vede în tendințele din literatura decadentă reflexul unor transformări ce privesc întreaga societate. Aceste Eseuri constituie o analiză lucidă a "unora dintre consecințele fatale ale vieții cosmopolite"66 și ilustrează procesul de decadență și descompunere a țesutului social, așa cum se manifesta în literatura epocii. Bourget face să graviteze analiza "psihologică" a decadenței în jurul câtorva teme, motive și interogări capitale. Un prim cadru este cel estetic. Bourget se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
interogări capitale. Un prim cadru este cel estetic. Bourget se întreabă cu privire la următoarele chestiuni de fond: care sunt funcția și locul artei în procesul de transformare socială? Care este rolul artistului în raport cu procesul de degradare a societății care caracterizează viața cosmopolită modernă? Poate artistul, în fața tendințelor egalitare care se impun oriunde, să-și mențină primatul aristocratic pe care îl primește din conștiința rolului său de experimentator și de creator? • A doua serie de interogări gravitează în jurul perspectivei morale: este posibilă, pe lângă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Bourget și pe care o aplică la ceea ce, pentru el, este manifestarea prin excelență a decadenței, adică muzica lui Wagner. Aplicarea teoriei este prezentată într-o scrisoare către Carl Fuchs de la jumătatea lui aprilie 1886, expediată de la Nisa, "orașul cosmopolit" în care se afla. Vorbind despre "decadența (Verfall) simțului melodic" pe care acesta susține că l-ar percepe în cazul muzicienilor germani, așadar despre atenția din ce în ce mai mare acordată gestului individual, despre atenția din ce în ce mai mare pentru detaliu și pentru configurarea momentului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
circulând de la o societate la alta; * al convingerii, proprie adepților dezvoltării istorice organice, în existența unei legături profunde între cultură și sat ("considerat leagănul valorilor naționale autentice"), pe de o parte și între civilizație și oraș ("perceput drept mediu social cosmopolit, deschis fără măsură tuturor influențelor tehnice și spirituale moderne"), pe de altă parte; * al definirii culturii exclusiv prin valorile spirituale și civilizației prin cele materiale; * din analiza diferențiată a procesului de modernizare a unor societăți, influențate de nivelul progresului economic
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative În raport cu (15), acest titlu simplu (scris cu majuscule) al unui document publicitar pentru Căile ferate federale elvețiene apare explicit orientat: (16) ZURICH Cosmopolit și totuși atît de elvețian O singură temă-obiect a discursului este dată în introducere și două proprietăți, sub formă de predicate calificative (Prq), sînt asertate în ce o privește. Descrierea obiectului discursului apare aici ca intermediară între două proprietăți care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simpla descriere simetrică, fără revizuirea reprezentării descriptive construite adică simpla asertare a două proprietăți contradictorii -, și respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
locutorul nu o asumă, rațiune pe care refuză s-o recunoască drept cauză). Fapt subliniat mai bine atunci cînd se face comparație, în același document, cu un același tip de enunț produs, de această dată, pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul altfel de enunț, doar descriptiv de această dată, este produs, fără a mai fi revizuită ba dimpotrivă cea dintîi reprezentare descriptivă construită. Contextul rămîne același cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-o recunoască drept cauză). Fapt subliniat mai bine atunci cînd se face comparație, în același document, cu un același tip de enunț produs, de această dată, pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul altfel de enunț, doar descriptiv de această dată, este produs, fără a mai fi revizuită ba dimpotrivă cea dintîi reprezentare descriptivă construită. Contextul rămîne același cu Rd2 de la (16). Exemplul (16) nu este cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
economic globalizat, fondate pe imperative financiare. 1.2.5. Educația și dilemele identitare Crearea rețelelor comunicaționale globale, schimbarea semnificațiilor statelor naționale și a relațiilor lor cu cetățenii și cu alte agenții se află în strânsă legătură cu reînvierea vechiului ideal cosmopolit al promovării unei etici universale prin intermediul educației. Motivul acestei reveniri îl constituie, pe de o parte, conștientizarea unor probleme care trec dincolo de granițele naționale cum sunt problemele globale ale protejării mediului, drepturile omului, feminismul etc. și a faptului că indivizii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
băiat de la munte, din familie catolică serioasă, e un liberal convins, votant al lui Tusk. De altfel, deși e orașul în care a păstorit Papa Ioan Paul al II-lea, reședința celei mai importante Episcopii poloneze, Cracovia este un oraș cosmopolit și liberal, în care, ca și în alte orașe mari, conservatorii n-au câștigat vreodată, nici nu-i văd câștigând! Apoi, acest conservatorism este puternic îmbibat de populism, așa că nu seamănă cu cel românesc, din secolul al XIX-lea, cel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
română avea alergie la "snobism" și "cosmopolitism"? Ca și verdictul criticului, generalizarea e mai mult decât pripită, de nu chiar de-a dreptul eronată, pentru că reduce "atmosfera literară a epocii" la sămănătorism sau realism pe când "modernismul" e prin natura sa cosmopolit și "snob" (snobismul are la bază, psihologic vorbind, impulsul către imitație principiul modernizării înseși!). Mai îndreptățite sunt observațiile privind "inadaptarea erotică", cu "resorturi psihologice și afective", care îl recomandă pe Lerian drept "o primă încercare de configurare a lui Bizu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
necesar într-o epocă asaltată de desfrânare. 13. Homo Planetarius Dan Lucinescu Descriere: Dacă în trecut deplasările de populații au fost consecințele factorilor istorici, astăzi ele se produc ca urmare a comprimării timpului și scurtării distanțelor, dând naștere unor societăți cosmopolite. Cartea Homo Planetarius prezintă câteva din cele mai importante cazuri de refugieri și emigrări din motive politice, oferindu-ne, printre altele, detalii interesante despre Zidul Berlinului, drama populației românești, poloneze, dar și despre cazuri individuale de exilați. 14. Întoarcerea din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Iasi, Polirom, 1999. SECA Jean-Marie, Les Musiciens underground, Paris, PUF, 2001. "L'emprise rituelle des fêtes rave", in FERRÉOL Gilles (coord.), Adolescence et toxicomanie, Paris, A. Colin, 1999. pp. 54-84. SIMON Patrick, "Les représentations des relations interethniques dans un quartier cosmopolite", in FERRÉOL Gilles (coord.), Intégration, lien social et citoyenneté, Villeneuve d'Ascq, Presses universitaires du Septentrion, 1998a, p. 21-62. Cîteva referințe despre metode și tehnici BEAUVOIS Jean-Léon et al., Manuel d'études pratiques en psychologie. Pratique de la recherche (tome I
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
arhitectonice: străzile capitalei îngrămădeau construcții destul de modeste care aminteau de stilul arab, dar și de cel al vilelor italiene 36. Este binecunoscut faptul că unii observatori străini asemuiau Bucureștii cu Madridul ori cu Napoli sau cu Veneția, orașe prin excelență cosmopolite, dar asocierile nu-i păreau francezului nostru decât simple glume, prea puține lucruri din acele mari orașe aveau vreun corespondent cu capitala valahă 37. Dar contrastele nu se întâlneau numai la nivelul acestor manifestări exterioare. Ele, credea G. Le Cler
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau sărac găsește, zi și noapte, o masă și un pat. La gradul actual de civilizație al Principatelor Unite, mănăstirile ocupă fără tăgadă primul loc printre instituțiile consacrate bunăstării publice. Capitolul 5 Teatre; serate Cât a costat sala Operei • Personal cosmopolit • Teatrul românesc • Eșecul unui teatru franțuzesc • Baluri unde nu se dansează • Baluri unde se dansează • Obiceiuri neprimitoare, cauza acestora • Fizionomia și toaleta româncelor Teatrul e principala clădire din București. Început în 1847, întrerupt din lipsă de fonduri, reluat la suirea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]