1,104 matches
-
în imediata apropiere a încăperii de sacrificare, ea nu trebuie să aibă nici o comunicare directă cu această din urmă. Aerisirea și iluminatul trebuie să fie bine asigurate. Trebuie să se amenajeze un loc special pentru spălarea și dezinfectarea cuștilor sau cotețelor. În întreprinderile mici nu se cere o încăpere de așteptare, dar trebuie să se prevadă un loc pentru construirea să în cazul cînd abatorul ar lua ulterior proporții mai mici. În orice caz, cotețele de păsări în așteptare trebuie totdeauna
CONVENŢIE VETERINARA din 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134883_a_136212]
-
pentru spălarea și dezinfectarea cuștilor sau cotețelor. În întreprinderile mici nu se cere o încăpere de așteptare, dar trebuie să se prevadă un loc pentru construirea să în cazul cînd abatorul ar lua ulterior proporții mai mici. În orice caz, cotețele de păsări în așteptare trebuie totdeauna să fie așezate în afara încăperii de sacrificare. b. Încăperea de sacrificare: Această încăpere trebuie să fie prevăzută cu toate cele necesare pentru realizarea următoarelor operații: sîngerare, jumulire și zvîntare. Bazinele de opărire, atunci cînd
CONVENŢIE VETERINARA din 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134883_a_136212]
-
în partea stângă a rubricii J, a mențiunii "vezi verso rubrică J". Datele rezultate în urma controlului fizic se înscriu în rubrică J de pe verso-ul exemplarului și cuprind, în funcție de felul mărfurilor și modul de ambalare a acestora, următoarele: a) numărul cotețelor deschise; ... b) numărul și data proceselor-verbale de prelevare a eșantioanelor; ... c) dată și locul efectuării controlului, însoțite de una din următoarele mențiuni: ... - "efectuat control prin observare", pentru mărfurile de masă; - "efectuat control prin sondaj, deschis ... (nr. și mărcile coletelor)", pentru
NORMA TEHNICA din 3 februarie 2003 privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148962_a_150291]
-
se armonizează cu arhitectura unității și se integrează corespunzător în peisaj x x x x x x - magaziile și celelalte construcții gospodărești vor fi mașcate prin mijloace estetice (de regulă, garduri vii) x x x x x x - grajdurile și cotețele pentru creșterea animalelor și păsărilor vor fi amplasate la distanță corespunzătoare de spațiile de cazare și de alimentație, astfel încât turiștii să nu fie deranjați de noxele emanate de acestea x x x - - - - perimetrul cabanei va fi delimitat prin garduri vii
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
și productivitate, expertiză și controlul materialului seminal), servicii de castrare a porcilor etc.; - servicii de mutare a cirezilor; - activități de promovare a creșterii și producției de animale; - întreținerea și îngrijirea animalelor de fermă: servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor etc. Această clasă exclude: - servicii de aprovizionare cu hrana, vezi 01.2; - servicii pentru promovarea vânatului în scopuri comerciale, vezi 01.50; - activități de achiziții ale comercianților comisionari și asociațiilor cooperatiste, vezi 51; - activități ale agronomilor și economiștilor
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
fost devorat de porcii pe care părinții lui îi creșteau într-o comună de lîngă București, după cum am aflat ieri. Copilul a fost atacat de porci pe cînd voia să-i hrănească. Trupul sfîșiat i-a fost descoperit luni în coteț. În altă parte, în Iran, un bebeluș de 6 luni a fost devorat de "lupi înfometați" la Mihmanchahr, un sat din regiunea Saveh, la 250 km sud de Teheran. Nu s-a făcut nici o precizare asupra împrejurărilor dramei care s-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fermă din Insula Mare a Brăilei, de unde a scăpat cu fuga. Bătut, slujind fără bani, omul a mărturisit ziariștilor imagini de coșmar: vătafii stăpânului umblă cu puști și pistoale, doar e boier, lucrează cu minori pe care-i aruncă în cotețele vierilor, dacă se dovedesc recalcitranți. Unii au fost mâncați de vii de vieri și Cezar e dat în judecată de stăpân pentru calomnie și umblă fugar prin țară după martori și probe din lagărul de la Brăila. Eu i-am spus
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
discontinuitate pot fi puse în contrast: Cu toate acestea, infanta ajunse într-un oraș frumos, la poarta căruia se afla o fermă mare, a cărei stăpână avea nevoie de o slugă ca să-i spele cârpele de bucătărie și să curețe cotețul curcanilor și cocina porcilor. Această femeie, văzând-o pe această drumeață atât de murdară, îi ceru să intre la ea în slujbă. "Această femeie" permite desprinderea din discurs a unei noi teme, izolată la începutul frazei; înainte, infanta era tema
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
două texte. ▪ 7.6. Analizați folosirea lui "acest" din textul următor: Ea acceptă: se simți salvată. Peste cincisprezece zile debuta la Bobino. Această nouă viață îi fu pe plac. Așa cum toate nenorocirile pe care mizeria și instigarea le târăsc prin cotețele unui oraș, tot așa ea simțea, fără să vrea, în ciuda unei lehamite oribile ce o apucase încă din primele momente, acest straniu regret, această teribilă boală care face ca orice femeie care a trecut prin această viață să se întoarcă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unele locuri - arăta Simion Florea Marian - fetele „în diferite zile de peste an, dar mai ales în sara de Sf. Andrei, spre Anul Nou sau Sf. Vasile și spre Sîn-Georgiu, leagă parii de prin garduri, topesc plumb, trezesc porcii de prin cotețe, pun perii de porc în vatra focului și multe de acestea fac.” 13) în Istoria romînilor din Dacia - Traiană, A. D. Xenopol scrie că în timpul domniei lui Ștefan VII Rareș „oamenilor celor mai nevinovați li se tăiau nasurile și urechile, li
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
umane În care a avut În vedere și Carpații Meridionali, În contextul Împărțirii munților românești În cele trei grupe majore: Orientali, Meridionali și Occidentali. Sunt multe alte nume cum ar fi: Grigore Posea, Alexandru Roșu, Gheorghe Niculescu, Eugen Nedelcu, Petre Coteț, Valeria și Ioan Velcea, Alexandru Savu etc., care și-au atașat numele de Carpații Meridionali. Din numerosul grup al istoricilor, reținem doar ca exemplu, câteva nume și anume: - Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, scriitor, publicist, om politic, profesor universitar și academician
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lasă drept pășune. Aci dragostea pentru vite se manifestă în primul rând prin scoaterea lor la aer, la soare, în libertate. Vitele sunt sănătoase, bine întreținute și cu o prolificitate ridicată. Porcii stau până toamna târziu afară la pășune, în cotețe mobile, care se schimbă de la an la an, dintr-un loc într-altul. În afară de porumb și pășune, se cultivă ovăz, soia, lucernă. Sunt și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată în cultură
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
scormonitori care caută resturi menajere: ei sunt oameni sărmani, obișnuiți însă cu acest fel de a tria gunoaiele, doar-doar se va mai găsi ceva util și refolosibil. În afara blocului există uneori (mai rar astăzi decât pe vremea comunismului) microcartierul de cotețe și cocine: pestilența acestora amintește de un abator stâlcit de arșița verii ori de o tăbăcărie mizeră sau de accidentalele deversări ale latrinelor, când o conductă „josnică” își ițește cornițele la suprafața pământului. Infernul putorii, iată cum se numește uneori
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
verdele lor palid sub cupola de stele, Jonas începu să se miște ca o pisică. Vroia să fie sigur; și era doar la cincizeci de iarzi de platforma de tragere de la colțul câmpului, care arăta în acea lumină ca un coteț șubred cocoțat pe catalige. Tânărul se clătina de oboseală și băutură, provocând troznituri la fiecare pas când zdrobea sub călcătura grea știuleții mustind de sevă. Dar antilopa țâșnise ca o suliță din desiș, primise plumbul în piept când sărise și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
fie bine! LITERA ,,Ț’’ ,,T’’ nu poate să ne mintă, Chiar de-și pune cu-ndrăzneală, O codiță sau o țintă, Când azi toți au o țicneală... E-nțepat de musca țețe, Că el nu e prea isteț; Tot apare în cotețe, Țeapă, țap sau scris citeț. Țeava ori țărușu-l ține, Un cuțit ce-i ascuțit; Chiar țărâna îl conține; Și-n rețea el s-a ițit. Țopăie prin țara toată; Nu-i ființă, dar reține! Are o rețetă. Iată: C-un
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc papura și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din lemne. Până mai anii trecuți, la iazul Axinte era o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară. De fapt, în trecut toate morile foloseau puterea apei sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pietruite, în timpul ploilor circulația era mult îngreuiată și drumurile chiar impracticabile. în asemenea situații se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie erau împletite în picioare nuiele printre care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
jos, se schimbă vremea. Când se umezește sarea pe masă e semn că va ploua. Dacă te mănâncă mâna dreaptă, ai să iei bani. Dacă te mănâncă mâna stângă, ai să dai bani. Dacă porcul duce paie în gură în coteț, va fi vreme rea, dacă le scoate afară va fi vreme bună. Când ușa casei se deschide singură, vor veni musafiri. Dacă îți cântă cucul în prag, vei primi musafiri. Dacă primăvara îți cântă cucul în față, vei fi vesel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
localitatea în care trăia a fost supusă unor atrocități greu de imaginat, care nici măcar nu se pot povesti. Familia lui a fost ucisă: tata, mama și o soră. Trupurile lor au fost tăiate în bucăți cu toporul și aruncate în cotețul porcilor, unde aceștia le-au tăvălit prin noroi. El a fost salvat de o vecină maghiară care l-a luat în brațe și a fugit cu el acasă. Aceste atrocități au căzut însă pe capul multor familii din Ardeal în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Guvernul României în implementarea unei politici integrate multianuale pentru dezvoltare regională prin investiții în sectoarele prioritare.” Sursa: Ministerul Integrării Europene, http://www.mie.ro/publicatii/Romana/dr/Pliant%20A5%2011%20-%20progr.%20Phare.pdf Conform declarațiilor directorului CEC Cluj, Dorel Coteț, publicate în HotNews.ro, august, 2006, www.hotnews.ro/pp articol 13191 Bancile fug de sate.htm Dobânzile în cauză pot ajunge la 18%, în timp ce dobânda pieței poate fi la 11%. Loredana Voiculescu, Un credit bancar mai avantajos decât unul din programul Fermierul în Gândul, 4
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nu se știa Încă În ce regim juridic, de folosință sau de proprietate - deja le vânduseră la orășeni drept case de vacanță, ei gândind să se mute În fundul curții, la case de paiantă. Cereau case cu 7 camere, contând toate cotețele și strâmbau din nas că aveau doar trei camere. Unul, supărat că nu i s-a dărâmat casa la inundații, și-a udat noaptea casa cu furtunul și ea nu s-a dărâmat; voia și el casă nouă. Altul a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sticla națională”. Prinși cu fofârlica, ofertanții se spală pe mâini în pofida evidențelor irefutabile. Inițial foarte reținut în comentariile privind un pretins malentendu, dl Cristea publică în Ziua (11 februarie) un text antologic: „Despre cavalerism sau unde poate duce scara unui coteț”. Într-o cancelarie politică respectabilă, această găinărie a Președinției s-ar fi soldat cu demisia cuiva. La Cotroceni s-a lăsat doar cu schimbarea numelui unui cabinet - „Săftoiu 1” a devenit „Băftoiu 1”. Totuși, de câtă baftă este nevoie pentru ca
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de miracole. Împingerea unui măgar pe scena Metropolitanului ori a unei gâște pe scena Scalei din Milano nu transformă viețuitoarele respective în noi Pavarotti ori noi Callas. În schimb, prin prea multă insistență, poate transforma scenele respective în grajduri sau cotețe. N-ar fi, totuși, o crimă? Să nu uităm că mizeria cheamă mizerie. Iar dacă uităm, au grijă faptele să ne trezească la realitate. Primesc, iată, un mesaj pe care l-aș numi Damf de Ron. Autorul textului, supărat pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]