1,458 matches
-
hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
conferă vinului toate calitățile care încântă deopotrivă simțurile. Iubitorii unui vin sec, fructuos ș i reconf ortant preferă Frâncușa înaintea celorlalte vinuri din podgo rie. Ce-ar fi pământul fără soare, Poetul fără de har, Bucătarul fără sare Și Moldova fără de Cotnari? ( Zice poetul despre care ne vom ocupa în capitolul următor). Dealul Cătălina (demisec). Vin de înaltă clasă, extractiv, elegant și scânteietor. Acest vin demisec obținut natural numai din soiuri nobile locale, de o aromă inconfundabilă, era cunosc ut în Ev
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
natoare cu cea a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa Românească este un vin alb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
denumească acest soi și Busuioaca de Moldova. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când însoțește un ospăț de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă reacții n obile, u imitoare. Declară specialiștii. Manifestând un semn de prețuire aleasă, consu matorul îl degustă în cupe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aur lichid poartă în el pe lângă lumina soarelui și bunătatea pământului și ceva din sufletul făurarului. Adevărata artă este constituită a tât din alegerea cât și din savurarea vinului la o masă îmbelșugată - locul unde omul întâlnește vinul (adaugă cunoscătorii). Cotnariul face parte din istoria locului și a țării. Este păcat să treci prin zona Moldovei, în drumul spre mân ăstiri, și să nu te abați pe la Cotnari. Cu rădăcini de peste 2000 de ani, de pe vremea lui Burebista, Podgoria vine peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
savurarea vinului la o masă îmbelșugată - locul unde omul întâlnește vinul (adaugă cunoscătorii). Cotnariul face parte din istoria locului și a țării. Este păcat să treci prin zona Moldovei, în drumul spre mân ăstiri, și să nu te abați pe la Cotnari. Cu rădăcini de peste 2000 de ani, de pe vremea lui Burebista, Podgoria vine peste timpuri, dovez i fiind înscrisurile vremurilor ale celor mai însemnați cronicari și liter ați, așa cum vom demonstra în capitolul următor. Tehnologie pe măsura faimei de care se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vine peste timpuri, dovez i fiind înscrisurile vremurilor ale celor mai însemnați cronicari și liter ați, așa cum vom demonstra în capitolul următor. Tehnologie pe măsura faimei de care se bucură vinuril e cotnărene. Grupurile de turiști care vor să viziteze Cotnariul, pot face un tur complet al combinatului (traseul strugurilor, depozitarea mustului și fermentare, hrube, st ație de îmbuteliere și vinoteca). Vinoteca Coborârea în hrube - sub pământ la 8 metri, unde temperatura este constantă natural tot timpul anului, înseamnă începutul unei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
după cum spunea academicianul Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, boierii propriet ari de p odgorii au construit de-a lungul secolelor un adevărat oraș subteran * Am scos din adâncul pământului primele imagin i cu bec iurile străvechi care păstrează și astăzi vinul de C otnari * Citiți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai minunate locuri, prea puțin cunoscute, lăsate moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și o înălțime de 6 metri sfidează încă gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și o înălțime de 6 metri sfidează încă gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului. Multă lume a auzit de vinul de Cotnari, dar puțini cunosc faptul că, de-a lungul secolelor, această licoare, asociată de multe ori cu divinitatea, a inspirat un adevărat curent arhitectonic. Cotidianul BUN- ZIUA IAȘI a prezentat în premieră, detalii, imagini cu unele din pivnițele străvechi care păstrează
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imagini cu unele din pivnițele străvechi care păstrează de-a lungul secolelor ʺtezaurul nostru inestimabil care ne -a însoțit în istorie și ne-a legat de alte popoareʺ, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea, vorbind bineînțe les de v inurile de Cotnari. Redăm mai jos impresiile din ziarul amintit . Palatul subteran Vlădoianu Nu vom prezenta beciurile într-o ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de degustare și de servit hrană. Se vor amenaja în castel 40 de locuri de cazare, se va dezvolta pe cele 2,5 hectare o bază de agrement, cu piscine, terenuri de tenis etcʺ, a declarat Constantin Deleanu, directorul S.C. Cotnari S .A. Istoria consemneză faptul că de moșia Vlădoianu se ocupa mai mult soția boierului Natalia Vlădoi anu, dec edată în 1943. Soțul, Vasile Vlădoianu, era risipitor și a murit în anul 1907, la Cannes. Includerea acestor obiective istorice într-un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
până la exproprierea din 1946, moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1946, moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare beci Și totuși, cel mai mare beci din zona Cotnari - Hârlău nu a fost construit de marii boieri, așa cum era de așteptat, ci de țărani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista însă concurenței pe care le-o făceau boierii care cultivau suprafețe mari de vie, micii viticultori și-au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
așa cum era de așteptat, ci de țărani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista însă concurenței pe care le-o făceau boierii care cultivau suprafețe mari de vie, micii viticultori și-au înființat-o asociație de producători. Asociația viticultorilor din Cotnari a săpat pe dealul Paraclis cel mai mare beci din zonă. E rau câte va zeci de viticultori care aveau fiecare cel puțin un h ectar de vie. Beciul a fost săpat la o adâncime de 20 de metri și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și ar e mai mu lte galerii cu o înălțime de până la 7 metri și lungi de până la 60 de metri. Dacă nu ești atent, te poți rătăci în beciul aflat vis-à-vis de celebrul Castel (acum, clădirea administrativă a S.C. Cotnari SA). Fiecare încăpere din acest beci uriaș ar e o bolt ă din piatră bine construită. Dimensiunile bucăților de pi atră sun t calculate atent astfel încât, chiar dacă sunt îmbinate în zeci de linii arcuite, să nu se prăbușească nici la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
calculate atent astfel încât, chiar dacă sunt îmbinate în zeci de linii arcuite, să nu se prăbușească nici la cel mai mare cutremur. Priveliștea este impresionantă. E ca un cătun săpat în pământ. ʺEste, fără nici o îndoială, cel mai mare beci din Cotnari. N umai galeria principală are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
impresionantă. E ca un cătun săpat în pământ. ʺEste, fără nici o îndoială, cel mai mare beci din Cotnari. N umai galeria principală are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]