1,093 matches
-
Absența pragului electoral a condus la situația de a avea mai multe partide parlamentare decât partide cu mai mult de 1%. 1 Cele 10 familii identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate), partidele comuniste, partidele fasciste, partidele de protest și partidele ecologiste. 2 În categoria partidelor conservatoare intră și partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de 1%. 1 Cele 10 familii identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate), partidele comuniste, partidele fasciste, partidele de protest și partidele ecologiste. 2 În categoria partidelor conservatoare intră și partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră că aceste valori au o natură seculară, rezidând în tradițiile dezvoltate de societate în istorie, pe când cele creștin-democrate consideră
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră că aceste valori au o natură seculară, rezidând în tradițiile dezvoltate de societate în istorie, pe când cele creștin-democrate consideră că acestea derivă din morala creștină. Convențional, vom folosi doar eticheta de conservatoare pe parcursul acestui studiu. 3 În 1990, camera inferioară a Parlamentului purta denumirea de Adunarea Deputaților. 4 Pentru alianțe, pragul electoral crește la 8% în cazul unei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în 1989, când 10 grupuri erau prezente în sânul adunării 17. Pe de altă parte, dincolo de numărărea grupurilor, putem să constatăm de asemenea că începând cu alegerile europene se regăsesc în principal aceleași grupuri politice și că dominația grupurilor mari (creștin-democrați și social-democrați) nu a fost niciodată contestată 18. Până în 1965, Parlamentul European era compus numai din trei mari familii politice tradiționale, formând fiecare câte un grup: social-democrații, creștin-democrații și liberalii. Apariția deputaților gauliști în 1965, apoi a comuniștilor în 1974
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
se regăsesc în principal aceleași grupuri politice și că dominația grupurilor mari (creștin-democrați și social-democrați) nu a fost niciodată contestată 18. Până în 1965, Parlamentul European era compus numai din trei mari familii politice tradiționale, formând fiecare câte un grup: social-democrații, creștin-democrații și liberalii. Apariția deputaților gauliști în 1965, apoi a comuniștilor în 1974 a lărgit întrucâtva spectrul parizan, însă acesta s-a modificat ceva mai substanțial în urma introducerii alegerilor directe pentru PE. Într-adevăr, dacă înainte de 1979 guvernele naționale nu trimiteau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
intermediar" al alegerilor europene tinde să favorizeze reprezentarea aleșilor ce provin din sânul unor forțe protestatare și a unor partide minoritare pe scena lor națională. De atunci, se găsesc deci în hemiciclu reprezentanți ai diferitelor familii politice: liberală, ecologistă, social-democrată, creștin-democrată, stânga radicală și unul sau mai multe grupuri eurosceptice și suveraniste 19. Această stabilitate, care a permis o rutinizare a practicilor și o eficientizare funcțională a Parlamentului European 20, se explică prin conjugarea unor factori politici și a altora juridici
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
potențiale 25. 3.1.2. Grupurile politice în legislatura 2009 2014 În urma alegerilor din iunie 2009, mai mult de 96% din deputați s-au repartizat într-unul dintre cele șapte grupuri politice. 3.1.2.1. Grupul Partidului Popular European (Creștin-democrații) (PPE) Compus din 265 de aleși ce provin din 26 de state membre, PPE-ul reprezintă 36% din adunare. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European din 1999, dată la care a depășit grupul socialiștilor. Format în timpul Adunării
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de state membre, PPE-ul reprezintă 36% din adunare. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European din 1999, dată la care a depășit grupul socialiștilor. Format în timpul Adunării comune a CECO, grupul era constituit în principal din partide creștin-democrate pro-federaliste. Devine, în 1978, grupul creștin-democrat (grupul Partidului Popular European, pentru a-și marca legătura cu partidul european cu același nume), iar în 1979 devine PPE (grupul partidului popular european grupul creștin-democrat)26. Acest nucleu inițial a evoluat substanțial de-
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
36% din adunare. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European din 1999, dată la care a depășit grupul socialiștilor. Format în timpul Adunării comune a CECO, grupul era constituit în principal din partide creștin-democrate pro-federaliste. Devine, în 1978, grupul creștin-democrat (grupul Partidului Popular European, pentru a-și marca legătura cu partidul european cu același nume), iar în 1979 devine PPE (grupul partidului popular european grupul creștin-democrat)26. Acest nucleu inițial a evoluat substanțial de-a lungul procesului de extindere și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
CECO, grupul era constituit în principal din partide creștin-democrate pro-federaliste. Devine, în 1978, grupul creștin-democrat (grupul Partidului Popular European, pentru a-și marca legătura cu partidul european cu același nume), iar în 1979 devine PPE (grupul partidului popular european grupul creștin-democrat)26. Acest nucleu inițial a evoluat substanțial de-a lungul procesului de extindere și a strategiei de recrutare a partidelor de centru-dreapta. Căci, o dată cu aderările succesive ale diferitelor state membre, partide de centru dreapta, ce nu împărtășesc întru totul valorile
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
succesive ale diferitelor state membre, partide de centru dreapta, ce nu împărtășesc întru totul valorile creștine și tendințele pro-federaliste ale membrilor grupului, s-au alăturat PPE-ului. "Această incapacitate de includere a fost însoțită de o dilatare a componentei sale creștin-democrată fondatoare"27. A rezultat astfel o modificare a statuturilor și a regulamentului interior al grupului, care recunoaște diferitele categorii de membri în funcție de gradul lor de aderare la Partidul Popular European, dar și la programul grupului, în special în ceea ce privește aprofundarea procesului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din 19 state membre și reprezintă cea de a treia forță politică a Parlamentului European reunind puțin mai mult de 11% dintre deputați. Alianța face parte din cele trei familii politice prezente în adunare încă din 1953, împreună cu socialiștii și creștin-democrații. Compoziția sa a evoluat totuși destul de mult de-a lungul extinderilor, a succesivelor alegeri europene, dar și a transferurilor de deputați din PPE34. Numit în trecut ELDR (grupul Partidului European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor), grupul și-a schimbat numele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
persită pentru mai mult de jumătate din voturile prin apel nominal (65% din voturi în legislatura 1999-2004 și 67% din voturi în legislatura 2004-2009). Voturile din Parlamentul European sunt caracterizate prin această tradiție de "oligopol" (sau chiar de "duopol") între creștin-democrați și social-democrați. Acest recurs la coaliții largi se poate explica prin proximitatea ideologică între cele două grupuri cu privire la tematici fundamentale (economie socială de piață și promovarea integrării europene); prin tehnicitatea textelor tratate de către deputați, ceea ce se presupune că ar diminua
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
care nu impunea constrângeri partidelor membre și de aceea nu a avut niciodată un impact real asupra acestora. Marea realizare a Biroului de legătură a fost scrierea unui "ghid programatic pentru socialiștii din cele șase state membre ale Comunităților"13. Creștin-democrații, ce formau la nivel internțional NEI-ul (Noile Echipe Internționale), au creat și ei în anii 1960 un comitet politic la nivel european constituit din partide politice naționale a cărui misiune era să gestioneze probleme proprii Comunităților. Restul familiilor politice
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partide, ce se vor transforma mai târziu în partide politice europene, nu se nasc decât sub imboldul alegerilor directe pentru Parlamentul European ce au fost programate pentru 1979 și, implicit, în contextul politizării crescânde a Uniunii Europene. Atât Comitetul politic creștin-democrat, cât și Biroul de legătură socialist nu sunt astfel decât strămoșii unor organizații partizane europene. În 1974, la doi ani după acceptarea aplicării dispoziției din Tratatul de la Roma cu privire la organizarea alegerilor directe pentru Parlamentul European și la cinci ani înainte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și reunea în acel moment partide de centru-dreapta din cele șase state membre ce participau la construcția europeană, plus Irlanda. Încă de la început s-au făcut simțite tensiunile pe care le aminteam și în legătură cu grupul acestui partid între o viziune creștin-democrată ce visa la Statele Unite ale Europei și o viziune mai largă, de centru dreapta 31. De-a lungul timpului va fi din ce în ce mai clar că cea de-a doua opțiune este cea care va fi aleasă, partidul acceptând, spre exemplu, integrarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
țările din Europa Centrală și de Est. Până în 1999 a existat o diviziune a muncii între PPE și Uniunea Europeană a Creștin Democraților (UECD). Aceasta din urmă s-a constituit în 1965, prin rebotezarea Noilor Echipe Internaționale, fiind rezultatul voinței partidelor creștin-democrate de a coopera după terminarea celui de al Doilea Război Mondial. La ce se referea această împărțire a sarcinilor? UECD-ul asigura coordonarea cooperării între partidele de centru-dreapta ce nu luau parte la procesul de integrare europeană, în timp de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Comisiei Europene, al Parlamentului și al Consiliului European (dacă fac parte din PPE), joacă un rol important în coordonarea poziților luate de partid în cadrul uneia dintre cele mai importante instituții ale UE. La fel ca și grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrați), PPE-ul se consideră principala forță de centru-dreapta europeană. Partidul este din punct de vedere ideologic promotorul unei Europe transparente, eficace și apropiată de cetățeni și își propune pentru perioada 2009-2014 "să susțină crearea de noi locuri de muncă, să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de pe 22 decembrie 1989, partidele istorice" ale României interbelice, decimate și aproape distruse de regimul comunist încă din 1946-1948, se regrupează. Partidul Național Țărănesc, care nu se dizolvase formal niciodată, și care, printr-un act secret de aderare, devenise partid creștin-democrat, membru al Internaționalei Creștin-Democrate încă din 1987, își reia existența legală; Partidul Național Liberal și Partidul Social-Democrat din România (fracțiunea social-demcraților care refuzaseră în 1948 fuziunea cu comuniștii) se reconstituie rapid. Câteva personalități foarte diferite, dacă nu contradictorii, își fac
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partidele istorice" ale României interbelice, decimate și aproape distruse de regimul comunist încă din 1946-1948, se regrupează. Partidul Național Țărănesc, care nu se dizolvase formal niciodată, și care, printr-un act secret de aderare, devenise partid creștin-democrat, membru al Internaționalei Creștin-Democrate încă din 1987, își reia existența legală; Partidul Național Liberal și Partidul Social-Democrat din România (fracțiunea social-demcraților care refuzaseră în 1948 fuziunea cu comuniștii) se reconstituie rapid. Câteva personalități foarte diferite, dacă nu contradictorii, își fac acum intrarea pe scena
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
carceră, la capătul cărora a trebuit să reînvețe să vorbească. Amnistiat în 1964, menținuse cu prudență și cu tenacitate legăturile cu vechii colegi de partid, astfel încât, în 1987, intuind mai devreme decât mulți alții răsturnările viitoare, înscrie PNȚ în Internaționala Creștin-Democrată, iar din 22 decembrie 1989 se dedică fără rezerve refacerii partidului. De o calmă, dar adamantină intransigență, Coposu a încarnat în asemenea măsură ideea de rezistență anticomunistă, încât avea să devină foarte repede un simbol pentru unii și inamicul public
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de a face cu cazul membrilor grupului Baader-Meinhof, este împușcat mortal, în ziua cînd împlinea 64 de ani, de către niște tineri care se prezentaseră la ușa sa cu brațele încărcate de flori. Pe 28 februarie 1975, Peter Lorenz, secretar-general al creștin-democraților, este răpit în Berlinul de Vest de către un grup de teroriști care declarau că aparțin Mișcării din 2 iunie. Toate cerințele lor sînt satisfăcute de către guvernul german: nepedepsire, răscumpărare, eliberarea prizonierilor. Totuși, alegerile au loc în Berlinul de Vest, și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
o sursă de prestigiu pentru orice partid important din România. Principalele partide ale țării au făcut eforturi și au fost acceptate în marile federații internaționale: în Internaționala Socialistă (PSDR, PD vreme de peste un deceniu, apoi, din 2004, PSD), în Internaționala Creștin-Democrată (PNȚCD, UDMR), în Internaționala Liberală (PNL), în Partidul Socialiștilor Europeni (azi este PSD), în Partidul Popular European (PNȚCD, UDMR, iar apoi, din 2005, și PD, care a venit din familia socialistă), în Partidul Liberalilor Europeni (PNL, iar apoi, din 2005
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
căci partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și divergența între socialiștii francezi, susținători ai sloganului "Socialiști din toată Europa uniți-vă!", și cei italieni, care pledează pentru formarea unui larg grup reformist, cuprinzînd social-democrați, creștin-democrați, liberali și ecologiști, pentru a contracara dreapta conservatoare. Asta deoarece Partidul Popular European s-a lărgit considerabil și a devenit cel mai puternic în prezent. În fruntea PSE s-au remarcat președinții Robin Cook (ales în 2001) și Poul Nyrup
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că activitățile acestor două mari familii politice socialiștii și creștin-democrații urmăresc influențarea orientării generale a politicilor europene. Această încercare dacă se va dovedi reușită poate contribui nu doar la întărirea legitimității acestei polity a UE, ci și la atenuarea problemei pertinenței partidelor naționale 16. În contribuția sa, John Gaffney propune
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]