1,224 matches
-
a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale: * Inteligență fluidă (R.B. Cattell) * Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) * Gândire divergentă (J.P.Guilford) * Rezolvare specifică de probleme ( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) * Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) * Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget) * Imaginație constructivă ( A. Osborn) * Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sub forma unui model în care particularitățile și aptitudinile sunt părți distincte. Particularitățile sunt trăsături relativ durabile care individualizează, iar aptitudinile sunt disponibilitățile individului de a învăța anumite lucruri. Ele pot fi înnăscute sau determinate de influența mediului. Trăsăturile personalității creatoare pot fi grupate în următoarele categorii de factori: 1. Factorii intelectuali - includ trei calități intelectuale tipice personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate. 2. Factorii operaționali - se sintetizează în două categorii: a) tehnici tipice metodei brainstorming b) tehnici tipice gândirii creative (tehnica
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, tehnica metaforei și analogiei) 3. Factorii comportamentali sunt exprimați la nivel de: a) stil cognitiv (analitic sau sintetic, măsurabil prin variabile de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ, iar actele de creație sunt rezultatul unei gândiri asemănătoare celei utilizate în activitățile de rutină. Produsele creatoare își au rădăcinile în experiența trecută a individului și apar treptat din efortul individual anterior și din experiența altora. M. Csikszentmihalyi introduce un model teoretic al creativității în care personalitatea creatoare se află în interacțiune cu mediul cultural. Definește creativitatea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
mică sau mai mare, într-o direcție sau alta. Până nu demult se credea că o persoană este fie creatoare, fie necreatoare, și că, în această privință nu e nimic de făcut. Dar acum cercetarea științifică a stabilit că aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate. Creativitatea în munca pedagogică este tot mai frecvent remarcată în ultima vreme ca factor de succes în această muncă. Ea constă în capacitatea de a reconstitui materialul pedagogic pentru a-l face accesibil, în
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
mai frecvent. Al. Roșca susține că (Al., Roșca, 1967, pp. 14-29). Cerința principală trebuie să vizeze nu reproducerea fidelă a textelor sau explicațiilor date la lecție, ci stimularea independenței și originalității, căutarea activă de soluții și răspunsuri, experimentarea, chestionarea, etc. Creatoare este gândirea unui elev care găsește rezolvarea unei probleme (de matematică, de exemplu) pe o cale diferită, eventual mai “elegantă”, decât cea din manual sau decât cea care a fost prezentată de profesor în clasă, chiar dacă modul de rezolvare găsit
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
plastică, educația tehnologică, compunerea literară, școlarul fiind capabil a manifesta elemente creative. Creația artistică se dezvoltă ca urmare a dezvoltării imaginației, a sensibilității artistice, a abilităților și a acumulării unui volum mai mare de cunoștințe. Obținerea unor performanțe în activitatea creatoare este condiționată de prezența aptitudinilor, a căror depistare și dezvoltare este deosebit de importantă. Imaginația creatoare a elevilor, prezentă mai cu seamă în desen și compunere, este vizibilă în tot ce face elevul, de a joc până la cea mai complexă formă
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de a dezvolta latura practică a personalității, de a-l apropia mai mult pe școlar de muncă, de integrarea în colectivitate, de viața socială. Contribuind la conturarea personalității umane, abilitatea practică are ca obiective cadru: dezvoltarea la elevi a gândirii creatoare, precum și dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limită libertatea
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
considerată stil de viață, formă de inteligență sau formă de gândire divergentă (Guilford), capacitate fluidă de asociații inedite (Mednick), atracție spre complexitate (Barron), aptitudine încărcată de energie mentală și proiectarea într-o activitate a acestei energii (C.Rădulescu Motru), imagine creatoare (Th. Ribot și J. Piaget care au afirmat că „imaginația creatoare este unul și același lucru cu creativitatea”), situație de rezolvare a problemelor deoarece „o astfel de situație cere individului să adopte o gândire creativă” (Arnold și Guilford), „dispoziția de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
divergentă (Guilford), capacitate fluidă de asociații inedite (Mednick), atracție spre complexitate (Barron), aptitudine încărcată de energie mentală și proiectarea într-o activitate a acestei energii (C.Rădulescu Motru), imagine creatoare (Th. Ribot și J. Piaget care au afirmat că „imaginația creatoare este unul și același lucru cu creativitatea”), situație de rezolvare a problemelor deoarece „o astfel de situație cere individului să adopte o gândire creativă” (Arnold și Guilford), „dispoziția de a face și recunoaște inovațiile apreciabile” (M. D. Lasswell), „dispoziție spontană
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
componente constituie factori de natură intelectuală ai creativității. Principala componentă a creativității este considerată a fi imaginația. După A. Cosmovici (1996), aceasta constituie o aptitudine importantă, care are la bază anumite predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Imaginația creatoare reprezintă un factor fundamental al creativității deoarece realizează unificarea informațiilor în structuri noi prin contopirea, transformarea și unificarea imaginilor, ideilor, obiectelor și fenomenelor într-o nouă semnificație. La rândul său, imaginația creatoare are doi factori: intuiția (reorganizarea și sinteza rapidă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
lucrarea sa, „Creativitatea” (1972), făcea distincția între factorii subiectivi (însușiri ale persoanei - factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii nonintelectuali) și factori obiectivi - sociali (condiții obiective ale vieții). Discutând despre factorii intelectuali, autorul face o distincție clară între inteligență și creativitate. Gândirea creatoare este o gândire divergentă. În cadrul gândirii divergente se pot distinge mai multe componente: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea. Prin flexibilitate se înțelege modificarea rapidă a mersului gândirii, atunci când situația o cere, restructurarea ușoară a vechilor legături în conformitate cu cerințele noilor situații, ușurința cu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
factorilor intelectuali și aptitudinali sau de condiții social-educative corespunzătoare. Performanțele creatoare superioare sunt rezultatul combinării fericite a factorilor prezentați, combinare care diferă de la un individ la altul. Deși, într-un fel sau altul factorii creativității sunt totdeauna implicați în performanțe creatoare superioare, ei se prezintă la nivele diferite și sub aspecte calitativ diferite, putându-se, în același timp, compensa reciproc (un factor mai proeminent poate compensa prezența la un nivel mai puțin ridicat al altui factor). Combinația sui generis a factorilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la învăluirea ei într-o aură misterioasă, divină. În unele cazuri, iluminarea este rezultatul unei înțelegeri de ansamblu a unei structuri dinamice a unui lucru, fenomen. Gestaltismul dă o explicație plauzibilă acestei categorii de situații. Astfel, G. Kneller consideră gândirea creatoare ca fiind în primul rând o reconstrucție a gestalturilor sau modelelor care sunt deficiente structural. Inspirația reprezintă în fond rezultatul unei intense stări de conștiință, al mobilizării efortului cognitiv la cea mai înaltă tensiune. Inspirația poate fi provocată de o
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și nivelul de normalitate al vorbirii, principalele tulburări de limbaj ale unor elevi, stabilirea unui diagnostic corespunzător pentru începerea tratamentului psihopedagogic adecvat. Referitor la imaginație, psihologia școlară este interesantă cu precădere de formele active și voluntare ale acesteia: imaginația reproductivă, creatoare, visul de perspectivă. Particularitățile imaginației școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează, se identifică imaginativ cu rolurile primite în joc, reconstituie pe plan mintal conținutul, succesiunea și durata lor, realizează în desene
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
un efort de gândire concretizat prin restructurarea și ordonarea cunoștințelor anterioare care se conturează într-un răspuns sau o soluție nouă poartă în sine elementele creativității. De aceea, activitatea elevului care, investigând, descoperă adevăruri noi pentru el, poate fi socotită creatoare, chiar dacă produsele nu contribuie la evoluția culturii în general. Gândirea, atitudinea, activitatea creatoare angajează întreaga personalitate, cu forțele ei intelectuale, cu trăirile afective, cu efortul voluntar și motivele mobilizatoare. La vârsta copilăriei, creația apare ca o abilitate cognitivă simbolico - verbală
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sport, angajat ca portar dar lucrând ca antrenor, într-un anume fel de «clandestinitate» la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii-jucători de șah cei mai performanți erau preluați de doamna Margareta Perevoznic, maestru al sportului, adevărată creatoare de mari campioni. Cu acești performeri și cu «o mână» de părinți și profesori «sufletiști» s-a început minunata tradiție a Festivalului de șah «Memorialul Mihail Sadoveanu» inițiat și organizat în fiecare vară de Școala 22. Iar participarea era deja
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
sport, angajat ca portar dar lucrând ca antrenor, într-un anume fel de clandestinitate la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii jucători de șah cei mai performanți erau preluați de doamna Margareta Perevoznic, maestru al sportului, adevărată creatoare de mari campioni. Cu acești performeri și cu o mână de părinți și profesori sufletiști s-a început minunata tradiție a Festivalului de șah Memorialul Mihail Sadoveanu inițiat și organizat în fiecare vară de Școala 22. Iar participarea era deja
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
ce devin propulsatoare și generatoare de nou îîn planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în condiții favorabile, se actualizează în procesul învățării, generând diferențe individuale în calitatea performanțelor obținute. Ceea ce se dobândește prin învățarea creatoare are șanse mari de a se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. * Considerând-o ca pe o proprietate general umană, cu forme specifice de manifestare, se acceptă idea educabilității ei, cu preponderență directă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
operaționale). Factorii de personalitate, așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul profesorului este definitoriu în crearea unui climat favorabil pentru actualizarea potențialului creativ al fiecărui elev motivația creatoare, atitudinile creative, eliminarea blocajelor în activitatea intelectuală creativă. În cadrul antrenamentului creativ s-a constatat, că prin instituirea în clasă a unei atmosfere libere de tensiune, frică de pedeapsă sau admonestare, de colaborare și conlucrare în spirit de echipă, chiar și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
talent, genialitate, imaginație creatoare și chiar inteligență. Nici astăzi creativitatea nu s-a debarasat de sinonime: inteligență fluidă (R. B. Cattell), gândire direcționată creatoare (Ernest Hilgard), gândire divergentă (J. P. Guilford), rezolvare specifică de probleme (A. Newell, H. A. Simon), imaginație creatoare (T. Ribot, J. Piaget), imaginație constructivă (A. Osborn), gândire aventuroasă (F. Bartlett). (Ana Stioca, 1983). De aceea considerăm necesare o serie de delimitări conceptuale: Creativitatea generală (potențială) și creativitatea specifică (actualizată/ manifestă) De obicei se vorbește despre creativitate fără vreo
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
ce devin propulsatoare și generatoare de nou (în planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în condiții favorabile, se actualizează în procesul învățării, generând diferențe individuale în calitatea performanțelor obținute. Ceea ce se dobândește prin învățarea creatoare are șanse mari de a se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. Inteligența și Creativitate Două argumente pot fi invocate pentru a demonstra insuficiența termenului de inteligență pentru creație și anume: în primul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
creativității sunt aceleași, depinzând de acest factor principal. La Osborn, imaginația, în formele sale creative, apare sub denumirea de “imaginație constructivă” accepându-se existența sa, în stare latentă, la orice individ și posibilitatea de a fi dezvoltată prin tehnici specifice. Imaginația creatoare este cea mai importantă formă a imaginației, legată de creativitate subiect des abordat astazi în psihologie și nu numai; este funcția esențiala a procesului de creație, componenta cea mai importantă a creativității, este o formă activă, voluntară. Creativitatea este o
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de a mânui diverse instrumente sau unelte. Structura aptitudinilor complexe, numite și speciale, o urmează pe cea a domeniilor de activitate putându-se diferenția (Ana Stoica, 2004, p. 129): * academice / școlare (prezente la copiii premianți, buni la toate materiile) ; * aptitudine creatoare (individul are o „natură descoperitoare", minte iscoditoare și productivă în orice domeniu de exemplu Da Vinci sau B. Franklin); * științifică, manifestată prin rigurozitate, exactitate, spirit logic ; * artistică, cu expresie în artele plastice (pictură, sculptură, arhitectură), muzică, dans, teatru, literatură și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
înalta performanță creativă. Se reține rolul hotărâtor pe care-l au factorii de personalitate în determinarea creativității, ca și pe cel al activității în structurarea caracteristicilor de personalitate. Această reciprocitate genereză dinamica specifică fenomenului creator, astfel că, funcție de natura activității (creatoare noncreatoare) în carea este implicată preponderent persoana, factorii psihologici au efecte stimulative sau dimpotrivă, de frânare asupra performanțelor creative. B. Factori inhibitori / blocaje ale creativității Psihologii înțeleg prin creativitate dispoziția inventivă sau capacitatea de înnoire existentă în stare potențială la
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]