1,146 matches
-
fii iubit de lume Și de podoaba codrului. Prin anii 1978-89, Adrian Păunescu prezenta Cenaclul Flacăra la TV și în piețele publice, pe stadioane, acest minunat cântec, cu versurile de mai sus, îl cânta o tânără din Iași pe nume Crenguța. Nu-mi pot închipui acum, cum l-am scris de repede, cu scurtături, apoi în întregime, iar melodia am perceput-o imediat, că aveam și am ureche muzicală. Prin anii 1983-84, nu-mi amintesc exact, eram într- o excursie la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de țepi tari și ascuțiți, ca niște cuie. Reușesc să mă strecor și să urc la vreo 7-8 metri de pământ fără să-mi pese că tălpile, mâinile, picioarele, obrazul sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Zău c-au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai? Zise colegul meu. Iaca, uite ce m-am gândit: intrăm aici, în ogorul ista cu porumb și îngropăm bine pachețelul și punem un semn, dintr-o crenguță de salcie, iar când ne întoarcem dacă ne-o fi foame, ne oprim, le căutăm și le mâncăm; dacă nu, cine le-o găsi, să-i fie de bine... Iar la fete mergem și noi cu mâinile în buzunar, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
decât cu mare dificultate. Cine știe dacă Aia o să reușească să vină la timp. Adică înainte să mor de-a binelea. Roma Simt un parfum minunat; mi se pare că vine de la niște flori de glicină. Aia a adus o crenguță mică din crâng. Această mireasmă puternică îmi amintește de sosirea primăverii în grădina mea din Roma. Acolo glicina se cățăra pe ziduri și pe chiparoșii ce străjuiau pe coline. Nostalgia începe să mă roadă: mă sfâșie cu tăria mirosurilor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alte lucruri, cu totul diferite. Nici un dar, oricât de costisitor, nu e comparabil cu clipele petrecute împreună vorbind, fie și despre lucrurile cele mai simple, încercând să păcălim astfel inexorabilul morții. Mergând cu Aia prin pădure, îi „dăruiesc” uneori o crenguță mirositoare, o floare răzleață sau chiar o frunză, iar pe plajă, o scoică. Iată, deci, că așa-zisa mea „slăbiciune” devine un sentiment nou, care-mi îngăduie să fiu mai profund în relația de iubire. Symposion Azi am citit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ca Mincu însuși. „Orașul tot, cu cele șapte coline, era aidoma unei lave arzânde. Aerul din Roma era năpădit de un miros înecăcios de sex ș...ț. Simt un parfum îmbălsămat: sunt flori de glicină. Aia mi-a adus o crenguță de la crâng ...” În această carte, pe care Umberto Eco, pe ultima copertă, nu știe „dacă s-o definească drept roman sau biografie transformată în mit”, apare un Ovidiu foarte diferit de cel din Tristia, din Epistulae ex Ponto, lătrături existențiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de realizare a compunerilor școlare, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2009, 68 p. [24] BORDEA-ȘOTEA, RODICA, Metode de corelare a lecțiilor de citire cu cele de gramatică în vederea precizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului, Drobeta-TurnuSeverin, Irco Script, 2009, 64 p. [25] BORHAN, CRENGUȚA, Despre predicat și predicativă, Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2009, 129 p. [26] BORZA, COSMIN; TURCUȘ, CLAUDIU, Limba și literatura română pentru bacalaureat: cum se scrie un eseu: autori canonici, idei și concepte literare, genuri și specii literare, curente cultural
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe piciorul dinapoi aruncă sulița cu toată puterea corpului său. Animalul sare departe Îngrozit și Îndurerat, căci sulița Îi perforase coastele și după câțiva metri se prăbușește. După ce vânătorii scot toate măruntaiele din burta cangurului, Închid 93 tăietura cu o crenguță ascuțită, legându-i coada de picioarele dinainte și lăsându-i picioarele dinapoi desfăcute pentru a putea mai ușor să fie transportat. Alte metode de prindere a cangurilor sunt alergarea pe teren deschis, zeci de kilometri, până la epuizarea forțelor cangurului, mânarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
observate amprentele a peste 20 de pași aparținând unui preadolescent cu înălțimea de 1,30 m, și doi humeruși de urs, plantați în sol, la distanță de 10 m unul de altul. În Galeria numită Megaceros au fost găsite numeroase crenguțe, rămurele (unele păreau să fi fost înmănunchiate), pe care le folosiseră la întinderea coloranților, o lance din ivoriu de mamut și numeroase piese din silex, folosite la gravat. Ca și în grotele cu picturi magdaleniene, si aici (dar suntem cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
privind prezența urșilor care veneau la hibernare, ale căror oase erau amestecate cu mijloacele de încălzire și iluminare: patru vetre de mici dimensiuni și patru lămpi din fragmente de stalagmite, cu resturi de grăsime. Au mai fost descoperite mănunchiuri de crenguțe, blocuri de colorant (ocru galben), pudră de ocru roșu, concrețiuni de culori, căzute pe sol, un metatarsian și un fragment de femur, de urs, folosite pentru amestecul culorilor, chiar patru mici “vase” cu resturi de pictură. Se remarcă și aici
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de catedră. Andrei șterge tabla. Acum clasa strălucește de curățenie. Recreația s-a terminat. Elevii intră și se pregătesc pentru ora următoare. Doamna Învățătoare Îi lauda pe elevii de serviciu pentru hărnicia lor. Bunea Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
tabla. Acum clasa strălucește de curățenie. Recreația s-a terminat. Elevii intră și se pregătesc pentru ora următoare. Doamna Învățătoare Îi lauda pe elevii de serviciu pentru hărnicia lor. Bunea Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pregătesc pentru ora următoare. Doamna Învățătoare Îi lauda pe elevii de serviciu pentru hărnicia lor. Bunea Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a vrut să stingă focul, care n-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Boul n-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Boul n-a vrut să bea apa care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Boul n-a vrut să bea apa care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Lupul n-a vrut să mănânce boul, care n-a vrut să bea apa, care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
vrut să dea pasărea uța. Lupul n-a vrut să mănânce boul, care n-a vrut să bea apa, care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E O zi de vară in pădure Era o zi minunată de vară. Soarele strălucea și Încălzea orașul cu razele lui fine. Mihai, Costel, George, Mariana
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cu domiciliul actual în Austria, Wiener Neustadt, Alfred Neubauergasse 3/ 6. 472. Vogel Mariana, născută la 23 februarie 1953 în București, România, fiica lui Tache Mihai și Vinița, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Oberstr. 21 A. 473. Fertig Mihaela Crenguța, născută la 12 iunie 1971 în București, România, fiica lui Doncea Constantin și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, Merzig, Zum Gipsberg 46. 474. Petre Constantin, născut la 25 martie 1954 în localitatea Cornești, județul Dâmbovița, România, fiul lui Petre
HOTĂRÂRE nr. 792 din 4 octombrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
Ungaria, Budapesta, 1143.XIV. Eleonora 8. 474. Cojocaru Natalița, născută la 10 ianuarie 1956 în localitatea Pașcani, județul Iași, România, fiica lui Timoftescu Ion și Elena, cu domiciliul actual în Suedia, 31145 Falkenberg, Faborgsv. 13 A. 475. El Maadidi Dalila Crenguța, născută la 23 mai 1970 în București, România, fiica lui Hârlea Neculai și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 22731 Lund, Hogbovagen 1 N. 476. Gipson Simona Genonia, născută la 10 septembrie 1970 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 206 din 27 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114901_a_116230]
-
Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Benedek Alexandru - Bineata Costel - Cazacu Constantin - Chioreanu Constantin Laurențiu - Chiru Florin - Gagiu Vasile - Pavaleanu Liliana - Porojnicu Nicolae - Stan Nicoleta - Vanciu Sebastian-Viorel. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Bighiu Crenguța - Boscor Stelian - Buzan Liviu-Costel - Darjan Ioan - Iorgulescu Mario - Lupu Neculai - Olteanu Nicolae - Soliu Georgeta - Ursu Petru. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE --------------
DECRET nr. 290 din 19 august 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125102_a_126431]
-
la 17 august 1928 în localitatea Darova, județul Timiș, România, fiica lui Hein Michael și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 79843 Loffingen, Comradin-Kreutzerstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, str. Smardan nr. 1, județul Timiș. 86. Bayer Crenguța Roxana, născută la 30 mai 1974 în localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiica lui Baru-Munteanu Eugen și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 78234 Engen, Linchenweg 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Piatra-Neamt, str. 1 Decembrie 1918 bl. 60
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
în toate civilizațiile. Habitatul unui zeu poate fi un arbore și fiind asociat cu un ordin divin venerarea copacului este binecuvântată. Buddha a primit lumina sub un copac divin. Ramurile măslinului, palmierului, laurului sunt asociate zeilor și-l pot încorona. Crenguțele de merișor sunt întâlnite printre adepții Shiva și busuiocul ca plantă sacră pentru Lakshmi, soția lui Vishnu, zeița hindusă a prosperității. Vița-de-vie, reprezentată ritual pentru Dionysos și Cristos, a fost întotdeauna simbolul vieții și nemuririi la greco-romani și în lumea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Izvoarele, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de argint, tăiat în pal de 3 brâie undate, de culoare albastră. Între brâiele undate se află câte o crenguță de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea se află într-o zonă montană
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
de 3 brâie undate, de culoare albastră. Între brâiele undate se află câte o crenguță de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea se află într-o zonă montană. Fasciile undate albastre se referă la apele Teleajen, Crasna și Valea Mare, care izvorăsc în zonă și străbat comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]