823 matches
-
Efrem / 56 Mărgăritescu, Ștefan / 69 Mândru, Theodor / 57, 69, 70 Mihail, Nicolae / 57 Mihăescu-Nigrim, Nicolae / 80, 81 Michels, R. / 45 Mille, Constantin / 57, 58, 95, 189, 211 Millo, Andrei / 57 Mironesco, Constantin / 99-100 Mitilineu, Carol / 75 Moloianu, Eugen / 127 Mogardici, Cristofor / 84 Morocanu Leon / 62 N Neaju, Nicolae / 84 Negoescu, Christu / 73, 75, 95 Nemetescu, Gheorghe / 62 Nenițescu, Dimitrie / 61, 64, 65, 73, 74, 95, 113, 188, 210 Nicolaescu, Constantin / 73 Nicolau, Dimitrie / 84 Nicolau, Mihail / 128, 129 Nicoleanu, Ioan / 57
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a ajunge în Extremul Orient. Acest plan este îndeplinit între 1486 (Bartolomeu Diaz atinge capul Bunei Speranțe) și 1522 (lumea este înconjurată pentru prima oară). Niciodată nu și-au modificat europenii viziunea universului atât de radical ca în timpul generației lui Cristofor Columb. Surprizele se înmulțesc, ele suscită gustul observației și al comparației între patria-mamă și teritoriile descoperite. Că-lătorii intră în contact cu alte culturi, sunt în prezența Celuilalt și constată uimiți că ființele umane pot avea sentimente nobile fără a fi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși au reușit". Dacă Cristofor Columb ar fi avut doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este făcut pentru descoperiri, pentru invenții. Nu se opune inovațiilor sau gândirii abstracte, le este complementar. Dacă realismul are nevoie de aripi, idealismul are
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale creației, RL, 1978, 17; Sultana Craia, Oblic peste timp, LCF, 1980, 8; Lit. rom. cont., I, 452; Alex Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 81-83; Zaciu, Cu cărțile, 93-96; Marin Sorescu, Cu Margareta Sterian, R, 1983, 1; Ion Cristofor, Schiță pentru un portret liric: Margareta Sterian, ST, 1983, 10; Simion, Scriitori, III, 88-94; Eugen Simion, „Ecran”, RL, 1985, 24; Margareta Sterian, introd. Marin Sorescu, București, 1985; Radu, Pagini, 65-66; Ov. S. Crohmălniceanu, O artistă distinsă, RL, 1989, 12; Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
3; Tudor Dumitru Savu, Petre Bucșa, „Numele lor rămâne-vor cu litere de aur înscrise în eterna memorie a patriei noastre” (interviu), TR, 1989, 34; Mircea Popa, Liceul „G. Barițiu” la 75 de ani de la înființare, TR, 1994, 43; Ion Cristofor, Petre Bucșa și poezia transparenței, TR, 1994, 50; Ion Buzași, Melancolii policrome, ST, 1994, 12; Dicț. scriit. rom., I, 385-386; Micu, Scurtă ist., II, 309-310; Poantă, Dicț. poeți, 42-43; Negoiță Irimie, Cuvinte înstelate, ST, 1999, 3-4. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al. Andrițoiu, Saadi în românește, „Scânteia tineretului”, 1978, 23 decembrie; Grețe Tartler, Privighetorile și... contextul, RL, 1983, 5; Aurel Dragoș Munteanu, Poezia persana, LCF, 1983, 5, 6; Mircea Anghelescu, Scrisori persane, RL, 2001, 7; Ion Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 124-127; Marius Chelaru, Coranul lăuntric, CL, 2003, 3; Romulus Căplescu, O capodoperă a literaturii persane, ADV, 2003, 30 iunie; Lucian Zeev Herșcovici, Între trei lumi: valoarea operei lui Otto Starck, „Orient-Expres” (Israel), 2003, 1 septembrie. G. Dn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Aurel Ștefanachi, Nicolae Turtureanu, Iulian Filip, Ioan Țepelea, Petre Got, Valeriu Matei, George Popa, George L. Nimigeanu, Ion Dumbravă, Simion Bogdănescu, Miron Kiropol, Franciska Ricinski-Marienfeld, Mircea Petean, Andrei Zanca, Minerva Chira, Arcadie Suceveanu, Adi Cristi, Liviu Georgescu, Valeriu Stancu, Ion Cristofor, Liviu Pendefunda, Gheorghe Simon, Valeria Manta-Tăicuțu, Marian Dopcea, Ianoș Țurcanu, Marcel Mureșanu, Dorin Popa, Ioan Petraș, Dan Petrușcă, Liviu Apetroaie, Filip Köllö, Dionisie Vitcu, Maria Mănucă, Christian W. Schenk, Marian Ruscu, Radu Cange, George Stanca, Nicolae Dabija, Ioan Baba, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL, 1990, 44; Iuliu Pârvu, „Poeme-nserate”, ST, 1990, 11-12; Adrian Țion, „Voievodul melancoliei” din Munții Apuseni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
mai ales că majoritatea studiilor legate de istoria și cultura Bucovinei se cantonează în zona Cernăuți. La Rădăuți, un grup de cercetători dedicați studiului istoriei și culturii Bucovinei - Vasile Precup, Mircea Irimescu, Vladimir Trebici, Radu Grigorovici, Gheorghe Platon, Dimitrie Vatamaniuc, Cristofor Simionescu - au întemeiat, în 1992, Centrul de Studii Bucovina, subordonat Filialei Iași a Academiei Române. Creat ca replică la instituțiile similare din Cernăuți și Augsburg, transformat ulterior în Institutul Bucovina, obiectivul Centrului viza investigarea și clarificarea trecutului unei provincii cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a reprezentat "vatra de unde s-au înălțat mereu flăcările culturii generale, dar unde, în același timp și cu mai multă îndârjire, s-a întreținut pururea viu focul iubirii de neam și al conștiinței de datorie față de poporul român"139. Academicianul Cristofor Simionescu exclamă: "Slăvesc acel moment de început al formației mele intelectuale pentru impulsul imprimat gândirii, pentru trăirile de o rară frumusețe spirituală, pentru educația patriotică și stilul de muncă, dobândite în acei ani, cu puternică influență asupra întregii vieți. Generoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Constantinescu și N. Davidescu. Revista mai cuprinde informații din actualitatea politică, socială, economică, comentarii cu caracter polemic privind evenimentele timpului, și, cu intermitențe, revista presei, o cronică plastică, dramatică, muzicală, militară, un „curier judiciar”, anunțuri, reclame. Alți colaboratori: Paul Mihail, Cristofor Dancu, Alexandru Randa, Ovid Țopa, Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu, Mircea Pop, Virgil Rădulescu, I. Diaconescu, Mihail Lungianu, Dem. Pădureanu, Sever Carp, Dinu Rosmarin. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
1992, 9-10; Traian T. Coșovei, „O variantă înșelătoare a ființei mele”, CNT, 1993, 1; Nicolae Manolescu, „Blânda metafizică a trecerii”, RL, 1993, 12; Claudiu Constantinescu, Între două vârste, RL, 1993, 12; Ion Vlad, Diana Adamek, Mircea Opriță, Horia Bădescu, Ion Cristofor, Radu Mareș, [Victor Felea], TR, 1993, 14; Aurel Rău, Victor Felea, L, 1993, 14; Negoiță Irimie, Întunericul și lumina, CNT, 1993, 15; Virgil Mihaiu, Des-amăgirea poetului, ST, 1993, 3-4; Constantin Cubleșan, Adrian Popescu, Valentin Tașcu, Aurel Rău, [Victor Felea] , ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
și cărți pentru copii. Împreună cu fratele său Eugen B. Marian a îngrijit o ediție revizuită și augmentată a dicționarului Citate și locuțiuni străine al tatălui lor, Barbu Marian. SCRIERI: Toto premiant, București, 1934; S-a născut un copil, București, 1941; Cristofor Columb, București, 1942. Traduceri: Zane Gray, Nevada, București, 1940, Roibul sălbatic, București, 1940; Maxence van der Meersch, Casa de pe dună, București, 1940; E. R. Burroughs, Tarzan, București, 1941; Daphne du Maurier, Rebecca, București, 1941, N-aș vrea să mai fiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca ș.a.), majoritatea tentați să scrie versuri, o „generație spontanee” (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o „constelație tinerească, vioaie, activă” (E. Ar. Zaharia), o „grupare a tinerilor care nu au puterea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
dragoste, cu patimă, cu ură, Tel Aviv, 1994; Zilnicele prăbușiri, Tel Aviv, 1995; [Poezii], AMI, 40-51; Cu și fără Ea, Tel Aviv, 1998; Sertarul cu iluzii, postfață Andrei Strihan, Iași, 1998. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 145-151; Cristofor, Țara Sfântă, 37-40; Manolescu, Enciclopedia, 131; Aczél, Scriitorii rom. Israel, 49-51. E.-E.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
presiuni ale prezentului, alocarea timpului pentru a face planuri de viitor este o parte esențială a Îndatoririlor unui manager. Dacă nu vă faceți planuri, vă pândește eșecul După câte se pare, mulți manageri trec prin carierele lor după sistemul lui Cristofor Columb. Pornesc fără să fie siguri unde vor ajunge și sfârșesc prin a nu ști unde au fost. Și toți o fac pe banii altcuiva. În ciuda acestei funcții-cheie a managementului, mulți manageri Își desfășoară activitatea zilnic, lăsând nevoile cotidiene să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care trebuie menționați: Poziția geografică este una favorabilă, zona fiind situată nu departe de teritoriul SUA, fiind scăldată de apele Caraibilor sau Oceanului Pacific, în zona intertropicală. Cunoașterea Lumii Noi a început cu America Centrală, prin descoperirea multor insule de aici de către Cristofor Columb. Cadrul natural este unul generos în care se detașează ca element favorizant în dezvoltarea turismului climatul tropical, deosebit de căutat de turiști mai ales în timpul iernii din zonele lor de proveniență. Relieful prezintă o mare varietate de forme spectaculoase, cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ajungând să primească din partea Organizației Mondiale a Turismului titlul de destinația nr.1 din Caraibe în anul 2006 (după ce acest titlu fusese deținut timp de mulți ani de Puerto Rico). Republica Dominicană ocupă partea central estică a insulei Hispaniola (insulă descoperită de Cristofor Columb la 5 decembrie 1492, în timpul primei călătorii pe care acesta a făcut-o în Lumea Nouă). Dezvoltarea infrastructurii turistice în arealele cu potențial a fost unul din factorii care au contribuit la creșterea fluxului turistic. Cele mai importante centre
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
unul din factorii care au contribuit la creșterea fluxului turistic. Cele mai importante centre și regiuni turistice din Republica Dominicană sunt: * Capitala Santo Domingo, cu centrul istoric colonial inclus în lista patrimoniului UNESCO în anul 1990. Este un oraș fondat de Cristofor Columb care deține prima universitate, prima catedrală și primul spital construit de spanioli în Lumea Nouă. Nu departe de oraș se găsesc stațiunile Boca Chica și Juan Dolio, care valorifică superbele plaje tropicale de aici și care atrag un număr
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
turistice din Costa Rica sunt: capitala țării și împrejurimile: San José; unele orașe coloniale: Cartago; plajele de pe coasta pacifică: Guanacastre, Puntarenas sau de pe țărmul caraibian (Puerto Limón); vulcanii Irazú, Poás, Arenal; valea Orosí (cu cascada omonimă); insula Uvita, unde a debarcat Cristofor Columb în anul 1502; Parcurile Naționale Tortuguero, Monte Verde, Chirripó (situat în zona celui mai înalt vârf muntos din Costa Rica, Chirripó, cu o altitudine de 3820m), Tenorio (un parc organizat în jurul vulcanului omonim), toate aceste parcuri fiind tot atâtea spații
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
este de asemenea inclusă în lista preferințelor turiștilor. Fondată în 1261, aceasta este o mănăstire franciscană în orășelul Palos de la Frontera situat la 13km sud de orașul Huelva. Cu două luni înainte de a face prima sa călătorie în Lumea Nouă, Cristofor Columb a stat în această mănăstire, fiind chiar ajutat de frații franciscani să obțină sprijin material pentru realizarea călătoriei sale. Mănăstirea a fost declarată Monument Național al Spaniei în anul 1856. Cadiz, centrul polarizator pentru Costa de la Luz, este un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
48; Sonia Larian, „Camera copiilor”, VR, 1970, 2; Ioana Pârvulescu, Iluzii și aluzii, RL, 1994, 28; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 250-253; Adrian Marino, Moarte și umor negru, OC, 2000, 14; Popa, Ist. lit., I, 831, II, 864; Cristofor, Țara Sfântă, II, 111-113; Aczél, Scriitori rom. Israel, 136-138; Iulia Blaga, Fantasme și adevăruri. O carte cu Mircea Săucan, București, 2003. M. In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Moartea lui Carol Temerarul 1477 Căsătoria Mariei de Burgundia cu Maximilian de Austria Către 1478 Botticelli: Primăvara 1482 Tratatul de la Arras reglează succesiunea Burgundiei 1483 Moartea lui Ludovic al XI-lea. Carol al VIII-lea 1492 Prima călătorie a lui Cristofor Columb 1494 Începutul războaielor din Italia 1498 Moartea lui Carol al VIII-lea. Ludovic al XII-lea 1498 Vasco da Gama la Calicut (India) 1515 Bătălia de la Marignan (Melegnano, Italia) 1515 Moartea lui Ludovic al XII-lea. Francisc I 1517
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
24; S. Damian, „Replici sau De dincolo de fileu”, RL, 1969, 21; Florin Faifer, Dramaturgia lui Alexandru Mirodan, CRC, 1972, 50; Z. Ornea, Dicționarul lui Al. Mirodan, RL, 1998, 2; Marin Diaconu, Un dicționar neconvențional, JL, 1998, 1-2; Dimisianu, Lumea, 36-38; Cristofor, Țara Sfântă, I, 144-150; Ghițulescu, Istoria, 442-444; Dicț. scriit. rom., III, 245-249; Aczél, Scriitori rom. Israel, 115-119; Manolescu, Enciclopedia, 500-501. F.F., R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 209-211; Dicț. scriit. rom., III, 2001, 488-490; Manolescu, Enciclopedia, 541-542. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]