38,420 matches
-
egalității în drepturi, deoarece nu instituie nici un fel de diferențiere între contribuabili. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, întrucât instituirea taxelor de timbru reprezintă o aplicare a principiului consacrat la art. 56 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212626_a_213955]
-
sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212626_a_213955]
-
accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare. Totodată, se consideră că sunt încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: Prin numeroase decizii, s-a pronunțat în sensul constituționalității art. 2 și 20 din Legea nr. 146/1997 în raport cu critici identice de neconstituționalitate. În acest sens amintim, cu titlu exemplificativ, Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212626_a_213955]
-
ca obiect soluționarea unor plângeri formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât Guvernul a adoptat respectiva ordonanță de urgență cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție referitor la delegarea legislativă. Invocarea scurgerii termenului fixat pentru transpunerea directivei europene evocate în preambulul ordonanței nu poate constitui o scuză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
urgență. Menționând jurisprudența Curții Constituționale în materie referitoare la condițiile ce justifică adoptarea unei ordonanțe de urgență, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că Guvernul nu motivează în ce fel este afectat interesul public major, în condițiile neadoptării ordonanței de urgență criticate. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 încalcă, după opinia autorului excepției, dreptul de proprietate privată, ea aplicându-se unor contracte de credit aflate în derulare. Mai mult, unele tipuri de contract de credit nici măcar nu erau menționate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
în dosarele nr. 603D/2011 și nr. 841D/2011 consideră că excepția de neconstituționalitate este în principal inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Avocatul Poporului, prin punctul său de vedere exprimat în Dosarul nr. 4.700D/2010, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
b) și d) și alin. (2) și (3), art. 89, art. 91, art. 92 și art. 95 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
asupra proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Acest pachet de măsuri, afectând nivelul veniturilor populației, cu consecințe directe asupra nivelului de trai al acesteia, a fost însoțit și de alte acte normative, precum ordonanța de urgență criticată, adoptate în scopul limitării efectelor măsurilor de austeritate asupra populației. În acest sens, în nota de fundamentare, se face referire în mod expres la "criza economico-financiară cu impact asupra veniturilor per familie", ceea ce indică faptul că ordonanța de urgență criticată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
criticată, adoptate în scopul limitării efectelor măsurilor de austeritate asupra populației. În acest sens, în nota de fundamentare, se face referire în mod expres la "criza economico-financiară cu impact asupra veniturilor per familie", ceea ce indică faptul că ordonanța de urgență criticată se constituie într-o veritabilă măsură de protecție a populației, respectiv a consumatorilor care intră în sfera sa de incidență. Adoptarea tardivă a acesteia ar fi lipsit persoanele afectate de un instrument de natură să protejeze veniturile per familie ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
Uniunii Europene, respectiv asigurării protecției imediate a consumatorilor. ------- *) Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011. Astfel, Curtea reține că prin adoptarea actului normativ criticat s-a încurajat mobilitatea consumatorilor în sensul de a li se permite acestora mutarea creditelor de la un creditor la altul în condiții contractuale mai avantajoase, li s-a dat posibilitatea consumatorilor de a rambursa anticipat sumele contractate fără a plăti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
urmărească transpunerea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008, astfel că Guvernul nu ar putea invoca propria culpă pentru netranspunerea în timp util a acesteia. Cu toate acestea, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, Guvernul a venit în întâmpinarea dificultăților economico-financiare ale populației, atenuându-le, în contextul adoptării măsurilor legislative mai sus menționate. Mai mult, prin implementarea directivei, Guvernul a reușit să creeze cadrul favorabil liberei concurențe între instituțiile de credit. Desigur, limita temporală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
dobânzilor nu intră în sfera de protecție a dreptului de proprietate, acesta protejând doar acele creanțe - în cazul de față sub forma sumei împrumutate, dobânzilor sau comisioanelor - care sunt certe, lichide și exigibile. Curtea mai reține că dispozițiile de lege criticate transpun în dreptul intern o reglementare secundară a Uniunii Europene, și anume o directivă, act obligatoriu care stabilește în sarcina statelor membre destinatare o obligație de rezultat în ceea ce privește transpunerea, obligație care însă nu este de natură să împiedice legiuitorul național să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
nr. 808 din 16 noiembrie 2011). În fine, invocarea art. 16 din Legea fundamentală în sprijinul excepției de neconstituționalitate nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, autorul excepției nemotivând în niciun fel relația de contrarietate existentă între textul criticat și această dispoziție constituțională. În acest caz, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în invocarea acestor motive [a se vedea și Decizia nr. 1.313*) din 4 octombrie 2011 , nepublicată la data pronunțării prezentei decizii]. -------- *) Decizia nr. 1.313
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
octombrie 2011 , nepublicată la data pronunțării prezentei decizii]. -------- *) Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012. De altfel, asupra unei părți din dispozițiile legale criticate, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) și alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) și (3), art. 91, art. 92 și art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239591_a_240920]
-
din zona Balș și zona Caracal în cauze privind soluționarea unor litigii de muncă având ca obiect drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut identic, se susține, în esență, că, prin adoptarea celor două ordonanțe de urgență criticate, care au modificat în mod arbitrar dispozițiile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, Guvernul refuză să aplice o lege adoptată de Parlament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217287_a_218616]
-
Secția civilă și litigii de muncă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.117D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, motivat de nesocotirea principiilor constituționale privitoare la separația puterilor în stat la emiterea de către Guvernul României a dispozițiilor criticate. Tribunalul Olt - Secția civilă, exprimându-și opinia în dosarele nr. 2.118D/2009-2.123D/2009, consideră că, "atâta timp cât dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 136/2008 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1.221/2008 a Curții Constituționale, dispozițiile unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217287_a_218616]
-
6), cât și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) și ale art. 111 alin. (1) din Legea fundamentală au rămas fără obiect, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 , criticată, a fost aprobată prin Legea nr. 145/2009 , fiind astfel "validată" de Parlament. Cât privește critica de neconstituționalitate față de exigențele art. 41 alin. (2) din Constituție, referitor la drepturile salariaților la protecția socială a muncii, se arată că acest text
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217287_a_218616]
-
din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217287_a_218616]
-
2002 cu privire la regimul străinilor în România, verificând legalitatea și temeinicia ordonanței în condițiile și în limitele acesteia. Referitor la prevederile cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (art. 6 pct. 1), [...], Curtea reține că textul legal criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
excepție ridicată de Petre Isac într-o cauză penală având ca obiect judecarea autorului excepției pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 215, 246 și 292 din Codul penal. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat, reținând că agravanta producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, considerată "consecințe deosebit de grave", duce la aplicabilitatea unei pedepse extrem de severe pentru inculpat, ceea ce reprezintă o îngrădire a dreptului la apărare prevăzut la art. 24 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
produse prin aceste infracțiuni". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 ca devenită inadmisibilă, deoarece acestea au fost abrogate. În ceea ce privește celelalte dispoziții de lege criticate, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, sens în care arată că legiuitorul se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește stabilirea sistemului de impozitare și a contribuțiilor de asigurări sociale. De asemenea, invocă Decizia nr. 261/2012
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Excepția a fost ridicată de Teodor Popa cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect recalcularea pensiei. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că actele normative criticate au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) și art. 115 din Constituție. În acest sens, arată că "taxele" la care se referă ordonanțele criticate "fac obiectul de reglementare al legii, iar ordonanțele sunt acte normative cu putere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]