3,585 matches
-
să te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson William, Îți jur, ar face-o bună mină Spini șase-n pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier aprins, până-n prăsele; Fulger cedat, just unghi normal, Cad reflectat, croiesc cristal.) Piei, chip! Rămâi, cortină spartă, Pătrată Spanie pe-o hartă, Răpus, în mâini, pumnalul tras, În fund ursuz, de zahăr ars: Valuri frânte, gemene, Ruptură de cremene, Ce gând târziu mă suflă-acu? Să vântur nopții "Bu-hu-hu" Ca la un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
urcând din soare-n soare, În largurile vieții revarsă un trecut. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc veșmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg - subtil fior - Prin săli orgolioase ori umede caverne... Și astfel, în Pământuri croindu-mi vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea bogată De-atîtea existențe și tot atâtea morți. LAVA Te-nnăbușai în pâcla încinsei atmosfere, O! tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul; Făptura nu sunase
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în munți, întemnițată. Poate nu i se va închina niciodată. Însă faptul însuși de a fi indicat-o, de a fi constrîns-o să corespundă într-o unică zi triunghiului de lance care e toată voința sa: faptul de a fi croit un mare drum până acolo, de a fi creat-o ca mișcare, mai înainte de a o fi probat ca sub-stanță - nu este el însuși poezie? D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fraterne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
scriitorii Lazăr Lădariu și Răzvan Ducan și, după paharul cu vin sărbătoresc și micul protocol tradițional, la inițitiva doamnei Mariana Ploeșteanu, care a oferit câte o floare participanților, grupul a poposit la statuia lui Mihai Eminescu, dăruind „darul”, pentru a croi o fărâmă de „rai” din suflet românesc Luceafărului. Prima sărbătorire a Zilei Limbii Române la Târgu-Mureș a constituit, în ciuda tuturor mizeriilor, premeditate sau nu, de unii-alții, un succes și o reală bucurie pentru toți participanții, demonstrând, încă o dată, că se
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
Țene traduït al català per Pere Bessó ***** Suflet rătăcit M-am întors acasă pe un drum de țară și-am stat de vorbă cu pădurea mi-a spus cum cucul canta în fiecare vară de cand eu am plecat aiurea Am croit cărare prin boabe de roua și m-au copleșit aducerile-aminte razele de soare au spart pădurea în două și mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte! Am trecut tăcută pe sub merii-n floare ce mi-au nins cărarea semn
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
serbări școlare și nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viață, cel spre splendoarea și trudnicia scenei! Într-o zi s-a lipit de urechea ei genericul unei emisiuni radio, ce-avea să-i croiască drumul și să-i aprindă în inimă jarul unei chemări: „La cererea ascultatorilor”. Și-a încropit un zis „post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
amintiri tezaur adunându-l. Deschid cu sfiiciune Cartea Sfântă, Iar dorurile multe mă-nveșmântă: Altare vechi și băi aurifere, Și moții, codrii mari de conifere, Câmpia transilvană de iubire, Cu dorurile de nemărginire. Urc gânditoare scări medievale, Cu Oltul îmi croiesc prin munte cale, Adun legende, lacrimi, doruri multe, Și alții să le știe,să le-asculte. Aș colinda la vânători de dropii, Miresmele trecutului s-apropii - Cuvinte să nu pun de-a curmezișul - Bogat și sincer fie secerișul. Îmbracă limbă
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
un costum pentru o seară deosebită”),caracterizarea indirectă (personajul se detașează prin modul de a vorbi, gesturi, comportament, îmbrăcăminte, înfățișare, etc.- “Și aceasta impresie se conturase nu numai la vederea costumului pe care-l purta Mihai, mai mult decat elegant, croit dintr-o stofă asemănătoare cu cea pe care Mircea o văzuse purtată doar de profesorii săi în momente festive. Ochelarii cu rame subțiri, negre, în contrast cu fata albă, prelunga, îi evidențiau parcă mai mult decat altceva aerul de intelectual”), caracterizarea de către
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
la pușcărie, fie au fugit să lupte în munți, fie au rămas să-și petreacă zilele cu «mierea» colhozului, la prispele lor, unde greul vieții a fost răscumpărat de viața dulce patriarhală, plină de bunătatea trăirii după cum li s-au croit soarta și după cum s-au așezat în timp tradițiile vechi, din părinți în părinți, ale făgărășenilor. Nu păreau constrângeri tiranice pentru Ștefan Cîlția, în copilărie, întâmplările din satul său. Mai mult decât atât: îl înveseleau! Era copil și avea intuiția
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
ardoarea propriilor interese, dacă și-ar asuma ceea ce semnalează Alteța Sa Regală, ar dezminți paradigma potrivit căreia nu se pot așeza toate peste noapte. Ba da! Pe loc s-ar simți o schimbare, pe loc, s-ar îndrepta România de pe drumul croit între diguri, pe drumul clădit de istorie! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Reașezarea în coexistență a conștiințelor individuale și naționale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1100
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
am cunoscut-o foarte bine, însă era genul de om care-și punea ceva în cap și nu renunța ușor. Avea un soi de egoism, căuta să-i fie bine cu orice preț. Profita de orice informație prielnică apoi își croia poteci spre a obține beneficii atât materiale cât și morale. Așa s-a făcut că de câte ori veneam în țară ea afla prima. Încerca să-mi intre în grații și era geloasă pe tine. Îmi ceruse acel tablou și o refuzasem
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
Obrazu-mi este rece și uscat Și demult nemângâiat; Doar o lacrimă mai rece Sufletul vrea să-mi înnece. Scurgându-se pe-al meu obraz- Se plânge de-al meu necaz; Obrazul meu l-a umezit Drum spre suflet și-a croit! In zadar eu mă abțin- Că lacrimile tot mai vin. Dorul greu încă m-apasă Și tristețea nu mă lasă. După tine plâng iubire! Și atunci când nu-s cu tine- Doar tristețe am în mine; Mereu voi plânge după tine
DOAR O LACRIMĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364028_a_365357]
-
încărcat de emoție (am și eu suflete dragi plecate în Lume), segmentul din carte dedicat călătoriei autoarei la Roma, Cetatea eternă a Latinității. Ce frumos e împletit aici entuziasmul turistului cultivat, cu receptivitatea sensibilă față de drama dezrădăcinării românilor ce-și croiesc destinele pe meleagurile fostului Imperiu al originii noastre! (daca nu cumva sunt de făcut aici, de către istorici, câteva corecturi). Un exod al băștinașilor nostri, în “contrapartidă”, peste timp, căci cu două milenii în urmă, cei smulși de la baștina lor de către
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
fiece lucru ce semnifica ,,acasă”. Deschisesem căldura și în casă se făcuse cald și plăcut, astfel că după ce am terminat cu baia,mi-am făcut cu meticulozitate un masaj regenerator cu cremă . Simțeam o stare plăcută de beatitudine și îmi croiam planuri în minte cum să continui restul dimineții. Următorul gând era, să pun de o cafea și să o sun pe Diana care locuia un etaj mai jos, să o invit la mine. Deja jubilam la surpriza ce îi voi
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
față și mă îndreptam spre bucătărie să-mi fac cafeaua, când...sună telefonul: -Ești acasă? -Da. -Pot veni și eu la baie? -Ce mai stai? La câteva minute femeia de serviciu care mătura scările la bloc intră val vârtej și croită pe fapte. - Ce făcuși Tino, de curg apele de pe tine?! - Intrai la servici la ora 8 și 30 de minute în tură și mă apucai de măturat la scări.Urcai în blocul pe care îl ști din stație, turnul de lângă
COPACUL DIN BLOC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362797_a_364126]
-
prinde în agrafă,... IV. CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. • Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset Citește mai mult • Chip angelicNegru pictează albastrusub arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește în abis.N-am antibioticdar gemeși plângeiar soarele este prinsîn cerc
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
față și mă îndreptam spre bucătărie să-mi fac cafeaua, când...sună telefonul: -Ești acasă? -Da. -Pot veni și eu la baie? -Ce mai stai? La câteva minute femeia de serviciu care mătura scările la bloc intră val vârtej și croită pe fapte. - Ce făcuși Tino, de curg apele de pe tine?! Citește mai mult A treia zi de Paști toată lumea își reia activitatea de zi cu zi. Vremea afară era ploioasă, urâtă și friguroasă, cu toate că suntem la începutul lunii mai.La
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
față și mă îndreptam spre bucătărie să-mi fac cafeaua, când...sună telefonul:-Ești acasă?-Da.-Pot veni și eu la baie?-Ce mai stai? La câteva minute femeia de serviciu care mătura scările la bloc intră val vârtej și croită pe fapte.- Ce făcuși Tino, de curg apele de pe tine?!... X. IUBIREA, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. * Iubirea încinge piciorul și arde podeaua, accelerează sângele în vene, îmbujorează obrajii-n mere, țopăie
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și se îndreptară cu inima strânsă către scena ce adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-ar traduce: Mergem la Cimitir, la cumpărături. Ori că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust, aceleași feluri de de șuncă cu același gust, aceleași feluri de brânză cu același gust, aceleași feluri de chibrituri, aceleași feluri de bere, aceleași feluri
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
de lacrima vremii Când ploi muribunde mai spală noroi, Aceste cărări șerpuiesc iluzorii, Mirajul Morganei la capăt de noi... Am pașii trecuți prin lumi nevăzute Și arcul gândiri întins peste munți, Când flacăra arde în pieptul de carne, Cuvinte senine croiesc iarăși punți. Am mintea în rugă deschisă spre Tine, Genunchiul plecat în câmpul de flori Dă-mi pacea și roua trimisă în zile, Cu vestea de bine să mă împresori.. foto sursa internet 19 mai 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică
AM CERUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362983_a_364312]
-
un drum secetos, dornic de apă", pentru că drumeții să iși potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”. Istoricul Dan Falcan povestește că la înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu național.(adevarul.ro) Pentru că n-a putut să aibă copii
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
dintre cetățenii noștri, iată, vin într-o altă țară să muncească. Mi-aș dori ca, în curând, oportunitățile și șansele să fie egale și pentru cei care rămân în țară și pentru cei care vin în Spania, pentru a-și croi o viață mai bună. Sunt convins că nimeni nu își uită originile, familia, locurile în care s-a născut, dar românii învață deja atât de repede spaniolă și se integrează atât de bine încât, în mod clar, Madridul și Spania
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
și ardoarea propriilor interese, ar trebui să le ia ca reper. Ele dezmint paradigma potrivit căreia nu se pot așeza toate peste noapte. Ba da! Pe loc se poate simți o schimbare, pe loc, s-ar îndrepta România de pe drumul croit între diguri, pe drumul clădit de istorie, dacă aceste cuvinte ale Alteței Sale Regale Principelui Radu al României s-ar transgresa în gândirea politicienilor! Ziua Principelui Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, născut pe 7 iunie 1960 este o personalitate
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]