2,154 matches
-
voevod. Satha. Io Ștefan voevod”60, dar, din ce în ce mai des, pe măsura trecerii timpului, și predoslavii, ctitorii ale respectivelor mănăstiri ori vieți ale unor personaje eminente în sfințenia lor. Câteodată pomelnicele transcriu meritele celor propuși spre neuitare. Așa procedează (cu o cronologie defectuoasă) căci autorul a ținut să coboare și în vechime o copie din 1738 a pomelnicului Mănăstirii Dealu: Io Radul Voevod cel Mare. Acesta am zidit mănăstirea [...] [Io Radu Voevod Mihnea] i g[ospo]jda Arghira. Io Vladu Voevod, brat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bl(a)govodnicului său neam în véci să rămâe și să se laude au lăsat...”( Op. cit., nr. IX 786). 53. Ibidem, p. 553, nr. IX 811. 54. Vezi Eudokiu de Hurmuzaki, Documente ..., vol. XIV, partea 1, p. 46; Constantin Rezachevici, Cronologia ..., vol. I, p. 690. 55. DRH B. țara Românească, vol. I, p. 330-331. 56. DIR B. țara Românească, vol. XVI, p. 371. 57. Un harnic alcătuitor de pomelnice a fost Dionisie Eclesiarhul (Pomelnicul Mănăstirii Dobrușa - 1777, Pomelnicul Mănăstirii Titireciul din Ocnele Mari
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Note și comentarii, p. 183. 229. Opinie a lui Anton Maria Graziani, care l-a văzut prin 1564 (în călători străini ..., vol. II, p. 384). 230. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I., p. 700; vezi și Constantin Rezachevici, Cronologia ..., vol. I, p. 691-692. 231. Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 232. Vezi Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieții private, [vers. rom.], vol. III, București, Editura Meridiane 1995, p și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Drăgulinescu se năpustește în casa văduvei, o bate și apoi o târăște prin târg - el, boierul, avea privilegiul de a-și face singur dreptate - până la „grosul” de unde abia ieșise. Cade și acuza cum că Dumitrache ar fi tatăl copiilor Tudorei. Cronologia venirii lor pe lume îi arată a fi făcuți cu soțul legiuit. Și totuși Tudora ajunge din nou la închisoarea ispravnicilor, iar bunurile ei rămân confiscate. Soluțiile ar fi fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dacă nu le place, chiar și dacă s-au născut copii dintr-însa...” (Călători străini..., vol. I, p. 405). Firește că nu putea fi vorba de o pluralitate simultană de căsătorii, ci de „contractarea” unor relații nelegitime. 59. Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 558; vezi cercetarea fundamentală a lui Ștefan S. Gorovei, Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546), București, 1982. 60. Vezi Tereza Sinigalia-Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București, 2000, p. 28. 61. Vezi Iulian Marinescu, Bogdan al III-lea cel Orb
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este corect prezentat) am scris într-o carte acum câțiva ani (vezi Voievodul dincolo de sala tronului, p. 406). 64. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României; fasc. I, Editura Minerva, București, 1905, p. 54, nr. 117. 65. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 535. 66. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 513-514; Leon Șimanschi, în vol. Ștefan cel Mare și Sfânt, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, pp. 47-50; Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
povestește și el evenimentul. 109. Despre care istoricii spun că ar fi putut fi un diabet ereditar (Maria Magdalena Székely, „Viața de toate zilele la curtea lui Petru Rareș”, în Magazin Istoric, XXXII, 1998, nr. 3, p. 32; Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 585. 110. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ediție de Constantin Giurescu, Socec, București, 1916, p. 162. 111. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 589. 112. Ibidem, pp. 270 și urm. 113. Corina Nicolescu, Case, conace și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, IX, 1903, pp. 200-212. 285. Constantin Rezachevici, „Domeniul boieresc al lui Radu Șerban”, în Studii, XXIII, 1970. nr. 3, pp. 469-491. Vezi și tabelele genealogice anexate de Constantin Rezachevici la vol. I al Cronologiei. 286. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 158. 287. Vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, Editura Minerva, București, 1902, p. 79, doc. nr. XXXIII. 288. Letopisețul Cantacuzinesc, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 206. 289. Nicolae Iorga, op. cit., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Olteniei, XIX, 21. 341. Vezi A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, ed. cit., p. 402, nota 88. 342. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 556. 343. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I, p. 519. 344. Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, pp. 307-308 (vezi și Nicolae Iorga, Ospiți romeni in Venezia (1570-1610), Bucarest, 1932, pp. 103-105. 345. Vezi Nicolae Iorga, Contribuțiuni la istoria Munteniei, București, 1896, pp. 66-67; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 303. 346. Nicolae Stoicescu, Dicționar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1480. 576. Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei, Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei, Sfânta Mănăstire Putna, 2006, p. 235. 577. Vezi Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Iași 1988, pp. 242, 280; Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 546; Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine, Sfânta Mănăstire Putna, 2004. 578. G. Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, București, 1928, pp. 327-328; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 598. Maria, cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fizicii sau psihologiei moderne 6. Cu alte cuvinte, Eliade le-a considerat și le considera Încă (Încerc să o spun În termenii săi) veritabile creații religioase ale lumii moderne, În pofida Încercărilor lumii academice de a simplifica deopotrivă funcția și cronologia creațiilor religioase, care, dată fiind tocmai dialectica sacrului, sensul hierofaniilor indistinct presărate În orice univers simbolic și imposibil de destituit, căci aparțin unui „element din structura conștiinței”, sunt deopotrivă actuale și importante. Mai târziu, și nu mai puțin explicit, exact
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
imagini arhaice, o face tardiv și confuz Într-o direcție care acceptă, ba chiar se sprijină pe evidența secularizării, deci a polului pe care, În cultura europeană, Îl contraatacă. Evident Însă că tema reechilibrării e solidară, Într-o geografie și cronologie imense, nu numai cu diferite alte doctrine budiste tibetane, dar chiar cu ideea Însăși de apocalipsă, precum și cu valul de utopii pe care le-a angajat În istoria religioasă a Europei sau a Asiei 1. Că această ipoteză e direct
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care, din 1829, se va integra Honigberger. Ritmul ei spune totul despre cosmopolitismul maharajahului Ranjit și despre binefacerile care decurg din suplețea acestor decizii foarte curioase pentru primul pătrar al secolului al XIX-lea În nord-vestul Indiei. Iată, pe scurt, cronologia evenimentelor: 20 mai 1822 - Allard și Ventura sunt numiți În fruntea unui regiment de infanterie; la 21 mai, Allard inspectează artileria călare pentru a-și formula avizul critic, iar la 22 mai Ventura i se alătură lui Ranjit pentru manevrele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o nouă morală în lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui P. Cu Delirul scriitorul continuă, dar pe o linie colaterală, istoria Moromeților, eludând cronologia reală în favoarea unei cronologii stricte de creație. El procedează în felul unui pictor mural care, fixând scenele esențiale, observă că nu a mai rămas spațiu gol și îl acoperă trăgând din tema centrală un fir ce duce în cele din
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui P. Cu Delirul scriitorul continuă, dar pe o linie colaterală, istoria Moromeților, eludând cronologia reală în favoarea unei cronologii stricte de creație. El procedează în felul unui pictor mural care, fixând scenele esențiale, observă că nu a mai rămas spațiu gol și îl acoperă trăgând din tema centrală un fir ce duce în cele din urmă la o creație
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
efectiv de lucru: 50 minute 5. Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate individuală Bibliografie: Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Grammar, București, 1998 Camil Petrescu (bibliotecă critică), prefață, nota asupra ediției, antologie, cronologie și bibliografie de Paul Dugnenu, Editura Eminescu, București, 1984 Mircea Eliade, Maitreyi, Editura Minerva, București, 1991 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, București, 2004 Românul românesc interbelic -antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
prefață, nota asupra ediției, antologie, cronologie și bibliografie de Paul Dugnenu, Editura Eminescu, București, 1984 Mircea Eliade, Maitreyi, Editura Minerva, București, 1991 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, București, 2004 Românul românesc interbelic -antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat, Editura Humanitas, București, 1998 Ovid S.Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, EDPL, București, 1967 Pompiliu Constantinesc, Scrieri ÎI, Editura pentru literatură, 1967 Doina Ruști, Dicționar de simboluri din opera
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
Nicolae Țone sau Avangarda continuă, „Cuvântul libertății” (Craiova), 2002, 3 970; Miron Kiropol, Despre poezia lui Nicolae Țone, CNT, 2002, 47; Octavian Soviany, Despre viața și moartea lui nicolae magnificul, „Ziua literară”, 2002, 34; Aurelian Titu Dumitrescu, Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București, 2003, 123-126. M. In.
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
mijlocirea acestui catalizator să dea expansiune propriilor sale resurse” (Livius Ciocârlie). Punctul de sus al literaturii lui este, fără îndoială, tetralogia romanescă apărută în mai puțin de un deceniu, între 1974 și 1983. Fără să fie explicit situate la nivelul cronologiei interne, al identității personajelor, în acea relație de continuitate considerată de regulă hotărâtoare pentru definirea unui ciclu, Țara îndepărtată, Pasărea și umbra, Clipa cea repede și Femeie, iată fiul tău prezintă similitudini de viziune și de stil atât de marcate
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
practicilor scrisului și a experimentelor de lectură”. Pentru traseul lui V., cartea „Iubite cetitoriule...” funcționează și ca linie de demarcație între domenii - critică și istorie literară/publicistică. Anterior alcătuise și prefațase antologia Șerban Cioculescu, însoțită de un bogat aparat critic (cronologia vieții și a operei, bibliografia selectivă a scrierilor proprii și a referințelor critice) și editase împreună cu Dorli Blaga romanul postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron (1990). Merită menționat și un articol al său despre Urmuz („Revista de istorie
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
prin care a trecut”, RITL, 1969, 3; Mihai Ungheanu, „Ioan Slavici. Opera literară”, RL, 1970, 34; Ion Buzași, O nouă monografie Agârbiceanu, TR, 1970, 48; Piru, Varia, I, 238-240; Sasu, Progresii, 62-67; Oarcăsu, Destine, 50-56; Mircea Popa, Lucian Blaga între cronologie și bibliografie, ST, 1977, 12; Zaciu, Alte lecturi, 167-179; Călinescu, Scrisori, 229-231; Marcea, Concordanțe, 189-200; Mihai Ungheanu, „Publicistica lui Eminescu”, LCF, 1986, 25; Ioana Bot, Manuscrisele eminesciene, TR, 1989, 2; Alexandru Ruja, Eminescu, O, 1989, 4; Mihai Cimpoi, Spre un
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
general, și a relației României cu Rusia, În special, se regăsește și pe paginile acestui manual, atât prin afirmațiile lui Carol I privind complexitatea lor, cât și a Întâlnirii de la Constanța din 1914 . Tabelele cronologice din cadrul lecțiilor de sinteză și cronologia generală a perioadei de la finele manualului vin să fortifice subiectele abordate În manual și să faciliteze o recapitulare a celor mai importante evenimente din istoria românilor cuprinsă Între anii 1850-1918. Pentru o mai bună Înțelegere a epocii moderne, autorii ambelor
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
medievale. El apelează la sinopsisuri și scrieri istorice în latină și germană, în prima parte (până la istoria Bizanțului, în secolul al XI-lea) folosește istoria sârbilor a lui I. Raiă și notele de călătorie în Banat ale italianului Francesco Griselini, cronologii românești, surse bizantine. În a treia parte, despre istoria Banatului în secolul al XVIII-lea, recurge la mărturiile unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale de campanie ale regimentelor grănicerești
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
psihozelor colective) 42. Psihozele colective IV (Clasificare, forme, descriere) 43. Psihopatologia transculturală (Aspectele etno-culturale comparate ale tulburărilor psihice) 44. Statul, boala psihică și bolnavul mintal 45. Psihopatologia și etica 46. Raporturile psihopatologice cu disciplinele umane Bibliografie selectivă Glosar de termeni Cronologia principalelor evenimente din istoria Psihopatologiei și a Psihiatriei Prefață la ediția a III-a Noua versiune a Tratatului de psihopatologie este rezultatul unor serioase reflecții asupra edițiilor anterioare. Deși forma inițială a organizării și tratării tematicilor cuprinse nu s-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav ca având un caracter personal, ci constituind efectul unei influențe externe care se exercită asupra lui. Exemple: automatismul mintal, delirul de influență etc. Zoofilie: perversiune sexuală caracterizată prin satisfacerea plăcerii erotice cu animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]