2,936 matches
-
administrativ, ei erau inevitabil asociați cu puterea momentului. În timpul mișcărilor populare, deveneau ținta naturală a revoltelor. Serveau drept derivativ și receptacul pentru ura și frustrările acumulate, un fel de supapă de siguranță în societățile epocii. Atacurile care-i vizează, în timpul Cruciadelor sau, în 1391, al revoltelor de la Sevilia, care capătă aspect de pogrom, nu sunt organizate de puterea regală. Nu putem nici să punem totul pe seama fanatismului religios, în ciuda tensiunilor crescânde din această perioadă de recreștinare a Europei. Dincolo de ceea ce îi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trebuia să-și asigure perpetuarea și coeziunea. Acest tip de reacție le-a permis evreilor să reziste la agresiuni ca o comunitate sudată de interese împărtășite, dacă nu politice, cel puțin religioase. Discursul de suferință care se conturează după prima Cruciadă și se dezvoltă în diferite registre, literar, liturgic, iar mai târziu istoriografic, pune accentul doar pe violențele îndurate de evreii medievali, dar nu ne informează despre ceea ce dădea specificitatea iudaismului de atunci, nici despre aporturile efective la civilizația medievală. Lumea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fatalitate, ci se raționalizează evenimentul. Apărută în 1653 la Veneția, cronica lui Nathan Hannover, Yeven Metzula ("Noroi adânc", tradusă în franceză cu titlul Fond de l'abîme), este un document esențial care relatează evenimentul conformându-se canoanelor cronicilor clasice ale Cruciadelor 25. Este vorba de o revoltă cu substrat politic și economic. Bogdan Hmelnițki, cu ajutorul țărănimii ucrainene, voia să pună capăt controlului proprietarilor polonezi de pământuri în Ucrainakkk. Evreii aduși de polonezi pentru a le administra fiefurile devin țintele atacurilor. Cazacii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tribulațiile traversate sub jugul almohazilor. În aceeași epocă, familia celebrului filosof Maimonide fuge din Cordoba la Fes, apoi în țara Sfântă și Egipt. În scrierile lui nu găsim totuși nicio apologie a martiriului așa cum am văzut în zona așkenază, în timpul Cruciadelor și al revoltei cazace. Martirul nu este nicăieri erijat în model de pietate. Tatăl lui Maimonide, Maimon ben Iosif, a scris el însuși o Epistolă de consolare pentru a-i îmbărbăta pe evreii care se convertiseră la islam și continuau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui Mesia. Mai ales că, în literatura evreiască tradițională, sosirea erei mesianice, anunțată prin întoarcerea proorocului Ilierrr, este asociată cu cataclisme, războaie, revoluții și diverse flageluri. Uneori datele prevăzute pentru izbăvire coincid cu marile bulversări sau persecuții ale evreilor, precum Cruciadele din 1096, anii ciumei din Europa, perioada premergătoare expulzării evreilor din Spania sau masacrele comise asupra evreilor de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648. Aria culturală așkenază nu a rămas, bineînțeles, departe de aceste așteptări mesianice, dar scriitura sefardă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
model alteia care relata persecuțiile din 1412 era de-ajuns să se schimbe numele locurilor și informația istorică. Într-o elegie datând din 1391, găsim și o binecuvântare care se aplică martirului, inspirată din elegiile și cronicile datând din vremea cruciadelor și preluată probabil din patrimoniul așkenaz, împreună cu alte idei și tradiții legate de martiriu, ceea ce demonstrează realitatea contactelor și influențelor reciproce, în ciuda specificităților afirmate. Toate aceste elegii erau inserate în liturghie, alături de rugăciuni. În ele se plânge moartea nevinovaților, se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai întâi de cititori ca mărturii ale suferințelor îndurate, susceptibile să le întărească și perenizeze memoria. De fapt, odată cu ele, ne aflăm în fața unui corpus care se prezintă în primul rând ca relatarea unei istorii de suferință, ca și cronicile Cruciadelor, care l-au precedat, sau ale persecuțiilor cazace, care-i sunt posterioare. Acest corpus evocă, de asemenea, elegiile și rugăciunile de penitență în formă mai tradițională. Însă, în general, noile povestiri nu se mai integrează în liturgic precum alte componente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreilor. El aborda istoria evreilor ca pe un lanț continuu de persecuții. Într-adevăr, Valea plângerii avea să facă din autorul ei reprezentantul arhetipic al viziunii lacrimale asupra istoriei evreiești. În această privință, el a fost influențat de relatările despre Cruciade preluate din alte surse, căci în secolul al XVI-lea originalele încă nu fuseseră publicate 49. Impactul Consolării pentru tribulațiile lui Israelxxx, cartea lui Samuel Usque, un cripto-evreu care se refugiase la Ferrara, în Italia, după expulzare, pară de asemenea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru suverani și seniori și beneficiau, în schimb, de privilegii care le acordau o anumită autonomie. Acest principiu de alianță, chiar dacă nu implica, desigur, o egalitate între cele două părți, le oferea evreilor siguranța la care aspirau în exil. În timpul Cruciadelor și al pogromurilor comise de cazaci sub autoritatea lui Bogdan Hmelnițki în 1648-1649, unii evrei se apără cu arma în mână și n-o întorc împotriva lor înșiși decât atunci când orice speranță de a-i respinge de atacatori dispare. Chiar dacă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
secolul al XIX-lea au inițiat o mânuire nouă a ei, anunțând, prin anumite laturi, practicile contemporanilor noștri. Astfel, între secolul al XIX-lea și mijlocul secolului XX se publică mai multe colecții de surse prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
XIX-lea și mijlocul secolului XX se publică mai multe colecții de surse prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune, deși
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune, deși credea în integrare, nu desconsidera trecutul și istoria lui de suferință, ba chiar dimpotrivă, ca și cum cea din urmă n-ar fi avut caracteristica de a-l face uitat pe cel dintâi. Deopotrivă implicat în viața
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de pe teritoriile germane între 1096 și 1349, precum și lista evreilor martiri. În introducere, el face inventarul "cărților de amintire"ffff din 55 de comunități. Să ne amintim că aceste publicații coincid cu a 800-a aniversare, în 1896, a primei Cruciade, aniversare care nu atrage cu adevărat atenția publicului german. Suntem într-o epocă în care evreii doreau cu ardoare integrarea deplină, iar comemorările de acest gen nu erau încă binevenite. În același timp totuși, pentru acești savanți, aniversarea, în plină
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreilor ruși. Titlul englez al acestui opuscul, The Sufferings of the Jews during the Middle Ages, nu lasă nicio îndoială în ce privește perenitatea memoriei suferinței, transportată astfel în Lumea Nouă65. Prefațatorul ediției americane, George Alexander Kohut, scrie: "Zilele ciumei și ale Cruciadelor au venit iarăși peste noi, și, în marele Memorbuchhhhh al durerilor națiunii, trebuie să facem cronica martiriului fiilor și fiicelor lui Iuda de la Chișinău, Gomel, Odessa, Białistok și din nenumărate alte locuri din întinsul imperiu al țarului... Într-un oraș
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
viitor", scrie el. Bernfeld precizează că, elaborând cartea, scopul său era "de a întocmi martirologiul poporului lui Israel după surse scrise originale, cu comentarii istorice"67. Iar pentru asta se folosește de relatări și de poezia liturgică. Și pentru el Cruciadele constituie eterna întemeiere a istoriei evreiești, iar victimele lor sunt sfinți. În prefața celui de-al treilea și ultim volum al operei, apărut în 1926, el nu uită să sublinieze: Sfârșitul acestei cărți nu este sfârșitul tragediei pe care o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de moment și a temerilor pentru viitor. Ei construiesc piatră cu piatră această Biblie a laicilor, care este o carte deschisă despre suferință. Un fenomen comparabil se observă după genocid, când, în 1946, la a 850-a aniversare a primei Cruciade, Abraham Habermann își publică antologia de poezie liturgică intitulată Catastrofe în Germania și în Franța de Nord70, în timp ce în 1949, cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a lor, Nahum Wahrmann publică la Ierusalim o culegere de izvoare liturgice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Franța de Nord70, în timp ce în 1949, cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a lor, Nahum Wahrmann publică la Ierusalim o culegere de izvoare liturgice despre masacrele din 1648-1649 din Polonia și Ucraina 71. Eveniment fondator al istoriei post-biblice, Cruciadele, suferințele și martirii lor reapar astfel în aceste vremuri dificile, ca și masacrele cazace, ca și cum s-ar fi urmărit activarea sau reactivarea unei memorii de solidaritate în suferință. În prezent, Holocaustul însuși sfârșește prin a prevala, fiind transformat într-un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a nu-și pierde iudaitatea ar împinge fiecare generație să se sprijine cu orice preț pe o catastrofă. În secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, istoria de suferință servise drept model, cu un motiv central, Cruciadele și martirii lor. În perioada postbelică, istoria de suferință avea să constituie din nou un punct de sprijin, dar atunci Holocaustul a fost pus în centru, cu pilonii săi, martorii încă în viață. De unde datoria memoriei, care nu era, de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Remembering the Holocaust", în Julius Simon (ed.), History, Religion, and Meaning. American Reflections on the Holocaust and Israel, Greenwood Press, Westport, Conn./ Londra, 2000, pp. 63-70. Habermann, Abraham Meir, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim (5) 706/1946 (în ebraică). Ha-Cohen, Joseph, Les Chroniques juives. La Vallée des larmes. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, publicată și trad. din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
39, 41-42, 63-64, 66, 68, 70, 77, 80-81, 84-86, 95-96, 99, 119, 169, 174, 176, 191, 194-196, 201 Creștinism, 39-42, 68, 75, 81, 85-86, 99, 101, 104, 119, 195 Cripto-evrei, 81, 99, 108 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadelor (publicate de Adolf Neubauer și Moritz Stern), 134 Cruciade, 90, 96, 106, 108, 112, 127, 133-134, 136, 138-139, 156, 182 Cruciați, 60, 63-64, 67 Cyrulnik, Boris, 304 Dachau, 194 Daniel, 31-32, 42, 102 Darmesteter, James, 144 Datoria de memorie (colectiv
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
95-96, 99, 119, 169, 174, 176, 191, 194-196, 201 Creștinism, 39-42, 68, 75, 81, 85-86, 99, 101, 104, 119, 195 Cripto-evrei, 81, 99, 108 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadelor (publicate de Adolf Neubauer și Moritz Stern), 134 Cruciade, 90, 96, 106, 108, 112, 127, 133-134, 136, 138-139, 156, 182 Cruciați, 60, 63-64, 67 Cyrulnik, Boris, 304 Dachau, 194 Daniel, 31-32, 42, 102 Darmesteter, James, 144 Datoria de memorie (colectiv), 279 Datoria de reacție (colectiv), 279 Datorie de memorie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, vol. 1, pp. 5 și 6 (în ebraică). 68 Ibid., vol. 3, p. 5. 69 Ibid., vol. 1, p. 80. 70 Abraham Meir Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim 5706/1946 (în ebraică). 71 Nahum Wahrmann, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Pentru istoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Buchanan James, Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul European, Iași, 1997; Buzan Berry, The United States and the Great Power, Polity Press, Cambridge, 2004; Caputo John D., Vattimo Gianni, După moartea lui Dumnezeu, Curtea veche, București, 2008; Ciobanu Alexandru, Cruciada globalizării, Miracol, București, 2004; Chabot Raoul, Chabot Laurent, Le choc des économies. Les modèles nationaux face à la mondialisation, Ellipses, Paris, 2007; Chang Gordon, The Coming Collaps of China, Random House, Bew York, 2001; Chirovici Eugen Ovidiu, Puterea, Rao, București
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
15. Aș adăuga că această formă paradoxală de participare la societatea contemporană nu se hrănește doar din consacrarea drepturilor omului, ci și din aspirațiile și finalitățile născute din dezvoltările consumului de masă. Refuzul uniformizării planetare, ofensiva contra organismelor modificate genetic, cruciada contra mărcilor și a publicității, toate acestea sunt alimentate de idealurile de fericire și de calitate a vieții, de hedonism și de trai mai bun pe care numai capitalismul de consum a reușit să le difuzeze pe scară mare16. Dacă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stările de transă în timpul petrecerilor tehno: oricât de evidente ar fi, aceste fapte nu autorizează ridicarea lui Dionysos la rangul de mit emblematic al epocii noastre. Departe de a cultiva extazele frenetice, aceasta demonizează chiar stupefiantele și duce, printr-o cruciadă planetară, un război ideologic și polițist total. Dionysos aducea bucurie și bogății, anunțând Epoca de aur: astăzi, drogurile sunt asociate cu infernul dependenței și al morții, cu închisoarea și crima. Există studii care stabilesc o incontestabilă corelație între explozia violenței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]