1,005 matches
-
2) a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu". Ansamblul Udriște Năsturel este alcătuit din Biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, „Casa de Piatră” și „Casa Stolojan”. A fost ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
împreună cu Antim Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559). Unice în întregul pesaj al "arhitecturii medivale românești" sunt cele două "cule" (case boierești), prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
adus din Serbia de Vladislav Vlaicu.A construit mănăstirile Vodița și Tismana. Ulterior, și domnitorii construiau mănăstiri, pe care le dotau cu moșii și alte venituri, ca Mircea cel Bătrân care a construit mănăstirile Cozia și Cotmeana. Și boierii au ctitorit mănăstiri, precum Craoiovestii. Mănăstirile erau scutite de dări și erau autonome. Dacă la început călugării își alegeau egumenii, în timpul lui Mihai Viteazul, se adună soborul bisericesc care stabilea regluli clare, iar viață monahală intrase într-un lung declin. În timpul domnitorului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Iosif Mușat că mitropolit al Moldovei. A fost înființată apoi episcopia Romanului. În timpul lui Petru Mușat, a fost clădită mănăstirea Neamț, urmând să fie construite mănăstirile Probopta, Moldovița și Bistrița. Și boierii construiau mănăstiri că Humorul. Ștefan cel Mare a ctitorit Putna, Voroneț și multe altele pentru a comemora victoriile în lupte. Populația catolică era numeroasă în orașe că Baia, Siret, Suceava și Bacău, infiintandu-se o episcopie la Siret atunci când Latcu dorea legitimitate de la Papa. În timpul domnitorilor Alexandru și Ștefan
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis". Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară "Gyulafehérvár", a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu. Într-o cronică germană Iula era considerat rege: Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
pieței. Are 81 de metri înălțime și se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma în caz de primejdie. Cea mai veche construcție civilă este Palatul Fațetelor (1491), unde se află tronurile imperiale, și a fost ctitorită de Ivan cel Groaznic. Următoarea clădire ca vechime este casa familiei țariste, palatul Terem. Primul palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construcției de astăzi a fost finalizată ulterior
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
Sohatu și Plătărești. Prin oraș trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservit de stația Budești. În perioada dinaintea războaielor mondiale găsim ca proprietar în zonă pe boierul Constantin Manu, care se trage din spiță domnească, cel care a ctitorit castelul din localitate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Budești avea statut de comună rurală și făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov, fiind formată din satele Negoești, Poșta și Budești, având în total 2094 de locuitori. În comună
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
acepte suzeranitatea Imperiului Otoman, dar a obținut obținând condiții foarte bune pentru Moldova. În schimbul unui tribut anual modic, țara își conserva intacte instituțiile și autonomia politică internă. Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind peste 40 de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de "Ștefan cel Mare și Sfânt", la 20 iunie
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
cu ape minerale cloruro-sodice. În trecut, orașul era renumit și pentru calitatea berii ce se producea aici, fabrica de bere deschisă în anul 1810 fiind considerată una dintre cele mai vechi din România. În Solca se află o biserică ortodoxă ctitorită între anii 1612-1622 de către domnitorul Moldovei Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) și care a funcționat până în 1785 ca mănăstire de călugări. Biserica este asemănătoare cu cea a Mănăstirii Dragomirna, fiind foarte înaltă, cu ziduri groase de 2 metri
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
importanți ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă înainte de a ajunge domn, el a ridicat două biserici, una la Potlogi, Dâmbovița și alta la Mogoșoaia, lângă București. După ce s-a urcat pe tronul Țării Românești, Brâncoveanu a mai ctitorit tot în București încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut și Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, existentă și azi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de aici, care alcătuiau, după unele estimări, o treime din populația regiunii. Legată de existența „Vlahiei Mari” este și ctitorirea complexului mănăstiresc de la Meteora. Deși Valahia Mare făcea parte în acestă perioadă din Imperiul Sârb, și multe mănăstiri au fost ctitorite de dregători sârbi, elementul românesc ce a contribuit nu este neglijabil. La moartea lui Athanasie în 1383, întemeietorul mănăstirii Megalo Meteora, ca stareț al acestui așezământ urmează regele vlah de viță imperială Ioan Duca Paleologul, cu numele monahal Ioasaf. Urmașul
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
I î.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic. Situat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan" și Turnul Clopotnița își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
preotul Dumitru Ungureanu a construit aici o biserică de bârne cu hramul „Sf. Voievozi“, care a fost strămutată în 1851 în satul învecinat Poiana (astăzi în comuna Zvoriștea). În anii 1803-1810 căpitanul Grigore Costrăș (călugărit sub numele de Ghenadie) a ctitorit o biserică de zid în centrul satului în locul bisericii de lemn mai vechi. Noul lăcaș de cult a primit hramul "Sf. Ioan Botezătorul". Acesta a devenit biserică parohială a satului Zamostea. După secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), s-au format
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
În locul numit Siliștea a fost descoperit un valoros material cucutenian, precum și ceramică aparținând culturii Nova, cultură de la sfârșitul epocii bronzului (sec. 14-12 î.Hr.). Deși nu există date certe, tradiția locală consideră că biserica veche de lemn din Rădășeni a fost ctitorită de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623). Cronica parohiei precizează următoarele: "„Alungat din tronul Moldovei de Constantin Movilă, Ștefan Tomșa s-a refugiat și adăpostit în satul Rădășeni; revenind la scaunul țării, amintindu-și de ajutorul primit, va fi
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
bucată de loc din hotarul târgului Băii...”" Arhimandritul Timotei Aioanei presupune că Tomșa ar fi pus numai temelia bisericii, bazându-se pe faptul că un domnitor nu ridica biserici de lemn, ci din piatră și cărămidă, și chiar și boierii ctitoreau biserici de zid și nu de lemn. Astfel, Tomșa ar fi fost alungat din scaun în 1615 după punerea temeliei, iar locuitorii satului Rădășeni ar fi continuat construirea bisericii, folosind lemnul ca material de construcție. Tomșa a dăruit bisericii din
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de Jos este reprezentată pe stema comunei, ocupând un loc central și având o puternică valoare de simbol al comunei. De asemenea, sub biserică este reprezentat un element grafic important - „frânghia” sau „funia vieții”, preluat din sculptura meșterilor care au ctitorit biserica din lemn Călugarița. În registrul superior al compoziției, în partea stângă, este reprezentată și o cruce care are rolul de a sublinia caracterul profund creștin al oamenilor locului, spiritualitatea de aici marcând etapele istoriei comunității.
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
după începerea ofensivei Armatei Roșii și începerea retragerii trupelor germane și române, părinții lui Alexandru Stârcea au deshumat sicriul fiului lor și l-au adus în România, unde l-au înmormântat definitiv în incinta Bisericii "Sf. Visarion" din București, biserică ctitorită de prințesa Heraclide, mătușa eroului aviator. Motivul deshumării a fost teama de profanare a mormântului și dorința de a nu-l abandona pe teritoriul care urma să fie ocupat de sovietici.
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Biserica "Sfântul Nicolae" din Bălinești este o biserică ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada anilor 1494-1499 în satul Bălinești din comuna Grămești (județul Suceava). Această construcție este un monument reprezentativ al epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica "Sf. Nicolae" din Bălinești a fost inclusă pe Lista monumentelor
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
1608-1644) și conducătorul Mitropoliei Moldovei (1617-1619), Efrem, episcopul Rădăuților (1608-1613, 1616-1623), și Mitrofan, episcopul Hușilor (1617-1623), și prin care biserica este închinată Mănăstirii Sf. Sava din Iași, stavropighie a Patriarhiei Ierusalimului. Din acel act rezultă că edificiul ar fi fost ctitorit de un oarecare Enache Bătrânul. Un document din 1709 scris de Vasile Diacul de la Mănăstirea Zlodica se referă la donația unor vii din Cotnari. Pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica de lemn din Zlodica se afla pe proprietatea cămărașului
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea zona unde se află astăzi Mănăstirea Agafton era acoperită de păduri seculare. Ieromonahul Agaton (popular Agafton) de la fosta mănăstire a Doamnei, ctitorită de Elena Rareș în anul 1552, se retrăsese ca pustnic, împreună cu doi ucenici, în pădurile din apropiere, unde se nevoiau câțiva călugări. Acolo a trăit ca sihastru timp de zece ani în post și în rugăciune, ajungând un duhovnic vestit
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
Voica Gheorghe, Cherulescu Eugen și Alin Toader. La data de 7. 9. 2008 p. s. Sofronie Dricec episcopul Oradei a săvârșit slujba de târnosire înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Bunul Dumnezeu să răsplătească jertfa celor care au ctitorit acest sfânt lăcaș.”"
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
din anul 2015, având codul de clasificare . Lăcașul de cult se află pe teritoriul fostului sat Rădeni din Ținutul Cârligăturii, actualmente cartier al satului Popești. Biserica de lemn din Popești a fost construită în anul 1710 în cimitirul satului, fiind ctitorită de Smaranda Palade, proprietara moșiei , înrudită cu marile familii boierești Mavrocordat, Sturdza și Palade (Pallady). În 1841 moșia satului Rădeni se afla în proprietatea boierului Constantin Palade. Biserica a fost renovată în 1868 pe cheltuiala lui Francisc Rota (Filip) și
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
Mănăstirea Sihăstria Voronei. Istoria monahismului în aceste locuri este destul de veche. În secolul al XVIII-lea în pădurea din apropierea satului Oneaga s-au așezat trei pustnici ruși. În anul 1780, clucerul Neculai Cristescu, proprietarul moșiei și al satului Cristești, a ctitorit o biserică din bârne de stejar, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe". Ea este menționată pentru prima dată în 1834. Schitul a fost de la început cu obște de călugări și depindea aministrativ de Mănăstirea Vorona. Slujbele religioase erau celebrate fie
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]