1,813 matches
-
Toate ca toate, dar iată două mari și trufașe paradoxuri, în care grosul omenirii (fericiți sunt acei puțini pământeni ce încă n-au încăput, ori au scăpat cu fuga din ghearele acestei harpii!), grosul omenirii, prin urmare, continuă - aidoma viermelui cuibărit în hrean - să se bălăcească: 1) Nu numai că absurda noastră civilizație n-a rezolvat niciuna din problemele fundamentale ale omenirii (singurele avantaje de pe urma mașinismului, mai nou ale automatismului, sunt comoditatea și viteza de deplasare) și n-a instaurat pe
CATASTROFALELE AVANTAJE ALE MAŞINISMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373951_a_375280]
-
este alocat și mai apoi telefonul a fost mut și mut a rămas. A adormit speriată, îngrijorată, obosită, cu aparatul în mână... Nopțile, diminețile, zilele ce au urmat, au fost pentru Laura o lungă așteptare, însă în sufletul ei se cuibărise cu încăpățânare speranța că, într-o zi, telefonul va suna. * * * Doctorul Tomescu conducea mașina cu viteză redusă, îngândurat și oarecum încordat. Era foarte târziu, dar a hotărât să facă un ocol mare pentru a trece pe la spital și nu direct
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
Acasa > Poezie > Amprente > TĂCERE MURIBUNDĂ AUTOR: CLAUDIA BOTA Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcere muribundă Autor: Claudia Bota Te-ai cuibărit în închisorile inimii În ungherele desprinse din retină, Iar când orașul îl străbat rănind articulațiile din carnea plină Prin ore mă resimt stingheră nimic nu face să mă mai rețină. Îmi cercetez buzunarul în care azi am primit ultimul bilet
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374025_a_375354]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ANOPTIMP ÎNVERZIT Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Anotimp înverzit Voi fi lângă tine mereu te voi privi și admira cuibărit în suflelul tău și voi mulțumi cerului pentru darul primit împodobindu-mi ferestrele inimii cu chipul tău însorit Voi întinde covorul de flori pe unde pasul tău atinge pământul și de va fi un vad de trecut îi voi sorbi
ANOPTIMP ÎNVERZIT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375434_a_376763]
-
De asemenea totul în jur i se părea minunat și frumos, simțea că merită să trăiești așa cum alesese el începând din acea noapte de triumf a vieții sale. Tot mai mult în timpul acelei plimbări spre cinematograf lui Liviu i se cuibărea un gând în mintea sa, și anume că în viitorul apropiat Felicia, ar putea deveni soția lui. O privi, ea spuse ceva iar el deși nu o auzise din cauza vuietului mașinilor de pe acel bulevard, surâse numai de dragul frumuseții ei. Avea
CUMPĂNA DIN NOAPTE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375557_a_376886]
-
toată povestea? Nu ți-e dor de mine?” a venit următorul mesaj, fără ca să apuc să-i răspund la cel precedent. Mi se încețoșase privirea de lacrimi, iar melancolia pusese stăpânire pe mine. Prin fereastra larg deschisă auzeam ciripitul păsărelelor cuibărite în teiul de la fereastra mea, însă părea că vine de foarte departe, așa de singură mă simțeam, izolată în gândurile mele triste. Mi-aminteam vremea când așteptam cu nerăbdare să primesc și să citesc un mesaj de la Ovidiu, dar acum
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
cocoșul, în genunchi, cu ochii în pământ, îmbiindu-l fiecare cu o tavă plină de șoricei și păsărele. Deschise leneș ochii. Deasupra sa, mustățile mamei se întindeau ca un portativ pe care curgeau câteva note muzicale: „sfârrr! sfârrr!” Adormi iarăși, cuibărindu-se la pieptul ei moale și cald. Referință Bibliografică: MOTANUL ȘUȘUREL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
auzeam pe mama că zice când o întrebai cât este ora și a început să dogorească. Fiind prea cald acum după frigul de dimineață, am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita la masă. În afara pâinii și a bucății de brânză de oaie din traistă, s-a dus și a cumpărat și zece mici de la un grătar
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
ce i se cuvenea și mai ales că-i dovedise stăpânei că o merită, luptându-se pentru apărarea ei. Cuțu, cățelul cuminte al lui Bebe, se retrăsese și el în șanțul plin cu buruieni din partea cealaltă a drumului și se cuibărise în așteptarea stăpânului. Era un cățel de statură mică, o corcitură între o cățea obișnuită și un Foxterier, cu care cățeaua lor s-a împerecheat întâmplător, în vara când au venit în sat, pe la părinți, ai lui Pupăză. Crescut de
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
predau.E-adevărat că n-am dorit asta în totalitate pentru că în felul ăsta ,ne-am fi despărțit. Eu te iubesc,chiar dacă am dus iubirea până la extrem. - Și eu te iubesc,de ce crezi că am renunțat la tot,spune Irina .cuibărindu-se la pieptul lui, vreau doar să fim fericiți. Sunt doar foarte geloasă, nu îmi convine că o să te săruți cu alta,chiar dacă numai într-un rol. Și-n apărarea mea, nu pot să-ți spun decât că poți fi
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
copilul! Mai dădu odată telefon la nora sa la București. În timpul ăsta, Motocelul, pisoiul, intră cum-necum în casă, pe sub picioarele bunicului, căutându-l pe Ionuț. Îl găsi în pat, sări și el în pat, se foi, amirosi copilul, apoi se cuibări la pieptul acestuia. Ionuț de abia mai sufla, dar lăsă pisoiul să doarmă pe pieptul său, fiind ușurel, ca un pămătuf. - Ei, cum e cu copilul ? E mai bine ? A mâncat ceva ? întrebă mama lui Ionuț prin telefon. - De unde bine
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
în zilele acelea, când am aflat că nu te simți prea bine. În jurul tău plana numai misterul. Nici nu-ndrăzneam să formulez Și în fața alor tăi cu voce tare temerile mele despre starea ta. Mă temeam că poate deja se cuibărea ceva în tine, încet, necruțător, dar nu voiam să-i alarmez pe- ai tăi cu gândurile mele pesimiste. Țin minte că dădeam câte un sfat sau o simplă părere, fără a spune exact ce simt, fără a pune chiar degetul
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
-mă! Mângâie-mi rotunjimile! Sângerează la colțuri! Pătrunde-mă! Împlinește-mă în sămânță! În ploaie săruturi! În rafale mângâieri! Simți răcoarea oceanului? Vâslește! Corăbier înăuntrul meu. Nu te teme de furtuni, Pe țărmuri vom ajunge numai iubire! În noapte târziu cuibărită în ierburi luna va sorbi roua de pe petale de mac. Iubire, iubire, iubire vor striga stelele. Dar noi nu vom mai fi. La ceas de noapte ne veți găsi roua pe flori. Numai iubire. Numai iubire! 259 Iubitei Ea, frumoasă
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
cu vârful limbii îmi atinge pervers lobul urechii îi simt pe umeri mângâierile mătăsoase de amant perfect peste plinul sânilor îi simt respirația grăbită aburii calzi mă gâdilă, îi simt buzele umede pe rotundul pântecului; în podul palmelor lui îmi cuibărește rotundul feselor ochii lui, lacrimă curgând în lungimea coapselor, nu vrei să fii a mea mă întreabă oglinda din odaie răspunsul se află în miile de țăndări nu vrei să fii a mea mă întreabă fiecare ciob în parte e
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
ca de dorim paharul Ce l-ai băut - nu ne va fi ușor, Mărite! Cu toate aceste, au acceptat veac după veac Milioane de creștini, să meargă-n calea Ta De aceea zic smerit: frate, nu mai pregeta Să nu cuibărească-n tine patimi fără leac! Evlavioși, plini de iubire, grabnic să spălăm Așa, ca Maria Magdalena-n Galileea, altădat Cu lacrimile și căința noastră, orice păcat Pe Tine, Luminat învațător să te urmăm! Îngaduie-mi Doamne cu duioșie, să fiu Vasul
CU ÎNDURAREA TA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373001_a_374330]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂRȚIȘOR Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘOR Prin albe caiere de nori Privesc pete albastre, Deși căldura peste flori S-a cuibărit în glastre. S-a coborât ca Duhul Sfânt Din înălțimi peste grădini Un curcubeu cum numa-n gând Poetu-l poate defini. Din dedesubtul lui răsar Zambile și ghiocei Cu miros de chihlimbar, Să ți-i dăruiesc cercei. În piept să
MĂRȚIȘOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373024_a_374353]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > SUNT...( PENTRU,, RUGA FĂRĂ SFÂRȘIT") Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului Sunt un fulg în dezrobire, Plămădit dintr-o iubire, Cuibărind în steaua lui Și păcatul omului. Sunt undă de apă vie, Căutând dorul să-nvie Și din roua și din piatră; Sufletul mereu se-adapă. Sunt nectarul dintr-o floare, Așteptând cu nerăbdare Fluturii pe-aripi de dor, Să mă
SUNT...(PENTRU,, RUGA FARA SFARSIT ) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371150_a_372479]
-
care acum se luptă cu cu îndoielile și viziunile mele atenuate de acea pădure virgina care-mi acoperă ochii - e oare drept - e oare un mister pe care nu mi-l vei dezvălui niciodată că și altele pe care le cuibărești în tine, și mi-e frică de răbufneala ta pentru ca tot strîngi, strîngi și nu te exteriorizezi ... ,, ,, ... Mă doare mîna dar nu mă opresc, mi-e frică să nu pierd firul sau să-mi fie frică. Scuză-mi scrisul, sînt
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
față. -Strânge-mă, strânge mai tare!, asta, da, am auzit. “Doamne, ce m-ai fericit! Un copil să strâng în brață?? Este tot ce mi-am dorit. Gându-acesta mă răsfață, lasă-mă să-l strâng în brață! Uite cum s-a cuibărit, eu mă duc cu el acasă... “ -Mergi cu mine? (el m-a strâns de gât mai tare). Să nu mă lași fără suflare, că ne vom urca pe scări, liftul nu mai vrea să meargă, stă și el de sărbatori
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând în raza viziunii cititorului lumea apăsată de nevoi a “celor ce se cuibăresc în mansarde și subsoluri “de la periferia societății. Dostoievski a cunoscut lumea orobsită din timpul său și a familiei sale împovărată cu opt copii, al căror tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
Roca știe să scoată în evidență efectele sonore, armonizând sunetul cu sensul. Poeziile sale au muzică interioară, au incantații cu efect magic, care se revarsă peste tot și-ți lasă impresia unei emanații spontane, făcând să vibreze ecoul cine știe cărei amintiri cuibărite în câte o cută mai adâncă a inimii, sau a minții sau... cine mai știe în ce parte din ființa noastră prin care își găsesc ele culcușul. Adesea îmbină lirismul cu o formă ludică: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
care poate orice; el poate transforma lumea după propriile lui mijloace de expresie și după forța gândului și a sentimentului: “e prima oară când îi dau voie soarelui / să-ți deseneze dimineața / cu forma trupului meu / în care te-ai cuibărit toată noaptea” (străin). Chiar și apele pot fi zidite de condeiul lui. “zidesc ape din așteptări / timpul nu mai respiră”(Zidesc ape). El capătă astfel puteri miraculoase: “`nmuguresc, dau floare / cu numele tău pe buze / și sufletul în genunchi.” (zidesc
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
Un călător ar vrea să strângă O urmă-a ta, când, singur treci... Haloul dincolo de gară Lumini lăptoase-aprind pe cer Un câine roade-un os de ceară Și se ascunde-n vis, stingher... Și clipe pleacă-ncet și zorii Se cuibăresc în trenul sorții Mai pleacă astăzi, iar cocorii Noi așteptăm un tren al morții... Referință Bibliografică: Nu aștepta / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate
NU AŞTEPTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345912_a_347241]
-
ca de dorim paharul Ce l-ai băut - nu ne va fi ușor, Mărite! Cu toate aceste, au acceptat veac după veac Milioane de creștini, să meargă-n calea Ta De aceea zic smerit: frate, nu mai pregeta Să nu cuibărească-n tine patimi fără leac! Evlavioși, plini de iubire, grabnic să spălăm Așa, ca Maria Magdalena-n Galileea, altădat Cu lacrimile și căința noastră, orice păcat Pe Tine, Luminat invațător să te urmăm! Îngaduie-mi Doamne cu duioșie, să fiu Vasul
CU ÎNDURAREA TA, de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345964_a_347293]
-
dumneaei tipărite între 1997 și 2013, peste ani. Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume.../ Păsări albastre își aduc aminte.// Mi-ești tristă, azi, Lumină în amurg!/ Doar Tu-mi poți împlini neîmplinirea,/ Străluminând în ceas târziu lumirea.../ Cine mai
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]