1,157 matches
-
care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
companii separate. Întregul lanț de furnizori s-a aplatizat și s-a redus până la dimensiunile unei căsuțe, așezată pe desktop-ul unui calculator. Același lucru s-a Întâmplat și cu partea grafică a afacerii: Greer & Associates au devenit propriii lor culegători de text, propriii ilustratori, ba, câteodată, chiar tipografi, deoarece dețineau imprimante digitale color. „Se presupunea că lucrurile vor merge mai ușor“, afirmă Greer. „Acum am sentimentul că merg să mănânc la McDonald’s, dar, În loc să-mi primesc meniul comandat, mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Maica Domnului întrebă pe Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo."23 Semnalăm aici o curiozitate filologică prezentă într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă de Tudor Pamfile din Moldova (Tecuci): Hristos este indicat printr-un apelativ neobișnuit, pe care culegătorul nu îl poate glosa și îl marchează cu un sic: "Sfânta verdeleancă". "Ce umblu, ce caut / Sfânta verdeleancă / Fiul lui Dumnezeu, / Care-i mai marele cerurilor / Și al pământu-lui / Și al tuturor noroadelor. De văzut, nu l-am văzut, / Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ al acestei „caracterologii” morale a clerului unit, asemănător celui anterior, este cel al tânărului profesor de seminar, posesor al unei solide formații intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
blăjeni Între atitudinile proși anticelibatare, surprinsă În aceste versuri populare culese la 1838, se poate verifica prin intermediul unor opțiuni individuale concrete, ale elevilor aflați În acești ani la studii la Blaj. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , de pildă, poet promițător și culegător al versurilor citate, care termină cursurile gimnaziale tocmai În 1838 și căruia i se deschideau porțile unei strălucite cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reiese că era deja preot. Locul pe care Îl ocupă În istoria culturii maghiare (fără Îndoială, unul destul de modest) este datorat - În afara relatării sale de călătorie prin Țara Românească, analizată aici - unei broșuri apărute la Târgu-Mureș În 1855, activității de culegător de basme populare, desfășurată alături de bine-cunoscutul Kriza XE "Kriza" János, precum și colaborării sale publicistice, din anii 1850, la revista clujeană Hetilap. Lucrarea Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, apărută sub semnătura lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" , la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
, Nicolae (c.1816, Roșia de Secaș, j. Alba - 1.VIII.1848, Făget, j. Alba), culegător de folclor, poet și traducător. Fiu de țărani, P. a crescut în casa unchiului său, Vasile Pauleti, preot al satului și protopop districtual, care i-a supravegheat îndeaproape instruirea. De aici și părerea că P. descindea dintr-o familie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, a cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Barițiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu s-a tipărit în timpul vieții culegătorului. Importanța acestei colecții, în care sunt cuprinse cântece și strigături notate la petreceri, sporește prin autenticitatea pieselor și prin transcrierea în dialect a textelor. Culegerea, una dintre cele mai valoroase din prima jumătate a secolului al XIX-lea - editată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Dauș, C. Nădejde, Șt. Cruceanu, N. Țincu, Dem. Moldoveanu, Gh. Ionescu-Tutoveanu (G. Tutoveanu) și Petre Dulfu. Aici G.I. Demetrescu-Mugur traduce versuri din Heine și Petőfi, iar C. Jiquidi este prezent cu desene și caricaturi. Cu literatură populară colaborează D. Popa (culegător de basme) și C.I. Bondescu (autor și de articole despre datinile poporului român). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289195_a_290524]
-
se impun prin câteva dominante: selectarea fenomenelor semnificative și respingerea celor periferice, acribia în redarea aspectelor dialectale ale limbii, extinderea studiului asupra aspectelor geografice, istorice, aplicarea experimentului folcloric la informatorii talentați, perfecționarea anchetei (informatorii sunt chestionați în mai multe rânduri, culegătorul urmărind să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă - cea prototipică”), elaborarea unor norme metodologice (folosește racordajul folcloric încă din anii 1926-1927, fiind încurajat de Ov. Densusianu), completarea culegerilor cu un erudit aparat critic, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
caracteristica proprie”, era, de asemenea, observată, precum și roadele pozitive ale acestei înrâuriri la Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri. În mai multe rânduri, prin intermediul gazetei, intelectualii de la sate au fost îndemnați să culeagă literatură populară. În vederea unei culegeri corecte, eventualilor culegători li se ofereau și sumare indicații de metodă. Literatura este privită în primul rând ca un mijloc de realizare a idealului național. Națiunile mari, se spune aici, au progresat și prin acțiunea socială a poeziei. Poetul are datoria de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
seamă contribuție adusă la cunoașterea folclorului românesc este De însemnătatea botanicei românești, apărut în „Familia” (1874), primul studiu românesc de etnobotanică mai amplu. Materialul a fost cules dintr-o regiune care avea drept centru Oravița, uneori M. notând fie numele culegătorului, fie data culegerii. El împarte numele de plante în mai multe categorii, studiate separat: mitologice, poetice, de descântece și vrăji, de leacuri, mitologice-poetice. Preocupat permanent să aducă date noi în sprijinul dovedirii romanității limbii și poporului român, M. a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
documentară a vrăjilor și farmecelor. Continua și principiile „Daciei literare”, potrivit cărora o literatură națională trebuie să se inspire din tradiția populară. Primul apel pentru a i se trimite material folcloric îl lansează în 1857 (Ceva de luare aminte), cerând culegătorilor să noteze textele exact, să indice provincia, numele informatorului și al culegătorului. Revine cu alte numeroase apeluri către intelectualii rurali și către personalități ca Andrei Șaguna și Iosif Vulcan. În privința metodologiei M. are meritele unui deschizător de drumuri, fiind primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
o literatură națională trebuie să se inspire din tradiția populară. Primul apel pentru a i se trimite material folcloric îl lansează în 1857 (Ceva de luare aminte), cerând culegătorilor să noteze textele exact, să indice provincia, numele informatorului și al culegătorului. Revine cu alte numeroase apeluri către intelectualii rurali și către personalități ca Andrei Șaguna și Iosif Vulcan. În privința metodologiei M. are meritele unui deschizător de drumuri, fiind primul care s-a preocupat consecvent de informatori, de diferențierea lor în funcție de talent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
dominantă în etapa de elaborare a domeniului etnografiei” românești, „un epigon târziu al romantismului științific”. El alcătuiește, într-un răgaz de viață scurt, cu pasiune și cu deosebită hărnicie, numeroase lucrări de etnografie și folclor, pornind de la ideea că orice culegător trebuie să adune datele despre cultura materială și spirituală din zona sa în vederea realizării năzuitului, încă de pe vremea lui B. P. Hasdeu și A. Lambrior, corpus al folclorului românesc. Cărțile sale, bine apreciate în epocă de Mihail Sadoveanu, N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Ovidiu Papadima - n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsând viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atât de diversă a mitologiei noastre.” P. a dedicat o mare parte din cercetările sale adunării de date și informații despre civilizația sătească, despre ocupațiile și cunoștințele poporului: Industria casnică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Bazele ecologice ale combaterii integrate Agrobiocenozele au apărut, ca urmare a intervenției tot mai accentuate a omului asupra naturii. Aceasta a fost necesară, datorită faptului, că omul ca și consumator trebuie, să utilizeze toate resursele naturale. Trecerea de la faza de culegător și vânător la cea de agricultor, a însemnat de fapt, o accentuare a schimbărilor produse de om în mediul înconjurător. Dezvoltarea zootehniei și a altor ramuri ale agriculturii au dus la o intervenție și mai mare în mediul înconjurător. Schimbarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe care le împarte singur țăranilor, în zilele de târg la Vașcău, credincios devizei antonpannești pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar unele dintre cele mai semnificative texte publicate în epocă. Totodată, el inițiază metoda chestionarului indirect, reușind să colecteze, prin răspunsurile la ancheta privind „obiceiele juridice” și la chestionarul „limbistico-mitologic”, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
1831, când a cules și a notat povești, snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate și acuratețe prozodică deosebită. A compus o amplă eglogă, tipărită într-o primă ediție în 1833 și reluată, în 1860, sub titlul Drama pastorale. Ca și în celelalte versuri, unele de inspirație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Fișele complementare Pentru asigurarea unei informări cât mai bogate, catalogul bibliotecii poate fi îmbogățit și cu alte fișe, având ca vedete auxiliare următoarele responsabilități: A) vedetă la nume de persoane fizice, de colectivități, de denumiri geografice Coautor, traducător, prefațator, postfațator, culegător, compilator, alcătuitor, întocmitor, adaptator, editor, continuator, redactor, coordonator, adnotar, ilustrator, colectivitate studiată în lucrare, localitate, regiune geografică, țară studiată în lucrare B) vedetă la titlu * Pentru o lucrare descrisă la un autor, menționat în altă parte decât pagina de titlu
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
OPREA, Mitrofan (30.I.1912, Tașlâc - Grigoriopol - 26.II.1944, Grigoriopol), prozator și culegător de folclor. Este fiul lui Filip Oprea, țăran. A făcut studii pedagogice superioare la Tiraspol. Activitatea didactică (profesor și director la școala din Butar, autor de manuale și crestomații) sau de redactor la Editura de Stat din Chișinău o îmbină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288551_a_289880]
-
complicat în timp, pe măsură ce Magistrul a avut acces la documente ale "serviciilor". A putut gusta din deliciile stilistice ale încercărilor literare ale unor scriptori semnând cu diverse "noms de plume". Nu a fost indiferent nici la talentele de trans-scriptor ale culegătorilor de opinii avizate din centrul de studiere a comportamentului universitar și literar. Așa se face că volumul Documentele antume ale "Grupului de la Iași" conceput inițial ca text informativ și educativ ajunge la o a treia ediție în momentul eliberării lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Vasile Lovinescu); al unei lucrări intitulate Mica industrie în România (Fălticeni, Tip. Bendit, 1918), în care afirmă: „Minunile mari ale veacurilor nu le săvârșește decât industria”. De Al. Vasiliu Tătăruși îl leagă o prietenie strânsă, timp de 50 de ani. Culegător de folclor, a colaborat la revista „Șezătoarea”, a lui Artur Gorovei. 183 Aurel Mihăilescu a urmat Conservatorul din București, la clasa lui Enacovici și a Floricăi Musicescu. Violonist, pleacă în 1924 la Paris și se înscrie la Conservatorul condus de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]