4,021 matches
-
ultimii ani 4 albume, considerate în general cele mai complexe și mai bune din cariera formației. Suntem deja destul de obișnuiți cu fenomenul de „comeback” al trupelor de rock, dar cei de la The Guardian consideră formația Swans o „raritate: o trupă cult care s-a reunit pentru a produce cea mai bună muzică din cariera lor, atât live cât și înregistrată." Formați în 1982 de către liderul trupei, Michael Gira, Swans a avut grijă să nu se poate încadra veci într-o categorie
Swans, legenda rock-ului experimental din New York [Corola-blog/BlogPost/96660_a_97952]
-
festivalului sau doar o adaptare la condiiile din acest an? Este o nouă tendina în dezvoltarea festivalului amplificata de numărul mare de evenimente organizate la nivel naional. Ne dorim ca pe viitor să avem i formăîi cult ce se adresează audiofililor, pentru care nuanele contează, dincolo de formaiile cu adresabilitate largă. Am ales cele mai îndrăgite formăîi cult, având în vedere istoricul confirmărilor de la festival i am ales ase formăîi renumite la nivel internă
Interviu cu Codruța Vulcu, directorul Artmania Festival [Corola-blog/BlogPost/96769_a_98061]
-
de evenimente organizate la nivel naional. Ne dorim ca pe viitor să avem i formăîi cult ce se adresează audiofililor, pentru care nuanele contează, dincolo de formaiile cu adresabilitate largă. Am ales cele mai îndrăgite formăîi cult, având în vedere istoricul confirmărilor de la festival i am ales ase formăîi renumite la nivel internăional care nu au mai concertat niciodată la ARTmania Festival: Katatonia, Ihsahn (premieră naionala), Pain Of Salvation, Solstafir, Black Peaks (premie ra
Interviu cu Codruța Vulcu, directorul Artmania Festival [Corola-blog/BlogPost/96769_a_98061]
-
nu pretindea că ar fi. În scris însă avea o forță a opțiunii de-a dreptul miraculoasă. Citindu-l îți venea să crezi că desparte apele. În ultimii ani apărea din cînd în cînd la televizor, scînteietor în replici, povestitor cult și observator fără teamă al prostiilor debitate la nivel înalt. Treptat, însă, extraordinara oralitate a lui Alexandru Paleologu a intrat în reflux. Simțind că i-au scăzut puterile, acest bîrfitor de geniu, s-a retras treptat din arenă. Cînd a
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
asimilat limba și civilizația română și au ajuns mari ambasadori ai romanismului. Îi apreciem foarte mult pe colegii care se intersectează cu alte limbi, deci alte culturi, fără să-și uite limba maternă. Așa se află că mai există români culți pe lume, că avem o cultură puternică, valoroasă și compatibilă cu marile culturi ale planetei. După cum știi, în mass-media nord-americană rar se scrie ceva sau se aude ceva despre România, iar când apare ceva este de obicei negativ. Mai avem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
poate păstra și nu poate evolua decât în țara ei de baștină, România. Iar cei care-și pierd limba își pierd, aș zice, și sufletul, înlocuindu-l cu altul de împrumut. La fel, cei care pierd contactul cu cultura română, culta și populară, cu izvorul de inspirație al țărânei ce i-a iscat. Brâncuși, ale cărui izvoare de artă mulți le-au plasat în teritorii străine, s-a revendicat întotdeauna pământului românesc. Singur a spus-o: Nu vom fi niciodată îndeajuns
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pericolul nivelării. Pentru lingviștii vremii noastre, limba e în primul rînd un fenomen spontan, cu regulile și tendințele proprii, un obiect de studiu neinfluențat de preferințe puriste; frecvența în uz reprezintă un argument puternic pentru justificarea și acceptarea în norma cultă a unei forme, indiferent de originea ei. Pentru vorbitori (în mare parte datorită - sau din cauza - școlii), lucrurile par să stea altfel: limba e în primul rînd o instituție socială, normată, cu reguli clare, a cărei evoluție e o simplă abstracție
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
unit (scria aceasta Înainte de unirea principatelor!) și ridicat prin instrucție ar fi apt să se găsească În fruntea culturii spirituale a Umanității și, ca o completare, limba sa este atât de armonioasă și bogată, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pământ” (Alfred Hoffmann, Istoria Pământului, Paris, 1820, p. 3075). Limba română este limba cea mai naturală din toate limbile pământului. Ea a fost limba unică de dinaintea turnului Babel. Este limba Paradisului. Cele patru fluvii ale Paradisului, Nilul, Tigru
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
specifice diferitelor continente. Este curioasă, la acest adept al scriiturii înflorite, aplecarea spre natura din jur, ca și cunoașterea obiceiurilor animalelor, a vieții zoologice reale, a ciclurilor naturale. Să presupunem că unele sugestii îi veneau din bestiariile medievale (deci pe cale cultă), însă mare parte a cunoștințelor lui Cantemir par a fi rodul observației directe. Doar astfel a putut el imagina animalele fabuloase, uneori în registrul bufon (Struțocămila), alteori în cel grotesc sau neliniștitor, doar astfel a avut el ideea construirii romanului
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
cărora nici măcar nu avem certitudinea că Homer a făcut parte. Dar detaliul acesta nu are a impieta asupra Weltanschauung-ului pe care grecii au avut-o atunci. În al doilea rînd, Frenkian se ferește să deosebească concepția mitică de cea cultă a gînditorilor, considerînd distincția inutilă pentru scopul lucrării. Că epopeele atribuite unui rapsod orb stau pe o viziune popular-religioasă sau pe una individual-doctă e o problemă secundară, importantă fiind viziunea ca atare, nu verdictele istorice puse în seama ei. Și
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
blamează construirea unui astfel de edificiu laudă catedralele altor popoare, construite mai ales cu cu sprijin financiar de la stat. Patriarhia Română reamintește totodată celor care "cârcotesc" pe marginea acestui subiect că proiectul construirii Catedralei Neamului este unul național, necesar pentru cult și reprezentativ pentru credința majorității poporului român, care va îmbogăți patrimoniul cultural al României și care nu pleacă în afara ei. În consecință, Patriarhia Română solicită celor care "nu pot sau nu vor să participe la construirea" Catedralei Neamului să nu
Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39526_a_40851]
-
legislația altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croația și Slovacia ș.a. 3. Prin Legea construirii ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului nr. 376/2007 se recunoaște caracterul național al proiectului Patriarhiei Române, considerat ca fiind necesar pentru cult și reprezentativ pentru credința majorității poporului român, care la ultimul recensământ al populației din anul 2011 și-a declarat apartenența la Biserica Ortodoxă Română în proporție de 86%. Astfel, articolul 1, alin. 2 din această lege prevede că "fondurile destinate
Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39526_a_40851]
-
masiv), Derapaj conține câteva mici imperfecțiuni pe care acuzatorii cărții le-ar putea specula. Personaje secundare neconvingătoare și a căror legătură cu protagonistul rămâne un mister (e greu de imaginat cum a ajuns un profesor al Facultății de Litere, băiat cult și finuț prin fișa postului, să fie prieten bun cu capii mafiei ucrainene). Tehnici narative de care se face uz și abuz (enumerări nesfârșite de nume proprii, prinse ca într-un insectar și care vorbesc singure despre "calitățile" celor care
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
capacitatea de a cunoaște dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitorii din diferite perioade este urmărită modalitatea de construire a epicului, a tipologiei personajelor, a înțelegerii raporturilor dintre tradiție și inovație, dintre tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de acest volum, în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite "arhetipuri și metafore fundamentale", în al doilea - "fascinația tiparelor
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
masiv), Derapaj conține câteva mici imperfecțiuni pe care acuzatorii cărții le-ar putea specula. Personaje secundare neconvingătoare și a căror legătură cu protagonistul rămâne un mister (e greu de imaginat cum a ajuns un profesor al Facultății de Litere, băiat cult și finuț prin fișa postului, să fie prieten bun cu capii mafiei ucrainene). Tehnici narative de care se face uz și abuz (enumerări nesfârșite de nume proprii, prinse ca într-un insectar și care vorbesc singure despre "calitățile" celor care
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
Simona Tache În revista lui Ion Cristoiu, Historia, am descoperit un istoric al... al... al... aaaal... al hârtiei igienice. Îl împart cu voi, ca să nu fiu numai eu cultă și informată.
Scurtă istorie a hârtiei igienice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18782_a_20107]
-
la tâmple cu frunze de jale de iele ferește-mi visarea și gândul mireasma din tine să-mi tămâie suflul vorbirea prin frunze chema-va iubirea și crengile lunge atingă tărâmul e beznă în luntrea ce trece de stix introspecție cultă sub aripa morții meleaguri de forme și umbre de chit călcând peste falii din umbrele fixe de asta te chem tainic gând Paradis catedrală zidită pe cântec de doine ce plângi omenirea în naiul de vis și aștepti să îți
POEM HIERATIC XVIII-TAINICA PĂDURE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373661_a_374990]
-
uneori/sunt un izvor sfânt,/cu o mână care vindecă aici/și alta,/pe cealaltă față de Pământ.(Revelație).Universul liric este întemeiat pe simboluri și,uneori,pe renașterea spirituală.Simțul trăirilor funcționează ca un barometru,el este sprijinit pe proiecții culte,încărcate de reminiscențe ale mitului,al prieteniei și prețuirii confraților:Cădeau clipele în mine/ca pruncii în virgine ude/pe jumătate fără spline/în corpuri belalii,zălude(Conifere,lui Emil Brumaru).Aqșa cum subliniază Victor Sterom poemele din acest volum
DAN DOBRE- ULTRAJ ÎMPOTRIVA PROASTELOR MORAVURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361278_a_362607]
-
Romi ceea ce ar fi Romii pentru voi. Suntem deci țiganii țiganilor în cel mai peiorativ stil. Și totuși ....! După ce ne-a invitat la o „cafea la ibric” ne-am continuat drumul fiecare în Dumnezeul său. Și așa, în loc să beneficiem de „culta societate” a unor sași autentici ne-am petrecut după amiaza în casa unui țigan sadea. Casa lui nu avea turnulețe. Dar marele pridvor care unea principalele încăperi avea arcade gotice. În rest totul ca la sași. Cotețe de găini cu
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
ca la sași. Cotețe de găini cu voliere contra uliilor frecvenți acolo, cocini lipsite de miresme iar grajdul vacilor un adevărat palat cu apă curentă și lumină electrică. DA! În casa unui țigan în ROMÂNIA. Ianoș un om într-adevăr cult. Școala primară a făcut-o, bineînțeles sub regimul comunist deoarece era cu puțin mai tânăr ca mine, în comuna natală. Liceul la Bistrița. De la părinți a moștenit două calități. Meseria și drumeția. Este tinichigiu și aurar. Din mâna lui ies
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
Ilie Constantin Ce fel de clasic al literaturii române este consilierul Curții de Apel din Liov ( Lemberg, Lvov) Ion Budai-Deleanu ( 1760-1829)? Deși aflat la începutul marii noastre poezii culte, profilul său continuă a ieși din umbră. Foarte școlitul ardelean a ales în mod voluntar și conștient să facă altceva decât viersuire folclorică. Îl "divulgă" una din vocile de comentatori, glasuri tot ale sale, ale căror observații sunt înghesuite la
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare". Iar în Analize literare și stilistice ( Sorin Alexandrescu, Ion Rotaru, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, p. 29), explicația demersului auctorial este cum nu se poate mai limpede: "poetul, foarte cult, instruit mai ales în filologia clasică, ignorează legile limbii literare în care scrie, pentru că n-a studiat-o niciodată, organizat, în școală, dar pe care o cunoștea perfect în aspectele ei dialectale, așa cum a deprins-o din copilărie, pe cale empirică
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep de ce? În lumea noastră clericală începând cu Î.P.S. Mitropolitul Pimen 4, continuând cu vlădica Nicodim 5, cel mai cult dintre prelați, și încheind cu secțiile culturale, apariția lui Hazail a fost primită cu deosebită bucurie, căldură, numindu- se „o fală a monahismului”, așa că pentru amorul meu propriu de mamă spirituală a lui Hazail, am avut răsplată frumoasă. Dar scrisoarea
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
cu participarea formației de muzică populară „4+1” din Timișoara. Și ca orice sărbătoare cu „ștaif”, Ziua Cărpinișului cuprinde balul de seară (ora 20) cu tombolă și premii atractive. LILIANA SCRIPCĂ Roș Hașana 5766 l Sărbătorirea Anului Nou la credincioșii cultului mosaic Credincioșii cultului mozaic sărbătoresc Anul Nou (Roș Hașana) după o lună de pocăință, timp în care rememorează faptele din anul precedent și se concentrează asupra viitorului. În cele 30 de zile ale lunii Elul, după serviciile divine se aude
Agenda2005-40-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284271_a_285600]
-
Din muzica și viața compozitorilor”, de Virgil Gheorghiu, Ed. Contemporană, cu o prefață de Ionel Teodoreanu; „George Enescu - viața în imagini”, de Andrei Tudor, Ed. Muzicală, 1959; „Itinerar liric George Enescu”, de Nicolae Tăutu, Editura pentru Literatură, 1961; „Începuturile muzicii culte românești”, de Doru Popovici, Costin Miereanu, Ed. Tineretului, 1967; „Panorame de L’ Art Musical Contemporan, de Claude Samuel, 1962; „Ei l-au cunoscut pe Enescu”, de Vasile Bogdan, Ed. Ion Creangă, 1987; lucrări de Mihail Jora, George Bălan, Iosif Sava
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]