15,784 matches
-
trebui să dăm o totală crezare acelor ființe omenești care au ajuns la nivelul de a avea percepții și trăiri în ambele lumi, în ambele realități, putând astfel să formuleze comparații realiste” 1. Autorul citat are perfectă dreptate: să ne cultivăm cunoștințele luând de la cei ce știu tot ceea ce credem că ne este de folos pentru a evolua. Să nu ne fie rușine niciodată să învățăm de la alții, indiferent de nivelul lor de instrucție și educație. Nu contează de la cine înveți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cereți răsplată. Cereți muncă și veți căpăta. Iar toate aceste calități pe care le-am enumerat până acum se încununează cu BUNUL SIMȚ. Cine-l are să-l păzească ca pe cel mai prețios dar, cine nu-l are să și-l cultive. Este foarte ușor să arunci vorbe și fapte de ocară asupra celorlalți, dar e mult mai greu să dai dovadă de bun simț în ziua de azi. și, totuși, e așa ușor și frumos să ai bun simț. Eu cred
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
gând sau faptă frumoase adresate unui om, unei vietăți, unei vegetale, pământului sau cosmosului. Dar toate aceste calități ale unui om normal se pot obține prin ordine și disciplină, două calități pe care fiecare dintre noi trebuie să și le cultive, chiar cu dinții strânși de durere, pentru a obține acel Echilibru de care fiecare dintre noi are atâta nevoie, pentru a reuși în viață, pentru a evolua și a se autodepăși. Nu trebuie și nici nu pot eu explica ce
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Chiar și celui mai aprig dușman. Înseamnă așa de mult un simplu gest, un zâmbet, o vorbă, o faptă: înseamnă o viață de om câștigată în favoarea luminii. Vreau să vă mai amintesc odată, în încheierea acestui capitol, că românul a cultivat dintotdeauna acea Bună cuviință cuminte în toată viața și în toate faptele sale. Părinții i-au învățat pe copii și aceștia, la rândul lor, pe copiii lor, și astfel legea Bunului simț s-a perpetuat de-a lungul generațiilor, reprezentând
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și enumerația, chiar la nivelul unei fraze: „Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost.” (a se remarca și scurtcircuitarea discursului, propoziția devenind eliptică, non-predicativă. (Exact cum scria poezia un G. Benn!). Se cultivă figuri de stil precum oximoronul: albastrul ucigător, comparația și hiperbola, îngemănate: „Parcă mi-ar smulge cineva fâșii din trup, una câte una, încet, chinuitor.” Repetiția are rolul de a potența paraverbalul (asta încerca și Homer cu „Aurora lui cu degetele
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
aș fi dorit mult s-o cunosc, să-i vorbesc și să-i mulțumesc pentru felul în care își crescuse fiul, bărbatul sensibil care-mi cucerise inima. Personal, am cunoscut puține femei care să-și crească astfel băieții, să le cultive sensibilitatea, așa cum a făcut-o ea. - Cât de frumos poți vorbi despre cineva pe care nici măcar nu l-ai văzut! - Unele lucruri le simți, le intuiești, pur și simplu. Așa cum le-am simțit eu, călătorie într-un suflet. Cea mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
necazul unei alte ființe și cu atât mai mult să i-l aline. Nu toată lumea are copii. Din diverse motive, mai mult sau mai puțin personale. Însă cei care au, ar trebui să se aplece mai mult spre sensibilitatea lor, cultivându-le, de mici, respectul și dragostea pentru natură și pentru celelalte ființe. Să-i învețe să nu treacă nepăsători pe lângă suferința unui suflet, indiferent dacă e vorba de un om sau un câine. În fața divinității, suntem toți la fel și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
e mulțumit cu starea lui de preexistență, de gest? De altfel, parafrazându-l pe Karl Vossler, tendința centripetală și interioară, nu agresivă, este adevărata formă de existență a limbii poetice 10. Am putea adăuga: a stării poetice. Emil Botta își cultivă stările poetice, ori chiar și le provoacă. Apoi le pune în scenă, le amplifică somptuos, de unde și impresia de artificial, de emfază: Ca un mare actor (...) în imaginara, tragica lume a sa, În carcera grea, de gheață și fum (Memorial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal, la moarte lentă. Sau poate că nu? Ironia acidă lasă loc bănuielii că poetul nici nu-și propune să lupte împotriva acestei stări de spleen, ci dimpotrivă, o cultivă meticulos. Dedublarea are loc, uneori, în scopul unei autocompătimiri, pe cât de caustică, pe atât de nesinceră: Și la salcie cu fermecători, Salcie cu Pajura, stă cineva și mai că e mort ai jura, stă în trândăvie, nenorocitul. (...) și doarme, doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
comic-serioase, fericirea fără voluptate, profunzimea superficială, mereu înfometată și mereu dezgustată. A dispera înseamnă a ști ceea ce urmează să devii, dar a te plictisi, din contra, înseamnă a putea deveni orice 26. Acesta este cauza pentru care Emil Botta își cultivă această stare, care îi oferă noi șanse de a mima, dar și de a fi. Trântorul poate deveni orice, stând întins pe patul său de "șmecher crai". Poetul insinuează că întreaga lume poate deveni orice, altceva decât este: Lumea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
față de propria renunțare la viață. Dar, orice s-ar încerca, rămâne fatalmente un grad înalt de falsitate în meseria de a fi actor, în încercarea de a fi poet (care tot "actor" înseamnă s-a văzut din vechime pentru că își cultivă și își disciplinează stările creatoare, se ocupă de persuasiunea și de elocința propriului discurs). Este nevoie de un mare curaj în falsitate, de o moarte eroică în adevăr. Măștile suferă din cauza inadecvării la real. În funcție de gradul acestei inadecvări, se ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
aruncat într-un colț, cu o strălucitoare față de idiot, turburat de o ură josnică, biet bufon plin de legende: un om și nimic mai mult. (Meridian) Ceea ce descoperă poetul, în drumul spre sine, este un eu artificial, pe care îl cultivă și totuși îl deplânge, un "biet bufon plin de le-gende" ce coboară, de fapt, în infrauman. Există o disociere nevrotică a subiectului poetic de eul empiric (ca la Rimbaud, Ezra Pound, Saint-John Perse): Am vrut să fug primul și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme ale culturii materiale fiind descoperite lângă satele Arsura și Duda (în cuprinsul Depresiunii Huși), cât și în regiunile vecine dinspre nord - vest (în apropiere de satul Dolhești) și în cele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai umede și mai bine împădurite; se remarcă prin slaba prezență a culturilor tehnice, cu excepția florii soarelui, însă tendința de specializare în culturile perene (lucernă, trifoi, borceag) era deja evidentă (circa 10% din suprafață, în medie). De asemenea, local, se cultivau cânepa pentru fuior și inul pentru ulei; c) cerealier - plante tehnice, specializate în culturi oleaginoase (soia, floarea soarelui), răspândite în cursul superior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă din cursul inferior. Fără a fi absente, celelalte plante tehnice dețineau
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Dobrinei, mai ales acolo unde vița-de-vie ocupă terenuri cu înclinări mai mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni dintr-un versant, paralele cu curbele de nivel, care s-au cultivat cu plante (graminee și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ai pământului, stăpâni pe pământul pe care îl munceau și care, la rândul lor, în unele cazuri excepționale, dădeau o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zice, păi dumneavoastră vă risipiți așa, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
privească și la cei de pe de lături. Păcat, fetița mamei! Eu îți doresc să înțelegi că înălțarea spirituală face incomensurabil mai mult decât orice pe lumea asta. Și încă ceva. Ești mamă, învață-ți copilul să iubească și să se cultive, pentru că așa cum este acum nu e bine și-ți va aduce lacrimi amare mai târziu. El are un spirit luminos, nu i-l înnegri, lasă-l să fie bun și generos, cuminte și cu bun-simț, învață-l să iubească natura
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de “fecioară tare” viitoarele “fecioare despletite”este osândit alături de masculinitatea agresivă.”¹ În felul lor, Bianca, Myriam, Alisia, Adriana, Manuela sunt niște apostoli ai iubirii ideale, și nu niște femei în înțelesul veridic pe care ni-l vor revela romanele. Ele cultivă un amor-problemă, a cărei ineficiență le înnobilează, dar nu într-atât încât să poată fi afișate în rândul bărbaților “care văd idei”. Dar “calvarul închipuirii” atinge apogeul în portretul Manuelei din Femeia în fața oglinzii. Ființă prin excelenta idolatră, ea este
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
unei iubiri. Iubirea devine astfel un proces de autosugestie, căci Manuela se întreabă retoric dacă: “putea ea sulfa argintul proaspăt al iubirii pe cupa aburită de amintiri?” Ieșirea din planul retrospectiv al amintirii se realizează prin intermediul armoniilor musicale, căci ea “cultiva muzica ca pe o artă”. Suflet sensibil și creator, eroina încearcă salvarea prin artă: “Cânta acum o simfonie în care să exprime, din sensibilitatea sonorităților, impresiile sufletești cele mai impalpabile și cea mai fină vibrație a aparatului nobil al senzației
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
vieți străine. Scrisul devine pentru autoarea Femeii in fata oglinzii un refugiu, un exercițiu eliberator a cărui repetare ritualică o sustrage rutinei unei vieți anoste. În același timp, Katherine Mansfield se mută deseori dintr-un apartament într-altul, călătorește mult, cultivă prietenii literare Ăcu D.H. Lawrence și Virginia Woolf, aceasta din urmă susținând că scriitura lui Katherine Mansfield este singura pe care a invidiat-o vreodată), fapt ce își pune amprenta asupra micilor „scene“ sociale regăsite în prozele ei de început
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]