139,341 matches
-
din fostul spațiu comunist). Este o întrebare care privește milenara cultură europeană supusă asaltului corectitudinii politice (de ce nu, și corectitudinii culturale) nord-americane. Un veritabil semnal de alarmă asupra unor aspecte nocive pentru viitorul spiritual al omenirii, cuprinse în noua paradigmă culturală postmodernă este volumul lui Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți. Stabilit de mai bine de un deceniu în celebra Silicon Valley, inima tehnologiei americane, autorul cunoaște din proprie experiență stilul de viață american și modul în care anumite tendințe culturale legate de
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
noua paradigmă culturală postmodernă este volumul lui Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți. Stabilit de mai bine de un deceniu în celebra Silicon Valley, inima tehnologiei americane, autorul cunoaște din proprie experiență stilul de viață american și modul în care anumite tendințe culturale legate de ceea ce s-ar putea numi "noua ordine mondială" ajung să fie exportate în întreaga lume. Din foarte complexa demonstrație a eseistului să reținem doar că tendința lumii contemporane de a șterge granițele dintre artă și realitate a avut
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu consideră că paradigma culturală postmodernă este una pur adaptivă. "Postmodernismul nu inovează, doar reproduce, boicotează și plagiază" (pp. 40-41). Instituționalizarea postmodernismului echivalează cu dictatul marginalului. Pentru că, în viziunea lui Ovidiu Hurduzeu, principala operațiune a gîndirii posmoderne este deconstrucția ierarhiilor tradiționale (bărbat-femeie, stăpîn-sclav, natură-cultură). Dar
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
sta în vecinătatea literaturii pentru homosexuali și/sau lesbiene, fiecare fiind liber să-și aleagă produsul pe care îl dorește fără a fi însă autorizat să discute despre acele produse care nu îi plac. Considerațiile lui Ovidiu Hurduzeu despre realitatea culturală a lumii contemporane sînt extrem de interesante, chiar dacă unele din tezele sale lasă loc de interpretări, iar terminologia poate naște confuzii. Un eseu (Noua identitate a omului occidental) este dedicat punerii la zid a multiculturalismului. Ovidiu Hurduzeu nu înțelege însă prin
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
sau antiminoritar" (p. 87). Mai mult, el consideră că și atunci cînd acționează în numele dialogului între culturi, multiculturalismul nu face decît să joace rolul unui cal troian care "odată acceptat în cetate, sloboade din burta sa soldații separării etnice, enclavizării culturale și ai conflictelor etnice" (p. 88). Se simte în spatele acestei afirmații o gîndire de tip conspiraționist în fața căreia trebuie să ne păstrăm... spiritul critic. În mod paradoxal, deși descrie nenorociri, Sclavii fericiți este o carte cu un final mai degrabă
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
cu un final mai degrabă tonic. Autorul consideră că actuala șansă a românilor este dată tocmai de "irealizarea" lor. Românii se pot vindeca de maladiile economice prin asimilarea "realizatului" occidental în domeniul tehnologiei și pot să ofere Occidentului modelul "irealizării" culturale și spirituale menit să-l ajute să redescopere "firescul sănătos al vieții". Spirit conservator, înrudit pînă la un punct cu Horia-Roman Patapievici și Dan Stanca, Ovidiu Hurduzeu este un eseist preocupat de regăsirea dimensiunii spirituale a lumii contemporane . Cartea sa
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
cu viziuni stihiale dezlănțuite și cu imagini debordante, întotdeauna, însă, controlate și îndreptate lucid (prea lucid) spre stări radicale. Poemele sunt intens elaborate, arhitecturale, iar istoria individuală devine un vast și complicat palimpsest. Melanjul de biografism, istorie mare (mai ales culturală), livresc, misticism religios și chiar folcloric ne relevă o construcție stratificată (colaje, grafii neconvenționale, deconstrucții, de/resemantizări și tot felul de jocuri lingvistice și tehnici aiuritoare, toată gama de intertextualități și referințe culturale ș.cl.) în care grotescul, derizoriul și erezia
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
Melanjul de biografism, istorie mare (mai ales culturală), livresc, misticism religios și chiar folcloric ne relevă o construcție stratificată (colaje, grafii neconvenționale, deconstrucții, de/resemantizări și tot felul de jocuri lingvistice și tehnici aiuritoare, toată gama de intertextualități și referințe culturale ș.cl.) în care grotescul, derizoriul și erezia, ludicul și ironicul, sublimul și sacrul se topesc într-o pastă deseori de culori expresioniste, brutale, chiar șocante. Desfășurate pe spații mari și străbătute de la un capăt la altul de susținută tensiune și
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale. Cele cinci universități ieșene, „Al. I. Cuza", „Gh. Asachi", „Ion Ionescu de la Brad", „Gh. T. Popa", „G. Enescu", s-au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu" și Agenției Universitare Francofone, în încercarea de a pune în valoare, prin multiplele teme abordate, valențele francofoniei în domeniul cooperării universitare. Invitate la această manifestare sunt 47 de universități din țări precum Franța, Belgia
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu standuri ale acestora, și întrunirea asociațiilor studenților francofoni din România, inițiată de Asociația Studenților Francofoni din Iași și de Centrul Cultural Francez. Urmare a unui deziderat de veritabilă coerență, forumul constituie aspectul principal al unui ansamblu de manifestări denumit „Zilele francofoniei", ce se derulează în toată luna martie.
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
dintr-o parte și alta a Prutului. Mai puțin, din păcate, restul confraților (adică marea lor majoritate!) și publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susținerea diverselor acțiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu și-a aflat rezolvarea, deși parcă toată lumea este de acord că difuzarea
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susținerea diverselor acțiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu și-a aflat rezolvarea, deși parcă toată lumea este de acord că difuzarea presei române dincolo de Prut are o importanță strategică. Nu s-au căutat soluții alternative, rentabile economic, care să ajute publicațiile românești să devină
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
care suntem burdușiți din naștere. Motivația anchetei Contrafortului este evidentă în aceste condiții: după aproximativ un deceniu de "trafic" cu bunuri simbolice între cele două state și comunități scriitoricești, a întocmi un bilanț, oricât de sumar, al eficienței acestui "comerț" cultural are valoarea developării unei stări de fapt, obligând realitatea să iasă din vagul comod, din amânările și eschivele în care se complac mulți intelectuali și diverși factori de decizie, din păienjenișul frazelor care îi de-responsabilizează. Înaintea impresiilor pe marginea
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
păienjenișul frazelor care îi de-responsabilizează. Înaintea impresiilor pe marginea anchetei din Contrafort și în legătură cu ce cred eu însumi pe această temă, ar trebui să formulez câteva observații de principiu. Mai întâi de ce "un deceniu de integrare... literară" și nu culturală? Pentru că, în pofida aparențelor, e mai ușor să demonstrezi realitatea unei asemenea integrări în literatură, decât în alte domenii alte culturii, unde lucrurile sunt mai puțin cunoscute sau vizibile. Inițiatorilor anchetei, cu toată lipsa lor de complexe, nu le-ar fi
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
un scenariu premeditat de compromitere, pur și simplu, una a fost "cererea" și alta "oferta"!). Cu atât mai bine, cazul este clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente acțiuni culturale, de ținută, în Basarabia, pentru a-i motiva pe scriitorii de valoare români să dea curs unor invitații. "Ocaziile", de regulă, promiteau un chef pe cinste la Uniunea Scriitorilor și cam atât). În absența autorilor, e drept, au traversat Prutul
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
cafea în redacția Contrafortului. Evident, mai scriem și noi despre ele, dar atâta timp cât marele public din Basarabia nu are acces la aceste cărți, analizele servesc mai mult unor interese particulare ale cronicarilor, dorinței lor de a participa - asemeni unui "comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
noi despre ele, dar atâta timp cât marele public din Basarabia nu are acces la aceste cărți, analizele servesc mai mult unor interese particulare ale cronicarilor, dorinței lor de a participa - asemeni unui "comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
lupta contra comunismului, scriitorii români postbelici n-ar fi acceptat compromisul de a tipări cărți în condițiile cenzurii și opresiunii, nu s-ar fi întîmplat nici o nenorocire: Dacă ne eliberăm de prejudecățile consolidate de discursul naționalist și de varianta sa culturală, protocronismul, atunci ar trebui să recunoaștem că [...] nu avem scriitori comparabili cu Dostoievski, Thomas Mann, Kafka, Camus, Marquez, Sienkiewicz. [...] De aceea la întrebarea care mi/ni se aruncă destul de des, « Ar fi fost mai bine să fie demni și să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
am debutat în publicistică în 1930, făcînd parte din acea generație activă; voiam să punem România la același nivel cu Europa, din care făceam parte, incontestabil. Nimeni nu punea problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu era fractura din timpul războiului, iar apoi instaurarea comunismului. - Din păcate, această generație care începuse foarte
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor culturale. - Vă rog să enumerați cîteva dintre personalitățile vremii, pe care le-ați și cunoscut. - Unii s-au consacrat culturii noastre, alții au devenit celebri în Occident - Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Al. Ciorănescu, Emil Turdeanu, Aron Cotruș, Vintilă Horea
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
vedere), ori cu persoane din străinătate, ci și dacă prindeau de veste că ai citit cărți interzise sau dacă simțeau că ai o rezervă cît de mică față de noul regim. Așa s-a întîmplat cu mulți oameni de mare valoare culturală, spirituală, dintre care unii nu s-au mai întors din închisori. Acesta era climatul în țară după 1944, cînd a avut loc tragica și radicala răsturnare ideologică, politică și culturală. - Notați la un moment dat: „Oamenii inteligenți care s-au
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Așa s-a întîmplat cu mulți oameni de mare valoare culturală, spirituală, dintre care unii nu s-au mai întors din închisori. Acesta era climatul în țară după 1944, cînd a avut loc tragica și radicala răsturnare ideologică, politică și culturală. - Notați la un moment dat: „Oamenii inteligenți care s-au dat la o parte sunt tot atît de vinovați ca și cei care s-au făcut uneltele lui fidele. Contra comunismului rusesc trebuie aplicată tactica propusă de Lenin: colaborare, compromisuri
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de puternică, încît aspirațiile populare erau înăbușite; trebuiau respectate comandamentele care veneau de sus. După părerea mea este greșită afirmația că poporul în sine ar putea să realizeze ceea ce dorește și simte el; realizările mari din punct de vedere politic, cultural, economic se fac sub îndrumarea celor care conduc poporul, cu ideologia respectivă; or, ideologia care s-a abătut asupra poporului român era de asemenea natură, încît acestuia nu-i rămînea decît să sufere în tăcere și să aștepte o perioadă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
ca gripa, este locație. De la Ministrul Turismului pînă la studentele de la Litere, de la reprezentanții agențiilor imobiliare pînă la solistul vocal al formației Iris, de la nord la sud și de la tinerețe pînă la bătrînețe, toată lumea rostește cu un soi de mîndrie culturală noul cuvînt. Ca orice buruiană de gen și locația mănîncă seva altor cuvinte, infinit mai frumoase, mai precise și mai fragile, le omoară și le ia locul. Că fiecare înțelege prin acest cuvînt altceva, tot ce încape între loc și
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
al zeilor în genere), a omului ajuns la un nihil total, la o "apocalipsă nihilistă". E la mijloc un laitmotiv al stării d-sale de spirit pe care izbutește a-l face de cele mai multe ori îndeajuns de interesant datorită meandrelor culturale prin care-l poartă, ca și reverberației lui în peisaje morale de-o remarcabilă particularizare. O personală participare la conștiința de vates al declinului epocal pe care o deslușește cu obstinație, alături de o sumă de conștiințe înalte ale veacului pe
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]